zi zile s.f. 1. Data in calendar. 2. Aniversare. 3. In expr. zile la anu’ = date ce marcheaza cele mai mari sarbatori in calendarul creshtin shi care sau suprapus peste vechile sarbatori precreshtine specifice societatzii arhaice. „Descantecul acesta se face mai ales in zilele la anu’ adeca de Craciun la Pashti la Boboteaza la Rusalii adica in zilele cari o data cad la anu” (Barlea 1924 II: 357). ♦ Ziua cu lumina (2 februarie). Sarbatoare creshtina in care se praznuieshte Intampinarea Domnului (potrivit traditziei evreieshti dupa 40 de zile de la nashtere copiii erau dushi la Templu iar mamele savarsheau un ritual de purificare prin jertfirea unui miel sau a unui porumbel). In zona Chioar in aceasta zi preotzii obishnuiau sa sfintzeasca lumanarile care erau pastrate in casa tot anul shi folosite de leac de necazuri sau de vreme grea. ♦ Zilele babelor (19 martie). Interval de timp care debuteaza invariabil pe data de 1 martie (poate dura 9 sau 12 zile) shi care se caracterizeaza de regula prin nestatornicia vremii. Referitor la aceste fenomene meteorologice specifice trecerii de la iarna la primavara traditzia vorbeshte despre legenda Babei Dochia (Odochia Odote). Satenii ishi alegeau cate o „baba” (o zi din ciclul celor 9) pentru a afla cum le va merge in anul respectiv (in functzie de conditziile meteo din ziua prestabilita). ♦ Ziua zermilor (Alexie cel cald) (17 martie). Sarbatoare de primavara dedicata reptilelor (sherpilor) shi tuturor insectelor: „In aceasta zi ies sherpii” (Biltziu 2009:5960; Cupsheni). O sarbatoare marcata de numeroase interdictzii: „In zua de Alexie nu sa lucra la noi. Cuvantul zerme nui voie sa sa zaca in zaua aceie. Daca intinzi atza sa intind zermii dupa om shil mushca. Tata vara i vezi” (idem; Borsha). „Femeile nu tzes nu torc nu lucreaza la camp” (idem; Barsana). ♦ Ziua Crucii (14 septembrie) a). Sarbatoare care marcheaza trecerea de la vara la toamna. Sfarshitul anului pastoral; oile coboara de la munte se desfac laptariile. „Reintoarcerea la tzara din munte se face cam pe la mijlocul lui septembrie cand urmeaza rascolul oilor adica desfacerea tovarashiei” (Barlea 1968). Se culege busuioc de leac shi de samantza. Se recolteaza mierea din stupi: „Sa mananca fagure cu miere in foi de vitza” (Biltziu 2010: 41; Valea Stejarului). Potrivit credintzei in ziua respectiva intra sherpii in pamant: „Care zerme ramane afara trebe omorat k nu se poate baga in pamant; (...) se face balaur; ala daca te mushca mori” (idem). b) Sarbatoare creshtina dedicata crucii care a fost rastignit Iisus; numita shi Inaltzarea Sfintei Cruci. Preotzii faceau slujbe la troitze shi sfintzeau apa. „Apa din Ziua Crucii i buna de leac” (Biltziu 2010; Sarasau). Este una din cele doua zile de post strict de peste an. ♦ Ziua railor (26 octombrie Sf. Dumitru) „I mai zice Zua Railor. Di ce? K pacurariis rai afurisitzi. Numa aceia mai rai marg de pacurari; cares oameni au acasa ce la trebe. Care nau nimnic aceias rai nemuncitori. Le place a tra’ bota dupa ei shi atat; sa naiba nicio grija sai deie stapanu dohan mancare haine shi cand sa osambre bani sambrie” (Memoria 2004: 470). „I sa zace zua railor pantru k sa osambresc raii slujile. Slujile petrec cu bautura de bucurie k ishi pot tomni alt stapan” (Biltziu 2010: 42; Breb). ♦ Ziua cu luminile (1 noiembrie) Luminatzia: „Sa duc la morminte flori shi cu lumini. Luminile sa aprind pa morminte. Duc colaci shi dau la saraci” (Biltziu 2010: 44; Dragomireshti). ♦ Ziua sambrashilor (8 noiembrie de Sf. Arhangheli Mihail shi Gavril): „I se mai zice zua sambrashilor k la zua asta sa osambresc pacurarii de la gazda de stana. Osambrirea sa face cu o petrecere mare. (...) Sa tomnesc pacurarii pantru anul viitor” (Biltziu 2010: 44; Sarbi). ♦ Ziua lupilor (Indreiu lupilor Andreiu lupilor Andreiusha) (30 noiembrie de ziua Ziua Sf. Andrei): „Dzua lupt’ilor caden dzua de Cozn’ian iarna. Apoi leaga melitza foarfecele t’iaptanu; leaga o shtergura shi o tzapa peste usha casai pa doua noduri pantru lupt’i k siarele sa nu manance marhale” (Papahagi 1925: 321). Lat. dies „zi” (Pushcariu cf. DER; DLRM DEX MDA); cf. irl. denus lit. diena sansk. dinam gal. dydd pol. dzień irl. Día (< i.e.).