ZI zile s. f. 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cat soarele ramane deasupra orizontului; p. ext. lumina solara; interval de timp de 24 de ore dintre doua miezuri de noapte consecutive; (Astron.) interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ (Determinand notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile trec k o parere (SADOVEANU). ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic; b) la ziua la data ceruta; fara intarziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu; b) din ce in ce; progresiv treptat. Cresc zi cu zi plictiseala shi uratul (SADOVEANU). Din zi in zi = a) de azi pe maine; fig. la infinit. Amana din zi in zi (CREANGA); b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. Observa din zi in zi surprins deosebirea dintre vacantzele de pana atunci (VORNIC). De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazand cu ochii. In toate zilele = in fiecare zi oricand. (Reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. De (sau despre catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Pana in (sau la) ziua = pana a nu se lumina; disdedimineatza. De cu ziua (sau rar ziua) = foarte devreme disdedimineatza. Cu ziuan cap = foarte devreme. La ziua = in zori. Peste zi = in cursul zilei ziua. Zi (shi) noapte (sau ziua shi noaptea) = tot timpul fara incetare; fig. fara preget fara odihna. Nici zi nici noapte sau nici ziua nici noaptea = niciodata. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pana seara; p. ext. mereu continuu. ◊ Expr. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Buna ziua = formula de salut. A da (sau a dori a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. Ashi lua ziua buna = ashi lua ramas bun. K lumina zilei sau k ziua = (pe langa adjective k „limpede” „clar”) desavarshit perfect. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cat trece timpul din ce in ce mai mult progresiv. Cat toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a trai in bune relatzii cu cineva. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. „de”) Zi de lucru (sau lucratoare) = a) zi in care se executa programul de lucru obishnuit; b) (inv.) zi de corvada obligatorie in folosul boierului sau al statului. Zi de repaus (sau de odihna) = zi in care nu se lucreaza care este destinata odihnei. ♦ (Adverbial in formele ziua zilele zile) In timpul zilei in fiecare zi. Ziua umbla noaptea se odihnea (CARAGIALE). ♦ (In expr. k unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = numarul ceasurilor de munca efectuate in interval de 24 de ore. Zimunca = unitate de masura a muncii celor care lucreaza in gospodarii agricole colective pe baza careia se stabileshte plata cuvenita. Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament durabil. Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. ♦ (Articulat urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. „de”) Data momentul la care sa intamplat sau urmeaza sa se intample ceva; termen soroc. ◊ Expr. Ziua de astazi = timpul vremea in care traim. Ziua de maine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (In credintza creshtina) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Expr.) Zintai = prima zi a fiecarei luni. Ne dusese... la un zintai mai tocmai la Socola (HOGASH). ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ♦ Zi aniversara sau ziua nashterii (sau de nashtere) = aniversare. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viatza existentza trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cate zile va avea = cat va trai. Ashi tzine zilele = a se hrani ashi intretzine viatza. Cu zilele in mana = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte; b) infricoshat inspaimantat. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. A i se ispravi cuiva zilele = a muri. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tau etc.) vai de mine (sau de tine etc.). De (sau in) zilele mele (sau ale tale etc.) = in toata viatza mea (sau a ta etc.). 3. (La pl. cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme. SHio adus aminte de zilele tineretzii (GALACTION). ◊ Expr. Mic de zile = tanar. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta batran. (Rar) Veshnic de zile = nemuritor. O mag de zile veshnic la tine am venit (EMINESCU). (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Var.: zíua s. f.] Lat. dies.