APROPIÁ aprópii vb. I. (in opozitzie cu departa indeparta) I. (Cu sens local) 1. Refl. A veni a se duce a se asheza aproape (de ceva sau de cineva). SHi aniis tot mai plini rotunde dropii Simtzim in fiecare zi cum te apropii Socialista era de lumina Cu biruintzi pe cimpuri shin uzina. BENIUC S. 31. Doi ushieri se apropiara cu ploconeli. PAS L. I 158. Cind [capra] sapropie bine ce sa vada? CREANGA P. 26. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. «de» indicind locul sau persoana de care se face apropierea) Se apropiara de flacai shi de cobzar dindushi cu coatele citziva dintre oamenii de pe shosea. PAS L. I 8. Nu te apropia de mine voinice k itzi vei pierde viatza. ISPIRESCU L. 125. ◊ Expr. A se apropia cu tirgul = a fi pe punctul de a se intzelege (din pretz) de a cadea la invoiala. A nu te putea apropia de cineva = a nu reushi sa comunici cu cineva (din cauza situatziei sau a caracterului sau). A nu te putea apropia de ceva = a nu putea obtzine ceva (din cauza pretzului etc.). A se apropia funia de (sau rar la) par = a se apropia deznodamintul sfirshitul. (In forma regionala apropiet) Se vede k mi sa apropiet funia la par... Cu spinul tot am duso cum am duso... Dar cu omul rosh nu shtiu zau la cit mia sta capul. CREANGA P. 234. 2. Tranz. A duce a aduce a asheza aproape de cineva sau de ceva. Fiecare pas ne apropie de casa. ◊ SHi daca ramuri bat in geam SHi se cutremur plopii E k in minte sa te am SHincet sa te apropii. EMINESCU O. I 193. Un calutz cam patrarel... Gruie mil apropia Minan coama cai punea. ALECSANDRI P. P. 79. II. (Cu sens temporal) Refl. 1. A veni a fi aproape. Ziua se apropie shi ramin singur pe mal. SADOVEANU N. F. 58. ◊ Fig. Te inshtiintzez k cishlegile se apropie de sfirshit. ALECSANDRI T. I 134. ◊ Expr. A se apropia de ziua = a se crapa de ziua a incepe sa se faca ziua. A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte. 2. A ajunge aproape de o anumita virsta. Ma apropii de 30 de ani. ◊ Tranz. (Rar) O sa mor cind oi apropia suta poate dupa ceoi trece suta. STANCU D. 16. III. Fig. 1. Refl. A fi a ajunge aproape la fel. ◊ Tranz. Vor cata vietzii tale Sai gaseasca pete multe rautatzi shi mici scandate Astea toate te apropie de dinshii. EMINESCU. O. I 134. 2. Tranz. Ashi atasha pe cineva a shil face prieten. Dureri sau veselie orice vie simtzire Mapropie de tine cuo dulce infratzire. ALECSANDRI O. 79. Pronuntzat: pia.