CRUD A cruzi de adj. I. 1. (Despre alimente in opozitzie cu fript sau fiert) Care na fost supus (suficient) actziunii focului; nefiert nefript necopt (suficient). Le minca [pasarile] asha crude cu pene cu tot. CREANGA P.. 245. Pe deasupra dai sa beie lapte crud. ALECSANDRI T. I 106. Furi dovleacul din foc Mai mult crud decit copt. TEODORESCU P. P. 131. 2. (Despre fructe in opozitzie cu copt) Neajuns la maturitate insuficient dezvoltat; verde necopt. Incep a carabani la cireshe in sin crude coapte cum se gaseau. CREANGA A. 48. 3. (Despre plante sau partzi ale lor) Care a rasarit de curind care e inca in dezvoltare; tinar fraged. O data fac: zup! in nishte cinepa... cruda shi pina la briu de inalta. CREANGA A. 49. Trandafir cu foaia cruda. SHEZ. I 290. Doua lemne crude... se sfadesc in codru. TEODORESCU P. P. 353. ◊ Fig. (Despre culori in special despre culoarea verde a vegetalelor) Pina la cositul finului sau prashila porumbului... pamintul intreg se imbraca in auriul sau verdele crud al holdelor. MIHALE O. 185. ♦ (Despre oameni shi animale) in virsta frageda nedezvoltat neajuns la maturitate (fizica sau psihica); plapind tinar. Cei doi pui de hamal cu umeri cruzi... tzipa... ingrozitzi. SAHIA N. 42. Pentru copiii mei care ramin cruzi shi fara ajutor nil ma osinditzi sa pier tinar. SADOVEANU Z. C. 163. Crud la trup shi brudiu la minte. SBIERA P. 152. ◊ Fig. Din cruda copilarie slujesc prin straini. CREANGA P. 200. El da ginduri nentzelese vristei crude shi necoapte. EMINESCU O. I 108. 3. (Despre materiale in opozitzie cu fasonat prelucrat) In stare naturala brut neprelucrat. Casa tabacarului fiind la zidul dinafara vidpea se strecura in tabacarie shi rodea pieile crude. SADOVEANU D. P. 166. II. Fig. 1. (Despre fiintze shi manifestarile lor) Care simte placere cind vede pe altul suferind; neomenos neindurat cumplit. Cica fost un imparat Lacom crud shi incruntat. CASSIAN in POEZ. N. 107. Cruda mama mai era lelea Nastasia! RETEGANUL P. I 51. ◊ (Poetic) Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coardei. EMINESCU O. I 172. ♦ Vitreg rau. Traiul crud shi nempacat Te sfarima nencetat. MACEDONSKI O. I 41. 2. Violent intens. Lupta cruda. ▭ imparatzii au datorii mari shi griji crude. SADOVEANU D. P. 23. ◊ (Adverbial) Lampa... le lumina crud fetzele shii orbea. DUMITRIU V. L. 28.