zi s.f. I 1 (in opoz. cu „noapte”) Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cit soarele ramine deasupra orizontului. Ziua scade noaptea creshte SHi frunzishul mil rareshte (EMIN.). In tot timpul zilei avusesem marea linishtita shi cerul curat (BART). *Zimunca = unitate de masura conventzionala folosita k etalon pentru stabilirea salariului. Zi de munca (sau de lucru) = durata timpului in cursul caruia cineva presteaza zilnic munca. Intro zi de lucru gaseshti arareori mai ales dimineatza atita lume la acest club (K. PETR). ∆ Expr. (pop.) A face zile de munca = a lucra temporar k zilier. Zi scurta = zi lucratoare cu program redus. Ziua jumatate = a) parte a zilei cuprinsa intre dimineatza shi ora 12; b) restr. amiaza. Umbla in orash pina la ziua jumatate (BRAT.). (inv. pop.) Zi de cale (sau de drum de marsh etc.) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. Se afla... la o zi de cale catra asfintzit un tirgushor cu numele Volcinetz (SADOV.). Zile de meremet v. meremet. ◊ Loc.adj. De zi = a) care actzioneaza lucreaza se efectueaza in timpul unei zile. Ashai cu meshteshugurile de zi (SADOV.); b) din decursul unei zile. Intre orele de zi shi cele de noapte mai savirshea citeva operatzii obscure (PER). ◊ Loc.adj. adv. Cu ziua = a) (care este sau care lucreaza) fara angajament permanent; temporar (pe durata unei zile); b) (platit) dupa un tarif socotit pe munca prestata in timpul unei zile. ◊ Loc.adv. Nici zi nici noapte sau nici ziua nici noaptea = niciodata. Ele nu dorm nici zi nici noapte (ISP.). (SHi) zi shi noapte (sau noptzi) sau (shi) ziua shi noaptea zi noapte zile (shi) noptzi toata ziua (shi) toata noaptea noaptea shi ziua noptzi shi zile din (de) zi (shi) pinan noapte (sau seara) = a) tot timpul (aproape) continuu fara incetare neintrerupt. Oamenii tzineau zi shi noapte zavozii in lantzuri (VOIC.); b) fig. fara preget. Asha ostenim zi shi noapte; tacem shi dau zvon numai talancile (SADOV.). Toata ziua (buna ziua) sau ziua toata = a) de dimineatza pina seara. Toata ziua trec mashini (H. LOV.); b) ext. mereu continuu. Toata ziua... umple satul cu rautatzile shi prostiile lui. Peste zi = in cursul zilei ziua. ◊ Expr. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a) a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua. Catihetul... facea ziua noapte shi noaptea zijucind stos (CR.); b) ext. a duce o viatza dezordonata. Cit toate zilele (de mare) = foarte mare. Ai veni cuiva zi de plata shi rasplata v. rasplata. ◊ Compus: zilumina = perioada a zilei cuprinsa intre rasaritul shi apusul soarelui. ♦ (adv.; in formele „ziua” „zilele” „zile”) In timpul zilei in fiecare zi. Ziua stelele dorm (STANCU). 2 Lumina solara care face k obiectele fiintzele etc. sa devina vizibile clare distincte. In curind se va face ziua. ◊ Albul zilei v. alb. Crapatul zilei (sau de ziua) v. crapat. Revarsatul zilei sau revarsat de zi (sau de ziua) v. revarsat. ◊ Loc.adv. (Pina) in (sau la inspre spre catre pop. despre) ziua sau de cu ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Deunazi catre ziua visasem k murisem (MACED.). Nunta se intinde... Pina la ziua (LAB.). Spre ziua a inceput sa ploua. ◊ Expr. Cu ziuan cap = foarte devreme. (A se face) ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. K lumina zilei sau k ziua = (pe linga adj. k „clar”) foarte clar foarte limpede. A se crapa de ziua v. crapa. A se ingina ziua cu noaptea v. ingina. A se lumina de ziua v. lumina. A rasari (sau a se arata) la lumina zilei v. lumina. A miji sau a se miji de ziua v. miji. A se mineca de ziua v. mineca. A rasari la lumina zilei v. rasari. se revarsa zori de ziua sau a se revarsa de ziua v. revarsa. A vedea lumina zilei v. vedea. ♦ Poet. Soarele k sursa de lumina pentru Pamint. A zilei raze roshii in inimami patrund (EMIN.). 3 Interval de timp de 24 de ore corespunzator unei rotatzii a Pamintului in jurul axei sale; durata de 24 de ore luata k unitate de timp; timpul care separa momentul prezent de un alt moment evaluat dupa aceasta unitate; ext. durata imprecisa de timp care corespunde cu aproximatzie unei perioade de 24 de ore. In trei zile au serbat logodna (REBR.). ◊ (determ. notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata) Doi ani de zile au trecut de cind neam vazut tot la o conferintza. ◊ Zi calendaristica (sau civila) = interval de timp cuprins intre miezurile a doua noptzi consecutive. ◊ Loc.adj. De toate zilele sau de toata ziua = a) de fiecare zi; cotidian. Aveau piinea cea de toate zilele (SADOV.). ∆ Vorbire de toate zilele v. vorbire; b) ext. care se intimpla in mod regulat; curent obishnuit. In schimbul rugaciunilor de toate zilele daruieshte oamenilor bucurii (REBR.). ◊ Loc.adj. adv. De zi cu zi = a) (care are loc se petrece se intimpla se face etc.) in fiecare zi; zilnic. Privind camarile din sine De zi cu zi le afla tot mai pline (LAB.); b) ext. (care se face se intimpla) in mod regulat; curent obishnuit. ◊ Loc.adv. Zi de (sau cu) zi = a) zilnic cotidian. Nu mia dat prin cap sa tzin zi cu zi socoteala (CAR.); b) ext. necontenit continuu perpetuu. Zi cu zi simtzea insa k locul lui nu este aici (REBR); c) din ce in ce; treptat progresiv. Vedeam cum zi de zi... se instraina (K. PETR.). Din zi in zi = a) la o data apropiata (care se schimba mereu). Din zi in zi trebuie sami soseasca pianul expediat din Bucureshti demult (CAR.); b) fig. fara termen precis; la infinit. Amina din zi in zi (CR.); c) ext. pe masura ce trece timpul; incetul cu incetul (shi continuu) progresiv. Se incalzea din zi in zi mai multpamintul se zbicea (AGAR.). De la o zi la alta = a) zilnic; b) ext. repede vazind cu ochii. Vederea i se slabea de la o zi la alta (CE. PETR). In toate zilele = in fiecare zi oricind; foarte des mereu. O vaz in toate zilele (BARO.). Intro (buna) zi sau intruna din zile = la un moment dat; cindva odata. Intro zi privind lung inapoi... a vazuto (K. PETR.). Pe (sau cu) fiecare (sau fiece) zi = din ce in ce mai mult; progresiv. (reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. ◊ Expr. A trai (sau a o duce) de pe o zi pe alta = a duce un trai nesigur precar. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe miine; a amina. A ramine pentru (sau pe) zi v. ramine. ♦ (astron.) Interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ Zi solara adevarata = interval de timp intre doua treceri succesive ale Soarelui la acelashi meridian. Zi solara mijlocie = interval de timp (cu durata constanta de 24 de ore) intre doua treceri succesive ale unui soare fictiv la acelashi meridian. Zi lunara v. lunar. Zi maregrafica v. maregrafic. Zi siderala v. sideral. Zi solara v. solar. II Perioada de timp (de 12 sau 24 de ore ori de mai lunga durata) considerata dupa caracterul sau evenimentele care au loc in acest interval: 1 (dupa aspectul vremii) Iulie... a adus zile foarte frumoase (SADOV.). 2 (dupa caracterul fericit sau nefericit important sau lipsit de importantza) Urmara zile negre pentru elevele shi elevii bursieri (K. PETR.). ◊ Buna ziua saupop. ziua buna formula de salut la intilnire sau la despartzire in timpul zilei. ∆ Expr. Simplu k buna ziua v. simplu. ◊ Zile grele v. greu. Zile lungi v. lung. Zi mare v. mare. Zile nefaste v. nefast. ◊ Expr. A da (sau a dori a pofti) cuiva buna ziua (sau pop. ziua buna) = a saluta pe cineva. Ashi lua buna ziua (sau ziua buna) (de la cineva sau de la ceva) = a) ashi lua ramas bun; b) (fam.) a renuntza definitiv (la ceva); a socoti (ceva) drept pierdut. Buna ziua am (sau ai a etc.) dat belea pe cap miam (ori tziai shia etc.) capatat se spune atunci cind intentzia itzi este rastalmacita sau cind nevinovat intri intro (mica) incurcatura. A se lasa loc de buna ziua = a se mai pastra unele relatzii bune cu cineva. Ashi lua ziua buna v. lua. A stringe bani albi pentru zile negre v. ban. Aface (cuiva) zile negre v. negru. A trai zile albe v. trai. 3 (dupa caracterul religios social sau legal) Miine este zi de sarbatoare. ◊ (in titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Se apropie ziua femeii. ◊ (pop.) Zintii = a) prima zi a fiecarei luni sau a unui an; b) (relig.; art.) sfintzire cu agheasma care o face preotul la locuintzele credincioshilor la data de intii a lunii. Zi imparateasca v. imparatesc. Ziua macaveilor v. macavei. Ziua mortzilor v. mort. Ziua moshilor v. mosh. Ziua de mucenici v. mucenic. ◊ Expr. La zile mari = a) la ocazii deosebite; b) ext. rar de tot in mod exceptzional. 4 (in legatura cu evenimente sociale istorice etc.) in zilele lui SHtefan cel Mare sau ridicat multe biserici. ◊ Zi de doliu v. doliu. ◊ Expr. La (sau in) zilele lui (sau ei) = in perioada de inceput de maxima eficientza. Era imbracata cu o bluza ce fusese la zilele ei roshie. 5 (dupa semnificatzia zilei in mod particular; shi zi aniversara) Aniversare (a zilei de nashtere a cuiva). De ziua ta... nu team uitat (MINUL.). Ishi sarbatoreshte ziua de nashtere la restaurant. Zi de nashtere sau ziua nashterii v. nashtere. Ziua numelui zi de nume v. nume. Zi onomastica v. onomastic. * Expr. Vine (sau a venit va veni etc.) (shi) ziua mea (sau ta lui etc.) v. veni. III (urmat de determ. in gen. sau introduse prin prep. „de”) Indicarea (precisa a) momentului in care un eveniment a avut sau urmeaza sa aiba loc; data; termen soroc. Vinatorii... sau intrunit in congres la Sibiu in ziua de 15 iulie (SADOV.). ◊ (k termen calendaristic) Ziua deDecembrie. Zilele babei (sau babelor) v. baba. Zilele corbului v. corb. ◊ La zi = a) loc.adj. adv. la termenul stabilit (fara intirziere). Te pui la zi cu examenele (CE. PETR.); b) loc.adv. adj. (care este) pus la punct cu ultimele noutatzi. O noua editzie la zi cu sutele de completari shi corectari aduse in timp (PER.); c) loc.adj. care trebuie sa fie pregatit pentru ziua respectiva. Ma punea sa fac cu regularitate lectura textului literar la zi (PER.); d) loc.adv. zilnic. Mustatzilei rase la zi evidentziau un nas zvirlit in sus k o trompeta (MIR.). IV (indica o perioada nedeterminata de timp) 1 (la pl; urmat sau precedat de adj.dem. „acest”) Timp viitor apropiat de momentul prezent. Zilele acestea am sa plec (REBR). ◊ Ziua de miine = viitorul. Eu ma gindesc la ziua de miine (K. PETR.). Ziua de astazi (sau de azi) = perioada de timp epoca in care traim; prezentul. Nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi (CR.). (relig.) Ziua de apoi v. apoi. ◊ Expr. Nesigurantza zilei de miine v. nesigurantza. A (nu) mai ajunge sa vada ziua de miine v. vedea. ♦ (la sg. gen.; k determ. al unui subst.) Perioada actuala prezenta moderna. Nare curajul sa infrunte moda zilei (PER). ◊ Loc.adv. De zile = a) de mult timp. De zile nu fac altceva decit sa beau; b) de putzina vreme. Promisiunea ramine promisiune. E o chestiune de zile (E. BAR.). Cu zilele = vreme indelungata. Nu mai trecea pe acasa cu zilele. 2 (mai ales la pl.; cu determ. k „vechimi” „tineretzi”) Perioada de timp situata in trecut. SHia adus aminte de zilele tineretzii (GAL.). ◊ Ziua de ieri = trecutul. ◊ Expr. A cauta ziua de ieri = a cauta ceva ce nu exista. 3 (la pl.) Viatza existentza trai. Zilele i erau numarate (PRED.). ◊ Loc.adj. Cu zile = cu viatza sanatos. Cu zile mergetzi dragii mei SHi sa venitzi cu zile! (ALECS.). ◊ Expr. A avea zile (multe) sau a avea zile cu carul = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cite zile voi (sau vei va etc.) avea = cit voi (sau vei va etc.) trai tot timpul vietzii. (Abia) ishi tzine (sau ishi duce) zilele se spune despre cineva care traieshte prost greu foarte modest. A trai cu zile = a trai in mizerie. A ridica (sau a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. Ashi pune capat zilelor sau ashi curma zilele = a se sinucide. E mishelnic lucru singur zilele satzi curmi (VLAH.). O sa ma ierte pentru k... nu miam pus capat zilelor (H. LOV.). A i se ispravi cuiva zilele = a muri. A(shi) numara zilele = a) a nu mai avea mult de trait; b) a nu mai avea mult de rabdat de ashteptat; a fi pe punctul de a scapa de ceva neplacut. Ashi uri zilele sau a i se uri (cuiva) cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale lui etc.) = vai de capul meu (sau al tau al lui etc.) vai de mine (sau de tine de el etc.). Din (sau in) zilele mele (sau tale sale etc.) = in timpul vietzii mele (sau tale sale etc.). A avea (sau a duce a vedea) zi buna sau zile multe shi bune (cu cineva) = a trai in bune relatzii cu cineva. (A fi) vechi de (sau in) zile (ori inaintat in zile) = (a fi) batrin sau foarte batrin. A fi invechit in zile rele se spune despre un om inrait. (A fi) veshnic de zile = (a fi) nemuritor. (A fi) mic de zile = a) (a fi) tinar sau prea tinar; b) (a fi) lipsit de valoare; mediocru. Noi epigonii... Mici de zile mari de patimi (EMIN.). Al ajunge pe cineva zilele v. ajunge. A face (cuiva) zile fripte v. fript. (K sau doar) nau intrat zilele in sac v. intra. Ashi incheia zilele (undeva) v. incheia. A ingropa zilele cuiva v. ingropa. A lasa (pe cineva) cu zile sau ai lasa (cuiva) zilele v. lasa. Cu zilele in mina v. mina. A muri cu zilele in mina v. mina. A minca cuiva (sau ashi minca cu cineva ori cu ceva) zilele v. minca. A mintui pe cineva de zile v. mintui. A nu mai avea zile multe v. mult. A nu numara zile multe v. numara. Ai ramine cuiva zilele pe undeva v. ramine. A ramine cu zile v. ramine. A rapune (cuiva) sau ashi rapune zilele v. rapune. A ridica (cuiva) zilele v. ridica. Ai fi sila (cuiva) de zile v. sila. Ai sorbi (cuiva) zilele v. sorbi. Ashi tzine zilele cu... v. tzine. K vai de zilele cuiva v. vai. • pl. zile. shi ziua s.f. /lat. dīe(m).