alb sunet ~ (fiz.) sunet* complex al carui spectru functzie de frecventza* este continuu avand valoarea medie a energiei acustice (raportata la 1 Hz*) constanta intro banda de frecventze suficient de larga. In general punctul (zgomotul*) a. rezulta din ansamblul tuturor vibratziilor* audibile prin analogie cu lumina alba care rezulta din suma tuturor undelor* spectrului vizibil. Obtzinut prin mijloace electronice (v. Electronica muzica) K.H. Stockhausen la utilizat in SI (1933) shi Studie II (1954). Sin. zgomot alb; engl. White noise.