20 de definitzii pentru apropia
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
APROPIÁ aprópii vb. I. I. Refl. A se deplasa in spatziu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu le putea apropia de cineva = a nu reushi sa vorbeshti sau sa te intzelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea sa obtzii sa cumperi ceva (din cauza scumpetei). ♦ Tranz. A duce a aduce a asheza mai aproape de ceva sau de cineva. II. Refl. A fi a se afla aproape de un anumit interval de timp de un moment anumit etc. Se apropie noaptea. ♦ A ajunge aproape de o anumita varsta. III. Fig. 1. Refl. A avea insushiri sau trasaturi asemanatoare comune. 2. Tranz. shi refl. Ashi face prieten pe cineva sau a se imprieteni cu cineva. [Pr.: pia] Lat. appropiare.
apropia1 [At: COD. VOR. 128/13 / V: pria / P: ~pia / Pzi: apropii (inv) ~ropiu (rar) iez / E: ml appropiare] 1 vr A se deplasa in spatziu tot mai aproape de cineva sau ceva. 2 vr (Inv; ie) A se ~ cu targul A cadea la invoiala. 3 vr (Pan; construit cu prepozitzia de; inv c. in dativ) A fi credincios cuiva. 4 vr A se afla foarte aproape de un anumit moment timp etc. 5 vr (Ie) A se ~ de ziua A se face ziua. 67 vr (Ie) Nu te potzi ~ de (cineva) A nu reushi sa vorbeshti sau sa te intzelegi cu cineva. 8 vr (Ie) Nu te potzi ~ de (ceva) A nu putea sa cumperi din cauza scumpetei. 9 vr (Ie) A se ~ funia de (sau la) par A se apropia deznodamantul. 10 vr (Fig) A adera. 1112 vti (Ipp) A ajunge aproape (1). 13 vt (Ie) A ~ malaiul din traista A cheltui (aproape) tot. 1415 vt Aduce ceva sau pe cineva langa... 16 vt (Fig) A lega sufleteshte sau prin afinitatzi. 17 vt (Ivp) A fi aproape de implinirea unui numar de ani. 18 vt (Inv; construit cu infinitivul sau conjunctivul) A fi cat pe ce sa... 19 vr (Fig; urmat de prepozitzia de) A se asemana. 20 vr (Fig) Ashi face prieten pe cineva. 2122 vr vt (Fig; pan) A(shi) atrage de partea sa pe cineva. 23 vr A avea insushiri sau trasaturi asemanatoare comune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APROPIÁ aprópii vb. I. I. Refl. A se deplasa in spatziu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reushi sa vorbeshti sau sa te intzelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea sa obtzii sa cumperi ceva (din cauza scumpetei). ♦ Tranz. A duce a aduce a asheza mai aproape de ceva sau de cineva. II. Refl. A fi a se afla aproape de un anumit interval de timp de un moment anumit etc. Se apropie noaptea. ♦ A ajunge aproape de o anumita varsta. III. Fig. 1. Refl. A avea insushiri sau trasaturi asemanatoare comune. 2. Tranz. shi refl. Ashi face prieten pe cineva sau a se imprieteni cu cineva. [Pr.: pia] Lat. appropiare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
APROPIÁ aprópii vb. I. (in opozitzie cu departa indeparta) I. (Cu sens local) 1. Refl. A veni a se duce a se asheza aproape (de ceva sau de cineva). SHi aniis tot mai plini rotunde dropii Simtzim in fiecare zi cum te apropii Socialista era de lumina Cu biruintzi pe cimpuri shin uzina. BENIUC S. 31. Doi ushieri se apropiara cu ploconeli. PAS L. I 158. Cind [capra] sapropie bine ce sa vada? CREANGA P. 26. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. «de» indicind locul sau persoana de care se face apropierea) Se apropiara de flacai shi de cobzar dindushi cu coatele citziva dintre oamenii de pe shosea. PAS L. I 8. Nu te apropia de mine voinice k itzi vei pierde viatza. ISPIRESCU L. 125. ◊ Expr. A se apropia cu tirgul = a fi pe punctul de a se intzelege (din pretz) de a cadea la invoiala. A nu te putea apropia de cineva = a nu reushi sa comunici cu cineva (din cauza situatziei sau a caracterului sau). A nu te putea apropia de ceva = a nu putea obtzine ceva (din cauza pretzului etc.). A se apropia funia de (sau rar la) par = a se apropia deznodamintul sfirshitul. (In forma regionala apropiet) Se vede k mi sa apropiet funia la par... Cu spinul tot am duso cum am duso... Dar cu omul rosh nu shtiu zau la cit mia sta capul. CREANGA P. 234. 2. Tranz. A duce a aduce a asheza aproape de cineva sau de ceva. Fiecare pas ne apropie de casa. ◊ SHi daca ramuri bat in geam SHi se cutremur plopii E k in minte sa te am SHincet sa te apropii. EMINESCU O. I 193. Un calutz cam patrarel... Gruie mil apropia Minan coama cai punea. ALECSANDRI P. P. 79. II. (Cu sens temporal) Refl. 1. A veni a fi aproape. Ziua se apropie shi ramin singur pe mal. SADOVEANU N. F. 58. ◊ Fig. Te inshtiintzez k cishlegile se apropie de sfirshit. ALECSANDRI T. I 134. ◊ Expr. A se apropia de ziua = a se crapa de ziua a incepe sa se faca ziua. A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte. 2. A ajunge aproape de o anumita virsta. Ma apropii de 30 de ani. ◊ Tranz. (Rar) O sa mor cind oi apropia suta poate dupa ceoi trece suta. STANCU D. 16. III. Fig. 1. Refl. A fi a ajunge aproape la fel. ◊ Tranz. Vor cata vietzii tale Sai gaseasca pete multe rautatzi shi mici scandate Astea toate te apropie de dinshii. EMINESCU. O. I 134. 2. Tranz. Ashi atasha pe cineva a shil face prieten. Dureri sau veselie orice vie simtzire Mapropie de tine cuo dulce infratzire. ALECSANDRI O. 79. Pronuntzat: pia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APROPIÁ aprópii vb. I. I. Refl. (Local) A veni a se duce a se asheza aproape de ceva sau de cineva. Petre se apropie respectuos (REBREANU). ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reushi sa comunici sau sa te intzelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea sa obtzii ceva. Se apropie funia de par = se apropie deznodamantul sfarshitul. ♦ Tranz. A duce a aduce a asheza aproape de ceva sau de cineva. Fiecare pas ne apropie de casa. II. Refl. (Temporal) A veni a fi aproape. Ziua se apropie shi raman singur pe mal (SADOVEANU). ♦ A ajunge aproape de o anumita varsta. Se apropie de 30 de ani. ◊ Expr. I se apropie vremea = e aproape de moarte. III. Fig. 1. Refl. shi tranz. A fi a ajunge sau a face sa fie sau sa ajunga (aproape) la fel cu altcineva sau cu altceva. Cunoshtintzele lui se apropie de ale profesorului sau. 2. Tranz. Ashi face prieten pe cineva. Lat. appropiare.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A APROPIÁ aprópii tranz. 1) A face sa se apropie. 2) A muta mai aproape (de ceva sau de cineva). ~ mashina de poarta. [Sil. apropia] /<lat. appropiare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE APROPIÁ ma aprópii intranz. 1) A se deplasa sau a se situa mai aproape (de cineva sau de ceva). ~ de foc. ◊ A nu se putea apropia de ceva a fi inaccesibil ceva pentru cineva. A nu se putea apropia de cineva a nu putea gasi limba comuna cu cineva; a nu se putea intzelege cu cineva. 2) A veni in curand; a fi aproape; a cadea. Vara se apropie. 3) A ajunge aproape de un anumit moment; a fi pe punctul de atingere. ~ de rezultatul scontat. 4) fig. (despre persoane) A stabili relatzii apropiate; a deveni prieten (cu cineva); a se imprieteni. 5) fig. A avea trasaturi comune; a fi deopotriva; a se asemana; a semana; a se potrivi. /<lat. appropiare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
apropià v. 1. a pune sau duce aproape; 2. a veni aproape. [Lat. AD PROPIARE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aprópiĭ a á v. tr. (lat. appropiare). Eŭ aprópiĭ tu aprópiĭ). Duc maĭ aproape: a apropia masa de parete. Fig. (Vechĭ). Ma apropiĭ (in timp): apropie opt anĭ de cind domneshte. Fac sa semene: aceste calitatzi te apropie de el. V. refl. Armata razboĭu ziua se apropie.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
apropiá (a ~) (a duce/ajunge aproape) (apropia) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. aprópii 3 aprópie (pie) 1 pl. apropiém; perf. s. 3 sg. apropié; conj. prez. 1 shi 2 sg. sa aprópii 3 sa aprópie 1 pl. sa apropiém; ger. apropiínd (piind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
apropiá (a fi sau a ajunge aproape) vb. (sil. propia) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. aprópii 3 sg. shi pl.aprópie (sil. pie) 1 pl. apropiém; ger. apropiínd (sil. piind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
apropia (ia) (ind. prez. 1 sg. apropii)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
apropiu pii 2 piam 1 imp. piind ger. piere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
APROPIÁ vb. 1. a veni. (~te sa te imbratzishez.) 2. a strange. (~tzi picioarele!) 3. v. compara. 4. v. semana. *5. v. atasha.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
APROPIA vb. 1. a veni. (~te sa te imbratzishez.) 2. a stringe. (~tzi picioarele!) 3. a (se) asemana a (se) asemui a (se) compara (inv. shi reg.) a (se) asemalui a (se) semalui (prin Ban.) a (se) barabari. (Il ~ cu un leu.) 4. a aduce a se asemana a se asemui a semana (inv. shi pop.) a se lovi (reg.) a se cumpani (inv.) a araduce a se inchipui a se podobi a raduce. (Se ~ mult cu sora lui.) 5.* (fig.) a se atasha a se lega. (Mam ~ mult de acest copil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) apropia ≠ a (se) departa a (se) indeparta
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A apropia ≠ a distantza a instraina
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se apropia ≠ a (se) distantza
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apropiá (íi apropiát) vb. 1. A se deplasa (tot) mai aproape de ceva sau cineva. 2. A intra in legatura a aborda pe cineva. 3. A pune impreuna. 4. A pune aproape spre a compara a confrunta. Mr. aprok’u mr. prok’u. Lat. apprŏpiāre care a ajuns sa se confunde cu apprŏpinquāre (Pushcariu 102; CandreaDens. 66; REW 557; DAR); cf. sard. approbiare v. prov. apropchar fr. fr. approcher (› it. approcciare). Cf. aproape.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a se apropia concertul expr. (intl.) a se ajunge la o intzelegere in privintza unei lovituri
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: a-pro-pia
verb (VT103) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
apropia, apropiiverb
- 1. A se deplasa in spatziu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi aniis tot mai plini – rotunde dropii – Simtzim in fiecare zi cum te apropii Socialista era de lumina Cu biruintzi pe cimpuri shin uzina. BENIUC S. 31. DLRLC
- Doi ushieri se apropiara cu ploconeli. PAS L. I 158. DLRLC
- Cind [capra] sapropie bine ce sa vada? CREANGA P. 26. DLRLC
- Se apropiara de flacai shi de cobzar dindushi cu coatele citziva dintre oamenii de pe shosea. PAS L. I 8. DLRLC
- Nu te apropia de mine voinice k itzi vei pierde viatza. ISPIRESCU L. 125. DLRLC
- 1.1. A duce a aduce a asheza mai aproape de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fiecare pas ne apropie de casa. DLRLC
- SHi daca ramuri bat in geam SHi se cutremur plopii E k in minte sa te am SHincet sa te apropii. EMINESCU O. I 193. DLRLC
- Un calutz cam patrarel... Gruie mil apropia Minan coama cai punea. ALECSANDRI P. P. 79. DLRLC
-
- A se apropia cu targul = a fi pe punctul de a se intzelege (din pretz) de a cadea la invoiala. DLRLC
- A nu te putea apropia de cineva = a nu reushi sa vorbeshti sau sa te intzelegi cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A nu te putea apropia de ceva = a nu putea sa obtzii sa cumperi ceva (din cauza scumpetei). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A se apropia funia de (sau rar la) par = a se apropia deznodamantul sfarshitul. DLRLC
- Se vede k mi sa apropiet funia la par... Cu spinul tot am duso cum am duso... Dar cu omul rosh nu shtiu zau la cit mia sta capul. CREANGA P. 234. DLRLC
-
-
- 2. A fi a se afla aproape de un anumit interval de timp de un moment anumit etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se apropie noaptea. DEX '09 DEX '98
- Ziua se apropie shi ramin singur pe mal. SADOVEANU N. F. 58. DLRLC
- Te inshtiintzez k cishlegile se apropie de sfirshit. ALECSANDRI T. I 134. DLRLC
- 2.1. A ajunge aproape de o anumita varsta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ma apropii de 30 de ani. DLRLC
- O sa mor cind oi apropia suta poate dupa ceoi trece suta. STANCU D. 16. DLRLC
-
- A se apropia de ziua = a se crapa de ziua a incepe sa se faca ziua. DLRLC
- A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte. DLRLC
-
- 3. A avea insushiri sau trasaturi asemanatoare comune. DEX '09 DEX '98
- Vor cata vietzii tale Sai gaseasca pete multe rautatzi shi mici scandate – Astea toate te apropie de dinshii. EMINESCU. O. I 134. DLRLC
- diferentziere A fi a ajunge aproape la fel. DLRLC
-
- 4. Ashi face prieten pe cineva sau a se imprieteni cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: imprieteni antonime: distantza instraina
- Dureri sau veselie orice vie simtzire Mapropie de tine cuo dulce infratzire. ALECSANDRI O. 79. DLRLC
-
etimologie:
- appropiare DEX '09 DEX '98