15 definitzii pentru crud

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CRUD A cruzi de adj. I. 1. (Despre alimente) Care na fost (suficient) supus actziunii focului; nefiert nefript necopt (suficient). 2. (Despre fructe) Neajuns la maturitate; verde. ♦ (Despre plante sau partzi ale lor) Care este inca in dezvoltare; fraged. ♦ (Despre fiintze) In varsta frageda tanar; plapand. 3. (Despre unele materiale) Brut neprelucrat. II. Fig. 1. (Despre fiintze shi manifestarile lor) Care simte placere cand vede pe altul suferind; neomenos nemilos. ♦ Neindurator implacabil. 2. Violent sangeros intens. Lupta cruda. Lat. crudus.

crud ~a a [At: DOSOFTEI V. S. 6 / Pl: ~uzi ~e / E: ml crudus cf crudelitate] 1 (D. alimente care se consuma fierte fripte sau coapte) Nefacut. 2 (Pop; ie) A trai ~a cu nesarata A trai shi bine shi rau dar mai mult rau. 3 (Pop; ie) A fi ruda pe turta ~a A fi ruda cu altul de la doua neamuri Si: a fi ruda de pe gard. 4 (D. fructe) Necopt. 5 (D. plante) Care a rasarit de curand. 6 (D. plante) Care este incomplet dezvoltat. 7 (Pex) Delicat Si: debil fraged. 8 (D. oameni shi animale) Tanar. 9 (D. oameni; fig;) Necopt. 10 (Pex) Copilaresc. 11 Naiv. 12 (Inv) Recent. 13 (D. lemne) Verde. 14 (D. piele) Umed. 15 (D. piele) Neargasit. 16 (D. minereu; inv) Neprelucrat. 17 (Fig; d. oameni) Sangeros. 18 (D. oameni; fig) Violent. 19 (Fig; d. oameni) Care simte placere cand vede suferintza Si: nemilos cumplit crunt crancen. 20 (Fig.; d. moarte actziuni omeneshti purtare suferintza etc.) Care cauzeaza o mare durere mai ales morala. 21 Fara mila Si: neiertator vitreg neomenos barbar. 22 (Is) ul adevar Realitate infatzishata fara menajamente. 23 (Ie) A i vorbi (cuiva) ~ Ai vorbi (cuiva) fara menajamente.

CRUD A cruzi de adj. I. 1. (Despre alimente) Care na fost (suficient) supus actziunii focului; nefiert nefript necopt (suficient). 2. (Despre fructe) Neajuns la maturitate; verde. ♦ (Despre plante sau partzi ale lor) Care este inca in dezvoltare; fraged. ♦ (Despre fiintze) In varsta frageda tanar; plapand. 3. (Despre unele materiale) Brut neprelucrat. II. Fig. 1. (Despre fiintze shi manifestarile lor) Care simte placere cand vede pe altul suferind; neomenos nemilos. ♦ Vitreg rau. 2. Violent sangeros intens. Lupta cruda. Lat. crudus.

CRUD A cruzi de adj. I. 1. (Despre alimente in opozitzie cu fript sau fiert) Care na fost supus (suficient) actziunii focului; nefiert nefript necopt (suficient). Le minca [pasarile] asha crude cu pene cu tot. CREANGA P.. 245. Pe deasupra dai sa beie lapte crud. ALECSANDRI T. I 106. Furi dovleacul din foc Mai mult crud decit copt. TEODORESCU P. P. 131. 2. (Despre fructe in opozitzie cu copt) Neajuns la maturitate insuficient dezvoltat; verde necopt. Incep a carabani la cireshe in sin crude coapte cum se gaseau. CREANGA A. 48. 3. (Despre plante sau partzi ale lor) Care a rasarit de curind care e inca in dezvoltare; tinar fraged. O data fac: zup! in nishte cinepa... cruda shi pina la briu de inalta. CREANGA A. 49. Trandafir cu foaia cruda. SHEZ. I 290. Doua lemne crude... se sfadesc in codru. TEODORESCU P. P. 353. ◊ Fig. (Despre culori in special despre culoarea verde a vegetalelor) Pina la cositul finului sau prashila porumbului... pamintul intreg se imbraca in auriul sau verdele crud al holdelor. MIHALE O. 185. ♦ (Despre oameni shi animale) in virsta frageda nedezvoltat neajuns la maturitate (fizica sau psihica); plapind tinar. Cei doi pui de hamal cu umeri cruzi... tzipa... ingrozitzi. SAHIA N. 42. Pentru copiii mei care ramin cruzi shi fara ajutor nil ma osinditzi sa pier tinar. SADOVEANU Z. C. 163. Crud la trup shi brudiu la minte. SBIERA P. 152. ◊ Fig. Din cruda copilarie slujesc prin straini. CREANGA P. 200. El da ginduri nentzelese vristei crude shi necoapte. EMINESCU O. I 108. 3. (Despre materiale in opozitzie cu fasonat prelucrat) In stare naturala brut neprelucrat. Casa tabacarului fiind la zidul dinafara vidpea se strecura in tabacarie shi rodea pieile crude. SADOVEANU D. P. 166. II. Fig. 1. (Despre fiintze shi manifestarile lor) Care simte placere cind vede pe altul suferind; neomenos neindurat cumplit. Cica fost un imparat Lacom crud shi incruntat. CASSIAN in POEZ. N. 107. Cruda mama mai era lelea Nastasia! RETEGANUL P. I 51. ◊ (Poetic) Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coardei. EMINESCU O. I 172. ♦ Vitreg rau. Traiul crud shi nempacat Te sfarima nencetat. MACEDONSKI O. I 41. 2. Violent intens. Lupta cruda.imparatzii au datorii mari shi griji crude. SADOVEANU D. P. 23. ◊ (Adverbial) Lampa... le lumina crud fetzele shii orbea. DUMITRIU V. L. 28.

CRUD ~da (~zi ~de) 1)(despre fructe shi legume) Care inca nu este copt; neajuns la maturitate; crud; agurid; necopt; verde. 2) (despre alimente) Care nu este copt fiert sau fript. 3) (despre fiintze) Care este prea tanar. 4) (despre materiale) Care nu a fost prelucrat; brut. 5) fig. Care este lipsit de mila; fara mila; nemilos; barbar; salbatic. 6) fig. (despre fiintze shi despre manifestarile lor) Care denota lipsa de mila; nemilos; barbar; salbatic. /<lat. crudus

crud a. 1. care se desfata la suferintzele altuia; 2. foarte strashnic; pedeapsa cruda; 3. necopt: poame crude; 4. fig. fraged: un tanar de varsta cruda PANN; minte cruda. [Lat. CRUDUS].

crud a adj. pl. zĭ de (lat. crudus din *crúidus d. cruor singe; it. sp. crudo pv. fr. cru pg. crû. V. crunt). Cu singe nefert neprajit necopt vorbind de mincare de carne apoĭ de oŭa legume sh. a. Necopt de soare nematur: poame crude. Fig. Feroce caruĭaĭ plac suferintzele altuĭa: pedeapsa cruda. Tinar fraged: trup crud minte cruda. Munt. Cruda pe vatra lehuza (adica „nu destul de coapta p. a umbla”). Adv. Cu cruzime.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

crud adj. m. pl. cruzi; f. crúda pl. crúde

crud adj. m. pl. cruzi; f. sg. crúda pl. crúde

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CRUD adj. adv. 1. adj. v. nefiert. 2. adj. v. necopt. 3. adj. v. nefript. 4. adj. necopt verde. (Prune ~.) 5. adj. v. tanar. 6. adj. v. netabacit. 7. adj. mic. 8. adj. adv. v. rau. 9. adj. v. aspru. 10. adj. v. barbar. 11. adj. v. invershunat. 12. adj. hain implacabil necrutzator neiertator neinduplecat neindurator nemilos nemilostiv (livr.) inexorabil (rar) neindurat nemiluit (inv.) nemilostivitor nemilostivnic (fig.) vitreg. (Soarta ~.)

CRUD adj. adv. 1. adj. nefiert. (Ou ~.) 2. adj. necopt. (Carne ~.) 3. adj. nefript neprajit. (Carne ~.) 4. adj.necopt verde. (Prune ~.) 5. adj. fraged tinar. (Planta ~.) 6. adj. brut neargasit neprelucrat netabacit verde. (Piei animale ~.) 7. adj. mic necrescut nedezvoltat. (Copil ~.) 8. adj. adv. aprig aspru barbar brutal ciinos crincen crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblinzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman rau salbatic singeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsin (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 9. adj. aspru brutal ciinesc ciinos inuman nemilos neomenos (inv.) varvaresc (fig.) dur. (Purtare ~.) 10. adj. barbar feroce inuman nemilos neomenos salbatic (inv.) varvaresc (fig.) dur. (Un procedeu ~.) 11. adj. aprig aspru crincen crunt cumplit incrincenat indirjit invershunat neimpacat nepotolit singeros vajnic violent (inv.) crancenit tare (fig.) incleshtat. (O batalie ~.) 12. adj. hain implacabil necrutzator neiertator neinduplecat neindurator nemilos nemilostiv (livr.) inexorabil (rar) neindurat nemiluit (inv.) nemilostivitor nemilostivnic (fig.) vitreg. (Soarta ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

crud (crúda) adj. 1. Nefiert nefript necopt. 2. Verde necopt. 3. Fraged tinar. 4. (Inv.) Recent proaspat. 5. Brut neprelucrat. 6. Nemilos neomenos. Mr. megl. crud. Lat. crūdus (Pushcariu 417; CandreaDens. 412; REW 2342; DAR); cf. it. sp. crudo prov. fr. port. cru. Der. crudac adj. (fraged); cruzime (var. inv. cruzie) s. f. (inv. copilarie; cruzime ferocitate); crudatate s. f. (cruzime) ar putea reprezenta lat. cruditatem este inv.; cruzatura s. f. (fruct necopt); crudelitate s. f. (cruzime; cruditate) care apare o singura data la Dosoftei der. neol. din lat. Din rom. provine sas. krud(ich) „crud”.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

I MUST BE CRUEL ONLY TO BE KIND (engl.) trebuie sa fiu crud numai pentru a fi bun Shakespeare „Hamlet” act. III scena 4.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

halitoare de copii cruzi expr. femeie care practica sexul oral.

Intrare: crud
crud adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crud
  • crudul
  • crudu‑
  • cruda
  • cruda
plural
  • cruzi
  • cruzii
  • crude
  • crudele
genitiv-dativ singular
  • crud
  • crudului
  • crude
  • crudei
plural
  • cruzi
  • cruzilor
  • crude
  • crudelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

crud, crudaadjectiv

  • 1. (Despre alimente) Care na fost (suficient) supus actziunii focului; nefiert nefript necopt (suficient). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Le minca [pasarile] asha crude cu pene cu tot. CREANGA P. 245. DLRLC
    • format_quote Pe deasupra dai sa beie lapte crud. ALECSANDRI T. I 106. DLRLC
    • format_quote Furi dovleacul din foc Mai mult crud decit copt. TEODORESCU P. P. 131. DLRLC
  • 2. (Despre fructe) Neajuns la maturitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Incep a carabani la cireshe in sin crude coapte cum se gaseau. CREANGA A. 48. DLRLC
    • 2.1. (Despre plante sau partzi ale lor) Care este inca in dezvoltare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O data fac: zup! in nishte cinepa... cruda shi pina la briu de inalta. CREANGA A. 49. DLRLC
      • format_quote Trandafir cu foaia cruda. SHEZ. I 290. DLRLC
      • format_quote Doua lemne crude... se sfadesc in codru. TEODORESCU P. P. 353. DLRLC
      • 2.1.1. figurat Despre culori in special despre culoarea verde a vegetalelor: DLRLC
        • format_quote Pina la cositul finului sau prashila porumbului... pamintul intreg se imbraca in auriul sau verdele crud al holdelor. MIHALE O. 185. DLRLC
    • 2.2. (Despre fiintze) In varsta frageda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cei doi pui de hamal cu umeri cruzi... tzipa... ingrozitzi. SAHIA N. 42. DLRLC
      • format_quote Pentru copiii mei care ramin cruzi shi fara ajutor nu ma osinditzi sa pier tinar. SADOVEANU Z. C. 163. DLRLC
      • format_quote Crud la trup shi brudiu la minte. SBIERA P. 152. DLRLC
      • format_quote figurat Din cruda copilarie slujesc prin straini. CREANGA P. 200. DLRLC
      • format_quote figurat El da ginduri nentzelese vristei crude shi necoapte. EMINESCU O. I 108. DLRLC
  • 3. Despre unele materiale: brut, neprelucrat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Casa tabacarului fiind la zidul dinafara vulpea se strecura in tabacarie shi rodea pieile crude. SADOVEANU D. P. 166. DLRLC
  • 4. figurat (Despre fiintze shi manifestarile lor) Care simte placere cand vede pe altul suferind. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cica fost un imparat Lacom crud shi incruntat. CASSIAN in POEZ. N. 107. DLRLC
    • format_quote Cruda mama mai era lelea Nastasia! RETEGANUL P. I 51. DLRLC
    • format_quote poetic Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coarde. EMINESCU O. I 172. DLRLC
    • 4.1. Implacabil, neindurator. DEX '09
    • 4.2. Rau, vitreg. DEX '98 DLRLC
      sinonime: rau vitreg
      • format_quote Traiul crud shi nempacat Te sfarima nencetat. MACEDONSKI O. I 41. DLRLC
  • 5. Intens, sangeros, violent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lupta cruda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Imparatzii au datorii mari shi griji crude. SADOVEANU D. P. 23. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Lampa... le lumina crud fetzele shii orbea. DUMITRIU V. L. 28. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.