VRÉME (4 5) vremuri s. f. I. 1. Timp (I). 2. Durata limitata de doua intamplari evenimente etc. sau masurata in ore zile etc.; interval perioada rastimp. Am stat multa vreme in ploaie. ◊ Loc. adv. Cu vremea = dupa un timp oarecare candva odata shi odata cu timpul. Din vreme = mai inainte inainte de a fi prea tarziu. Din vreme in vreme = din cand in cand uneori; din timp in timp. Toata vremea = continuu mereu fara intrerupere. ◊ Loc. conj. In vreme ce (sau inv. in vreme cand) = in timpul in care pe cand. ◊ Expr. O vreme = o perioada de timp. Ashi pierde (sau ashi trece ashi omori) vremea = ashi irosi timpul in zadar; a lenevi. In (sau la) vremea mea (ori ta lui etc.) = (in) tineretze (in) floarea varstei. Acum mii (sau tzii etc.) vremea = aceasta este varsta cand trebuie sa ma bucur (ori sa te bucuri etc.). ♦ Timp disponibil ragaz. 3. Timp (considerat) prielnic pentru desfashurarea unei actziuni; prilej ocazie; moment. Era vremea mesei. ◊ Loc. adv. Intro vreme = la un moment dat candva. La vreme = la timpul oportun la momentul potrivit. La vremea asta = intrun moment (nepotrivit) al zilei sau al anului. La vreme de... = a) cand se intampla cand e nevoie; b) in timpul... pe timp de... Pana (sau de) la o vreme = pana (sau de) la un moment dat. La o vreme = la un moment dat; intrun tarziu. Dintro vreme sau de la o vreme (incoace) = incepand de la un moment dat. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) vreme (sau inainte de vreme) = inainte de termen; prematur. ◊ Loc. conj. De vreme ce = din moment ce deoarece fiindca. ♦ (In credintzele religioase) Vremea de apoi = viatza viitoare; judecata din urma. 4. Perioada determinata istoriceshte; epoca veac secol. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) vremea aceea (sau acea vreme) = pe atunci. Pe vremuri = odinioara candva in trecut. Din vremuri = din timpurile vechi din strabuni. Dupa vremuri = in cursul veacurilor. ◊ Expr. In negura vremii = in trecutul indepartat. 5. (La pl.) Stare de lucruri; imprejurari circumstantze ocazii. II. Stare a atmosferei la un moment dat shi intrun loc anumit determinata prin totalitatea elementelor meteorologice. [Pl. shi: vremi] Din sl. vrĕmen.

vreme sf [At: PSALT. HUR. 60^r/22 / Pl: ~muri (ivp) ~mi / E: vsl врѣмѧ] 1 Timp (1). 2 (Ie) A nul prinde pe cineva ~a in loc A fi mereu activ. 3 (Ie) Na intrat ~a in sac! Este timp suficient. 4 (Reg; ie) A fi ~a intre rotile A avea foarte putzin timp la dispozitzie. 5 (Udp „de” sau de determinari in genitiv) Interval de timp (1) limitat de doua evenimente Si: timp. 6 (Udp „de” sau de determinari in genitiv) Interval de timp definit in raport cu unitatzile sale de masura (secunde minute ore zile ani etc.) Si: timp. 7 Perioada in care are loc un fenomen un eveniment o actziune sau in care se desfashoara o faza dintrun anumit proces Si: durata (1) timp. 8 Succesiune de momente care corespunde desfashurarii unui eveniment unui fenomen unei actziuni Si: timp. 9 (Ivr; in practicile creshtine; is) Dulce (sau buna) ~ Interval de timp in care este ingaduit orice aliment. 10 (Ilav) In (sau inv pe) toata ~a ori ivr in toata ~ in toate ~mi Tot timpul. 11 (Ilav) Cu ~a (sau ivp ~ ivr ~mi) Treptat. 12 (Ilav) Dupa un timp oarecare. 13 (Ilav) Odata shi odata. 14 (Ilav) Din ~ sau (irg) de (ori din) cu (buna) ~ De timpuriu. 15 (Ila) Inainte de a fi prea tarziu. 16 (Ilav) Din ~ in ~ sau inv din vremuri in vremuri Din cand in cand Si: uneori. 17 (Ial) La anumite intervale (regulate). 18 (Ilav) Intro ~ Intro perioada neprecizata din trecut Si: candva odata. 19 (Ilav) In (sau inv intr) aceeashi ~ Concomitent (2). 20 (Ilav) Pe ~a cand Atunci cand. 21 (Ilav) In ultima ~ sau in ~a din urma In intervalul de timp care preceda momentul de fatza. 22 (Inv; ilav) Curanda ~ sau (ivr) intro mica de ~ In scurt timp. 23 (Inv; ilav) In (sau prin) multe ~mi Adesea (1). 24 (Ilav) Pe o ~ Pentru un timp limitat. 25 (Ivr; ilav) In ~ de veac Niciodata. 26 (Ilc) In ~ ce sau inv in ~ cand in ~ k in ~a ce pe ~a ce In timp ce. 27 (Ilc) In ~ ce sau inv in ~ k Deoarece. 28 (Ilc) In ~ ce sau inv in ~ k in ~ cand (Pe) cand. 29 (Ilc) In ~ ce sau inv in ~ cand Daca. 30 (Ilc) Cata ~ Cat timp ... 31 (Ial) Daca. 32 (Ial) Deoarece. 33 (Ilc) Pe (sau inv in) cata ~ Cat timp ... 34 (Ilc) Pe cata ~ In timp ce. 35 (Ilc) Atata ~ cat ... Cat timp. 36 (Is) O ~ O perioada (nedeterminata) de timp. 37 (Ie) A(shi) pierde (sau fam a prapadi inv a cheltui) ~a sau (inv) a pierde ~ A(shi) irosi timpul. 38 (Ie) Ashi petrece (sau ashi trece ashi omori a omori) ~a (cu ceva) sau ashi trece fin ~ Ashi ocupa timpul intrun anumit fel (pentru a avea senzatzia k trece mai repede). 39 (Ilav) Fara a (mai) pierde ~ (sau ~a) Imediat. 40 (Pop; ie) A incurca ~a A stanjeni pe cei din jur. 41 (Olt; ie) (A muri) cu ~a inainte (A muri) in floarea varstei. 42 (Trs; ie) Nui ~ de numarare Nu este timp de pierdut. 43 (Ic) Pierde~a Persoana care ishi iroseshte timpul. 44 (Iac) Om fara capatai. 45 (De obicei precedat de pp „in” „la”; udp „de”) Interval de timp nedefinit considerat in raport cu evenimentele faptele situatziile care il caracterizeaza. 46 (Ie) A avea ~ A avea timp liber. 47 (Iae) A avea un ragaz. 48 (Rel; is) ~a (sau ~mile) de apoi (ivp) ~a cea de apoi (Perioada de timp in care va avea loc) Judecata de Apoi. 49 (Inv) Viatza (113). 50 (Inv) Varsta (1). 51 (Mar; ila; d. oameni) In ~ Tanar. 52 (Mar; ial) Sprinten. 53 (Ie) (In sau la pe) ~a mea (sau ta lui etc.) (In) tineretze. 54 (Iae) (Intro) perioada optima din viatza cuiva. 55 (Ie) Acum mii (sau tzii) ~a Aceasta este varsta cand trebuie sa ma bucur (sau sa te bucuri) de viatza. 56 (Ie) Ai trece cuiva ~a A depashi varsta potrivita pentru ceva. 57 (Iae) A imbatrani. 58 (Irg) Anotimp. 59 (Irg) An¹ (1). 60 Perioada a anului caracterizata prin aparitzia anumitor fenomene determinate de specificul anotimpului. 61 (Udp „de”) Timp anume din cursul zilei al serii sau al noptzii. 62 (Prc) Ora. 63 (Ilav) Pe la o (sau cu buna) ~ Pe la apusul soarelui. 64 (Olt; ilav) La orice ~ La miezul noptzii. 65 (Ivr) Veac (49). 66 (Grm; ivr) Durata a unei vocale. 67 (Grm; ivr) Durata a unei silabe. 68 (Udp „de” sau de determinari genitivale) Interval de timp determinat (stabilit in functzie de anumite obiceiuri cerintze etc.) potrivit pentru desfashurarea unei actziuni sau a unei activitatzi. 69 (De obicei in legatura cu verbe k „a veni” „a gasi” „a fi” inv „a pazi” „a pandi”) Moment favorabil pentru desfashurarea unor actziuni Si: ocazie prilej. 7071 (Ilav shi rar ila) La (sau irg in) ~ (Care se face) la momentul potrivit. 7273 (Ial) (Care se produce) in timp util. 74 (Trs; ilav) La (sau irg in) ~ Se poate intampla sa ... 75 (Trs; ial) Nu cumva … 76 (Reg; ilav) In ~ Devreme (1). 77 (Ilav) Fara (de) ~ sau inainte de ~ (inv) inainte ~ ainte de ~ Inainte de termen. 78 (Ial) La timp nepotrivit. 79 (Irg; ila) Fara (de) ~ Care este prematur. 80 (Irg; ial) Care este inoportun. 81 (Trs; ila; d. oua) Care nu are gaoace. 8283 (Inv; iljv) Fara (de) ~ (Care se produce) continuu. 84 (Ilav) De (la) o ~ incoace sau dintro ~ De catva timp. 85 (Ilav) Pana la o ~ Pana la un moment dat. 86 (Ilav) La ~a asta Intrun moment nepotrivit al zilei al noptzii sau al anului. 87 (Ilav) La o ~ La un moment dat. 88 (Ial) Intrun tarziu. 89 (Ilc) De ~ ce (sau inv k) Daca. 90 (Ilc; shi ivr ilc daca ~ ce) Din moment ce. 91 (Ie) La (sau inv in) ~a sa (sau ei lui lor) La momentul potrivit. 92 (Ie) A apuca (sau a prinde) pe cineva ~a A se gasi intro situatzie oarecare la un moment dat. 93 (Ie) Era shi ~a Se spune atunci cand intervine cu putzin timp inainte de a fi prea tarziu un eveniment favorabil ashteptat. 94 (Irg; is) ~ cu prilej Ocazie favorabila. 95 (Ie) A fi in ~ A fi in siuatzia corespunzatoare pentru ... 96 (Reg; ie) La ~a ~mii Cand va fi momentul potrivit. 97 (Ie) Vine ~a k ... Poate k ... 98 (Inv; shis ~ cu soroc) Interval de timp in cuprinsul sau la sfarshitul caruia se savarsheshte o actziune (planificata). 99 (SHi ias) Termen fixat pentru savarshirea unei actziuni sau pentru indeplinirea unei obligatzii. 100 Epoca (1). 101 Totalitatea evenimentelor care caracterizeaza o epoca (1). 102 (Is) ~a trecuta (ori veche) sau ~murile (ori ~mile) vechi (sau trecute) Trecutul (indepartat). 103 (Is) ~a (sau ~murile) de acum Epoca actuala din punctul de vedere al vorbitorului. 104 (Is) ~a (sau ~murile ~mile) viitoare (inv) ~mile cele viitoare Viitorul (14). 105 (Ilav) Pe (sau rar in) ~muri (ori irg ~mi) Odinioara. 106107 (Iljv) (Mai) inainte (sau de inainte dinainte irg nainte) ~ (sau reg inainte ~muri) (Care a fost) candva. 108 (Ilav) Pe ~a aceea sau pe acea ~ pe acele ~muri (inv) pe ~mile acelea (reg) pe ~a aia pe ~murile alea Intro perioada anterioara de care este vorba Si: pe atunci. 109110 (Iljv) In (sau din) ~murile (ori ~mi reg ~a ~mile) de demult sau (ivr) in ~mile de apoi In (sau din) trecutul indepartat. 111 (Ilav) Dupa ~muri (sau irg ~ ~mi) In cursul timpului. 112113 (Iljv) De pe (sau din) ~muri (shi inv ila de pe ~mi) (Care a existat) in trecutul indepartat. 114 (Pex; lsg) Societatea dintro anumita perioada istorica. 115 (Pex; lsg) Ceea ce este specific societatzii dintro anumita perioada istorica. 116 (Lpl) Stare de lucruri caracteristice unei anumite perioade istorice Si: imprejurari. 117 (Urmat de un aps sau de determinari pronominale in cazul genitiv) Perioada de timp raportata la o generatzie. 118 (Lpl) Starile de lucruri caracteristice vremii (117). 119 (Rar) Era geologica. 120 (Fig) Proces obiectiv de dezvoltare a fenomenelor naturii shi societatzii Si: istorie. 121 Stare a atmosferei la un moment dat shi intrun anumit loc caracterizata prin totalitatea elementelor meteorologice shi determinata de radiatzia solara de circulatzia maselor de aer de presiune etc. 122 (Adesea lpl) Ansamblul fenomenelor sau al conditziilor meteorologice la un moment dat shi intrun anumit loc. 123 (Trs; is) ~ mare Zloata. 124 (Trs; ias; shis ~uri mari) Furtuna (4). 125 (Trs; is) ~ seaca Seceta. 126 (Ils) Manta de ~ (sau ~a) rea Persoana care este luata in seama numai cand este nevoie de ea. 127 (Pop; ie) Buna ~ (sau ~a)! Formula de salut folosita la intalnire sau la despartzire. 128 (Reg; d. oamneni; ie) A se face ~ rea A se infuria. 129 (Reg; d. oameni; ie) (A fi) ~ grea (sau rea) (A fi) voinic shi viteaz. 130 (Reg; ie) A trage a ~ (rea) Se spune cand sunt semne care prevestesc schimbarea starii atmosferice. 131 (Mun; ie) A se ashterne (sau a se pune a se asheza) pe ~ A se face vreme (121) urata. 132 (Grm; inv) Timp. 133 (Grm; inv) Fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprima categoria gramaticala a timpului.

VRÉME vremuri s. f. I. 1. Timp (I). 2. Durata limitata de doua intamplari evenimente etc. sau masurata in ore zile etc.; interval perioada rastimp. Am stat multa vreme in ploaie. ◊ Loc. adv. Cu vremea = dupa un timp oarecare candva odata shi odata cu timpul. Din vreme = mai inainte inainte de a fi prea tarziu. Din vreme in vreme = din cand in cand uneori; din timp in timp. Toata vremea = continuu mereu fara intrerupere. ◊ Loc. conj. In vreme ce (sau inv. in vreme cand) = in timpul in care pe cand. ◊ Expr. O vreme = o perioada de timp. Ashi pierde (sau ashi trece ashi omori) vremea = ashi irosi timpul in zadar a lenevi. In (sau la) vremea mea (ori ta lui etc.) = (in) tineretze (in) floarea varstei. Acum mii (sau tzii etc.) vremea = aceasta este varsta cand trebuie sa ma bucur (ori sa te bucuri etc.). ♦ Timp disponibil ragaz. 3. Timp (considerat) prielnic pentru desfashurarea unei actziuni; prilej ocazie; moment. Era vremea mesei ◊ Loc. adv. Intro vreme = la un moment dat candva. La vreme = la timpul oportun la momentul potrivit. La vremea asta = intrun moment (nepotrivit) al zilei sau al anului. La vreme de... = a) cand se intampla cand e nevoie; b) in timpul... pe timp de... Pana (sau de) la o vreme = Pana (sau de) la un moment dat. La o vreme = la un moment dat; intrun tarziu. Dintro vreme sau de la o vreme (incoace) = incepand de la un moment dat. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) vreme (sau inainte de vreme) = inainte de termen prematur. ◊ Loc. conj. De vreme ce = din moment ce deoarece fiindca. ♦ (In credintzele religioase) Vremea de apoi = viatza viitoare; judecata din urma. 4. Perioada determinata istoriceshte; epoca veac secol. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) vremea aceea (sau acea vreme) = pe atunci. Pe vremuri = odinioara candva in trecut. Din vremuri = Din vremurile vechi din strabuni. Dupa vremuri = in cursul veacurilor. ◊ In negura vremii = in trecutul indepartat. ♦ (La pl.) Stare de lucruri; imprejurari circumstantze. II. Stare a atmosferei la un moment dat shi intrun loc anumit determinata prin totalitatea elementelor meteorologice. [Pl. shi: vremi] Din sl. vrĕmen.

VRÉME vremuri shi vremi s. f. (in concurentza cu timp) I. 1. Timp (I 1). Clopotul din turn cind geme Cheama vreme ’ngroapa vreme. LESNEA I. 10. Cu valul vremilor ce curg Atitea cintece sau dus SHi valul vremilor ce curg Atitea cintecea rapus. GOGA P. 22. Undeajunge nui hotar Nici ochi spre a cunoashte SHi vremeancearca in zadar Din goluri a se nashte. EMINESCU O. I 176. ◊ Expr. Na intrat vremean sac v. intra (II 2). 2. Durata limitata intre doua intimplari evenimente etc. sau masurata in ore zile etc.; interval perioada rastimp. Au stat multa vreme in ploaie. DUMITRIU N. 155. Mai era vreme pina la ziua. SADOVEANU O. I 501. De atita vreme de cind nu neai mai dat obraz. ALECSANDRI T. I 41 ◊ Loc. adv. Cu vremea (sau invechit cu vreme) = dupa un timp oarecare cindva odata shi odata cu timpul. Binele pe om il scapa Cu vremea de foc shi apa. PANN la CADE. Cu vreme putea sai aduca prilej de folos. DRAGHICI R. 143. Din vreme = mai inainte inainte de a fi prea tirziu de timpuriu. Pe linga crucea din raspintie scirtziie roatele carutzelor ce pleaca din vreme sa nu le ajunga zaduful pe drum. CARAGIALE O. I 320. De cu buna vreme v. bun⁴ (VI 4). Din vreme in vreme = din cind in cind uneori la intervale; din timp in timp. Din vreme in vreme birja dadea intrun hop. SADOVEANU O. IV 7. Cind amintirilen trecut incearca sa ma cheme Pe drumul lung shi cunoscut Mai trec din vremen vreme. EMINESCU O. I 186. Din vremen vreme numai lungi shiruri de cucoare Sub bolta albastrie zbor tainic calatoare. ALECSANDRI O. 190. Inainte vreme v. inainte (II 1). Loc. conj. In vreme ce (sau invechit in vreme cind) = in timpul in care pe cind pe de alta parte. SHtefan Vacarescu era spatar mare in vreme ce fiul sau... servea k ispravnic. ODOBESCU S. I 261. Tu dormi in vreme cind totzi ciialaltzi varsa sudori de moarte muncind. DRAGHICI R. 10. ◊ Expr. O vreme = o bucata de timp un timp. Se mai auzi o vreme murmurul greu de glasuri. DUMITRIU N. 57. Fortzele vii ale unui neam pot fi stinjenite o vreme; cind le vine insa ceasul inmuguresc shi infloresc cu putere irezistibila. SADOVEANU E. 67. Toata vremea = continuu mereu fara intrerupere. Titu Herdelea se simtzea de prisos cum se simtzise toata vremea. REBREANU R. II 17. Se tzinea de farse toata vremea. CARAGIALE O. III 10. Ashi pierde (ashi trece sau ashi omori) vremea = ashi irosi timpul fara a face nimic de seama; a lenevi. In vremea mea (ta lui etc.) = in tineretze in floarea virstei in plinatatea puterii. Baba careo vezi acuma fosta mindran vremea ei. EFTIMIU I. 92. Cind eram in vremea mea Zburam k o pasarea. BIBICESCU P. P. 382. Acum mii (tzii etc.) vremea = aceasta este virsta de care trebuie sa ma bucur (sa te bucuri etc.). Avetzi dreptate baietzi; acum i vremea. CREANGA A. 97. ♦ Timp. disponibil ragaz. Pe tatari ia zdrobit Groza... Tatarii se vor face la loc... Sa zicem k da dar le trebuie vreme. DELAVRANCEA O. III 244. ◊ Expr. A avea vreme v. avea (I 2). A afla vreme v. afla (2). ♦ Fig. An. Ea enalta shi ushoara... SHi deabia pe la SinPetru Umple optsprazece vremuri. COSHBUC P. I 95. 3. (De obicei cu determinari la genitiv sau introduse prin prep. «de») Timp prielnic pentru desfashurarea unei actziuni; moment; prilej ocazie. Pina la vremea plecarii totzi ofitzerii trecem pe chei. BART S. M. 13. Nevoia de a se mishca il facu sa se uite pe ceas era aproape vremea mesei. VLAHUTZA O. A. III 66. Oameni... careshi prefac sufletul shi portul dupa vreme. NEGRUZZI S. I 71. Prietenul la vreme de nevoie se cunoashte. ◊ Loc. adv. Intro vreme = la un moment dat intro anumita epoca. Intro vreme ia cu arenda moshia Dorneshti. CALINESCU E. 19. Intro vreme... vinatoarea a facut popas. SADOVEANU D. P. 137. Cetitul carentro vreme rasipea a mele ginduri. CONACHI P. 104. La vreme la timpul oportun la momentul potrivit. Parintzii i sau prapadit la vreme: k sa nu le mai otraveasca sufletul purtarile fiului lor iubit. SADOVEANU E. 93. Pentru ce nai pedepsito la vreme? DELAVRANCEA O. II 234. Sentzelege k Nitza na lipsit a se infiintza la vreme. CARAGIALE O. II 244. La vremea asta = intrun moment (nepotrivit) al zilei sau al anului. Incotro mergetzi dumneavoastra la vremea asta shi pe locurile aistea domnishorule? HOGASH M. N. 66. Pina la o vreme = pina la un moment dat. Pina la o vreme treburile iau mers bine. La o vreme = la un moment dat; intrun tirziu. Nu shtiu daca faci bine... a zis doctorul la o vreme. BRATESCUVOINESHTI. F. 20. Dintro vreme sau de la o vreme (incoace) = incepind de la un anumit moment. Dintro vreme Gemea batut dun gind. COSHBUC P. I 100. De la o vreme incoace... nu shtiu ce avea. ISPIRESCU E. 2. De la o vreme valea sa sfirshit shi sa inceput un deal. CREANGA P. 41. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) vreme (sau inainte de vreme) = (care se intimpla) inainte de termen; prematur. Boala shi mizeria lau doborit inainte de vreme. SADOVEANU E. 83. Neatzi venit apoi... Vestejitzi fara devreme. EMINESCU O. I 151. Asta nashtere fara vreme cam supara pe tata. NEGRUZZI S. I 247. ◊ Loc. conj. De vreme ce = din moment ce deoarece fiindca. El putea mai lesne so faca de vreme ce totzi se supuneau la porunca lui. ISPIRESCU L. 31. Trebuie sa fie ceva neintzeles de mintea noastra de vreme ce a facut lucruri peste puterea omeneasca. CREANGA P. 87. Haide intratzi de vreme ce atzi venit. NEGRUZZI S. I 94. ◊ Expr. A cauta (sau a pindi) vreme cu prilej v. prilej (1). A i se apropia (cuiva) vremea v. apropia (II 1). Vremea de apoi = viatza viitoare judecata din urma. 4. (Adesea la pl. cu aceeashi valoare k la sg.) Perioada determinata istoriceshte; epoca; veac secol. Sint poetul vremilor ce vin. BENIUC M. 54. Imi aminteam de vremi trecute. IOSIF PATR. 76. Ma bucur nadajduind k negreshit va veni vreme intru care patria mea... sa samuiasca intocmai cu orashele cele mari ce am vazut. GOLESCU I. 148 ◊ Expr. In negura vremii = in trecutul indepartat. Aici a fost odata... scaunul vestitzilor bani ai Severinului a caror obirshie se pierde in negurile vremii. VLAHUTZA R. P. 8. ◊ (Cu determinari la genitiv sau introduse prin prep. «de») Vremea mishcarilor natzionale sa trecut shi a venit vremea luptelor de clasa. IONESCURION C. 29. Vremile de razbunare au trecut. RUSSO O. 67. ◊ Loc. adv. Pe vremea aceea (pe acea vreme sau in acele vremuri) = pe atunci. Pe vremea aceea stapinea in Cringu un boier mare. MIRONESCU S. A. 87. Pe vremea aceea era bine sa fii harabagiu in TirgulNeamtzului. CREANGA P. 109. In vremea aceea = in acel timp pe cind... Dar ce facuse oare in vremea aceea Ileana imparateasa? EMINESCU N. 27. Pe vremuri = odinioara cindva in trecut. Dar nici minia lui nu era k pe vremuri. DUMITRIU P. F. 66. Aici locuia pe vremuri demult tare demult un bun prieten. STANCU U.R.S.S. 87. Pe vremuri cit a fost profesor de limba greaca na shtiut alta cale. BASSARABESCU S. N. 14. Din vremuri = din timpurile vechi din strabuni. Miinei anul nou shtii bine SHiobicei din vremuri este Cantraceasta zi sa fie Sarbatoare. COSHBUC P. I 71. Dupa vremuri = in cursul veacurilor. Dupa vremuri multzi venira... Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod. EMINESCU O. I 147. ♦ (Numai la pl.) Stare de lucruri; imprejurari; timpuri. Ce vremuri! Alte vremuri! DELAVRANCEA O. II 136. Am vazut minatzi de soartea Vremurilor bietzi sarmani Alergind pe la dushmani K sashi afle moartea. COSHBUC P. I 262. II. Situatzie meteorologica cuprinzind totalitatea starilor atmosferice. Dupa grelele vinturi shi viscoliri vine iar vremea buna cu soare cu cer limpede. SADOVEANU O. VII 337. Nu shtii cum vine vremea in padure; cind pleci la drum nui rau sa te ingrijeshti de toate. HOGASH M. N. 135. SHi dei vremea buna rea. Miemi curge Dunarea. EMINESCU O. I 124. ◊ (In formule de salut) Buna vremea mai baiete! Multzamim voinic strain. EMINESCU O. I 84.

VRÉME ~uri n. 1) Dimensiune universala dupa care se ordoneaza succesiunea ireversibila a fenomenelor; timp. 2) Interval dintre doua momente care se masoara in secunde minute ore etc.; timp. 3) Perioada cat dureaza ceva; durata; timp. Lectzia a tzinut multa ~. In ~ea lucrului. ◊ Din ~ in ~ din cand in cand; uneori. Din ~ de mai inainte. Cu ~ea peste o anumita perioada; pe masura scurgerii timpului. de ~ ce fiindca; deoarece. In ~ ce (sau in ~ea cand) atunci cand. In aceeashi ~ concomitent; simultan. toata ~ea mereu; neintrerupt; in permanentza. Ashi pierde (sau ashi omori) ~ea ashi irosi timpul fara nici un rost; a lenevi. Atata amar de ~ foarte mult timp. 4) Moment oportun imprejurare potrivita pentru o actziune; timp; prilej; ocazie. La ~ea secerishului. ◊ De la o ~ (incoace) de la un moment dat. Pana la o ~ pana la un moment dat. A fi (sau a veni) ~ea a sosi momentul potrivit. Toate la ~ea lor toate la momentul potrivit. 5) Perioada determinata istoric. Pe ~ea lui SHtefan cel Mare. ◊ Pe ~uri candva; demult. Din ~uri de demult; din timpurile vechi. Inainte ~ in timpurile trecute. In (sau pe) ~ea mea (sau ta lui etc.) pe cand eram (sau erai era etc.) tanar; in tineretze. 6) Stare meteorologica intro perioada data (intro anumita regiune); timp. Astazi ~ea este frumoasa. [Art. vremea; G.D. vremii; Pl. shi vremi] /<sl. vrĕme

vreme f. 1. timp: toate sunt la vremea lor; vremea d’apoi sfarshitul lumii; 2. anotimp: vreme de iarna; 3. starea atmosferei: vreme frumoasa urita; de vreme de dimineatza de timpuriu. [Slav. VRIEMĒ]. V. devremece.

vréme f.. pl. vremĭ shi vremurĭ (bg. vreme d. vsl. vrĭemen; rus. vrémĕa). Timp: in (saŭ pe) vremea Romanilor in vremea de azĭ. Ragaz: n’am vreme. Prilej: Starea atmosfereĭ: vreme frumoasa. Inrairea atmosfereĭ spre ĭarna: pisica porcu face a vreme. Devreme timpuriŭ nu tirziŭ a te scula devreme. Din vreme din timp: adatzĭ lemne din vreme k vine ĭarna. La vreme la timpu cuvenit; toate lucrurile la vreme (la vremea lor). Pe vreme de pe timp de: pe vreme de ĭarna. De vreme ce (vechĭ shi de vreme k) de oare ce fiindca. In vreme ce pe cind: carbunele e negru in vreme ce varu e alb. Pe vremurĭ (vest) odinioara: ce era acest om pe vremuri!

!vreme s. f. g.d. art. vremii; (perioade ocazii) pl. vremuri

vréme s. f. g.d. art. vrémii; (perioade ocazii) pl. vrémuri/vremi

vréme s. f. g.d. art. vrémii; (perioade ocazii) pl. vrémuri /vremi

vreme vremuri.

VRÉME s. 1. v. timp. 2. v. perioada. 3. v. ani. 4. v. curs. 5. v. sezon. 6. timp zi. (A venit shi ~ lui.) 7. v. moment. 8. v. data. 9. v. ragaz. 10. (la pl.) conjunctura. imprejurari (pl.) timpuri (pl.). (~urile erau foarte grele.) 11. (MET.) timp (reg.) veac. (~ frumoasa.) 12. v. clima.

VREME s. 1. timp. (~ trece pe nesimtzite.) 2. epoca interval perioada ragaz rastimp spatziu timp (pop.) raspas soroc (inv. shi reg.) seama (inv.) zastimp (grecism inv.) protesmie. (In acea ~...) 3. ani (pl.) epoca perioada timp. (In ~ copilariei.) 4. curs interval rastimp timp (inv.) diastima. (In ~ de un secol.) 5. sezon timp (prin Transilv.) pinc. (~ cireshelor.) 6. timp zi. (A venit shi ~ lui.) 7. ceas clipa clipita minut moment ora secunda timp (rar) clipeala (pop.) cirta soroc (inv. shi reg.) cescutz. (A sosit ~ cind...) 8. data termen timp zi (pop.) soroc (inv.) sorocire veleat. (La ~ hotarita...) 9. ragaz timp (pop.) raspas. (Nui da nici ~ sa respire; dami ~ sa ma gindesc.) 10. (la pl.) circumstantze (pl.) conjunctura imprejurari (pl.) timpuri (pl.). (~ile erau foarte grele.) 11. (MET.) timp (reg.) veac. (~ frumoasa.) 12. (MET.) aer climat clima (inv.) temperament. (Regiune cu ~ calda.)

Vreme ≠ nevreme

vréme (mi) s. f. Timp. Var. pl. vremuri. Megl. vreami. Sl. vrĕmę (Cihac II 466; Conev 36) cf. bg. vreme sb. vreme rus. vremja. Der. vremelnic adj. (tranzitoriu provizoriu efemer) din sl. vrĕmenĭnŭ; vremelnicesc adj. (temporal) inv.; vremelniceshte adv. (in mod provizoriu) inv.; vremui vb. (a face vreme urita); avreme adv. (efemer) sec. XVI inv.

NEC TEMPORA PERDE PRECANTO (lat.) nutzi pierde vremea cu rugamintzi Ovidiu „Metamorphoseon libri” XI 286. Cu aceste cuvinte regele trac Ceyx ofera ospitalitatea sa eroului Peleu in virtutea descendentzei sale divine shi a faimei sale. Mod de atzi oferi serviciile cu bunavointza.

NIL ACTUM CREDENS CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat incheiat cata vreme mai ramane ceva de facut Lucan „Pharsalia” II 657.

O TEMPORA O MORES! (lat.) o vremuri! o moravuri! Cicero „In Catilinam” I 1 2 shi „De signi” 56. Expresie a indignarii fatza de coruptzia moravurilor.

TEMPORA MUTANTUR ET NOS MUTAMUR IN ILLIS! (lat.) vremurile se schimba shi noi odata cu ele! Cugetare a imparatului Lothar I care shia sfarshit viatza in calugarie.

ashi omori plictiseala / timpul / vremea expr. ashi ocupa timpul cu lucruri lipsite de importantza.

de pe vremea lui Pazvante Chiorul expr. de demult din vremuri imemoriale.

futzi nu futzi vremea pulii trece prov. (obs.) carpe diem!; traieshtetzi clipa!; bucurate de ziua de azi!

o vreme sa nu dai un caine afara din casa expr. vreme rea.