INTERVÁL intervale s. n. 1. Distantza in timp intre doua fenomene intre doua perioade intre doua evenimente consecutive; rastimp. 2. Distantza in spatziu intre doua puncte intre doua lucruri. ♦ (Mat.) Ansamblu de puncte de numere cuprinse intre doua valori date. 3. Raportul de inaltzime intre doua sunete muzicale. Din fr. intervalle lat. intervallum.

interval sn [At: HASDEU I. C. 29 / Pl: ~e shi ~uri / E: fr intervalle lat intervallum] 1 Perioada de timp intre doua fenomene evenimente consecutive Si: rastimp. 2 Distantza in spatziu intre doua obiecte sau puncte Cf interstitziu (1). 3 (Mat) Ansamblu de puncte sau numere cuprinse intre doua valori date. 4 (Muz; shis ~ muzical) Diferentza de inaltzime dintre doua sunete muzicale.

INTERVÁL intervale s. n. 1. Distantza in timp intre doua fenomene intre doua perioade intre doua evenimente consecutive; rastimp. 2. Distantza in spatziu intre doua puncte intre doua lucruri. ♦ (Mat.) Ansamblu de puncte de numere cuprinse intre doua valori date. 3. Diferentza de inaltzime intre doua sunete muzicale. Din fr. intervalle lat. intervallum.

INTERVÁL intervale s. n. 1. Durata intre doua momente sau evenimente. V. rastimp. Intervalul dintre doua sesiuni. ▭ In acest interval peste patru milioane de locuitori [ai Moscovei] utilizeaza metroul. STANCU U.R.S.S. 20. 2. Spatziul dintre doua lucruri; distantza loc gol intre doua lucruri. Sabina pashea ushor prin intervalele de lumina shi umbra. C. PETRESCU C. V. 365. 3. Diferentza dintre inaltzimile a doua sunete muzicale. Interval de o tertza.

INTERVÁL s.n. 1. Distantza in timp intre doua fenomene intre doua evenimente consecutive; rastimp. 2. Spatziu care separa doua lucruri. 3. Diferentza de inaltzime dintre doua sunete muzicale. 4. (Mat.) Multzimea punctelor sau numerelor cuprinse intre doua puncte sau numere date. [< fr. intervalle it. intervallo lat. intervallum].

INTERVÁL s. n. 1. distantza in timp intre doua fenomene faze evenimente etc. consecutive; rastimp. 2. spatziu care separa doua lucruri. 3. (muz.) raport dintre inaltzimile a doua sunete. 4. (mat.) multzimea punctelor (sau numerelor) intre doua puncte (sau numere) date. (< fr. intervalle lat. intervallum)

INTERVÁL ~e n. 1) Distantza care exista intre doua obiecte; spatziu dintre doua lucruri. 2) Perioada de timp cuprinsa intre doua momente; rastimp. 3) Raport dintre inaltzimile a doua sunete muzicale. 4) mat. Multzime de puncte cuprinsa intre doua puncte date. /<fr. intervalle lat. intervallum

interval n. 1. distantza dela un loc dela un timp la altul; 2. Muz. distantza intre doua tonuri.

*intervál n. pl. e (lat. intervallum d. vallum val ridicatura de pamint). Spatziŭ de loc saŭ de timp: santinelele eraŭ ashezate la intervale tunurile se auzeaŭ la intervale. Muz. Distantza dintre doŭa tonurĭ. La intervale din loc in loc; din timp in timp.

intervál s. n. pl. intervále

intervál s. n. pl. intervále

INTERVÁL s. 1. v. perioada. 2. v. curs. 3. bucata rastimp. (A trecut un bun ~ de timp de cand...) 4. v. rastimp. 5. v. durata. 6. v. termen. 7. v. distantza. 8. bucata distantza (reg.) postata. (A parcurs un bun ~ din drum.)

INTERVAL s. 1. epoca perioada ragaz rastimp spatziu timp vreme (pop.) raspas soroc (inv. shi reg.) seama (inv.) zastimp (grecism inv.) protesmie. (In acel ~...) 2. curs rastimp timp vreme (inv.) diastima. (In ~ de un secol.) 3. bucata rastimp. (A trecut un bun ~ de timp de cind...) 4. ceas ora perioada rastimp timp. (A ashteptat un ~ bun pina sa vina.) 5. durata intindere perioada rastimp timp (reg.) rahat. (Pe tot ~ examenului.) 6. perioada termen. (Un ~ de garantzie de 6 luni.) 7. departare distantza spatziu (Transilv.) scopot. (Ce ~ este intre stilpi?) 8. bucata distantza (reg.) postata. (A parcurs un bun ~ din drum.)

INTERVAL distantza in timp masurata in minute secunde shi microsecunde intre doua sau mai multe tzinte aeriene precum shi intre doua sau mai multe formatzii de aeronave din compunerea aceleiashi tzinte.

interval (< fr. intervalle) in general diferentza de inaltzime* dintre doua sunete. Obiectiv I. este domeniul sonor cuprins intre doua sunete muzicale diferit intonate [v. intonatzie (I 1)]; subiectiv senzatzia auditiva corespunzatoare raportului numeric dintre frecventzele* a doua sunete muzicale diferit intonate. Nota grava este baza i. iar cea inalta varful lui. I. pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. I. este melodic daca sunetele lui sunt intonate succesiv; el devine armonic daca intonarea este simultana. Un i. melodic este descendent in succesiunea varfbaza shi ascendent in succesiunea inversa. Cantitativ dupa numarul de trepte* cuprins intre baza shi varf i. se clasifica in secunde* tertze* etc. In continuare i. dupa o anumita marime cantitativa se clasifica dupa marimea (valoarea) lor calitativa adica dupa numarul de tonuri* sau semitonuri* temperate* contzinut. (Ex.: tertza mica 1 1/2 tonuri tertza mare 2 tonuri). Considerand i. in functzie de alteratziile* simple i. perfecte (octava* cvinta* shi cvarta*) au trei marimi calitative (ex.: cvarta micshorata 2 tonuri; cvarta perfecta 2 1/2 tonuri; cvarta marita 3 tonuri). Celelalte i. au patru marimi calitative (ex.: tertza micshorata 1 ton; tertza mica 1 1/2 tonuri; tertza mare 2 tonuri; tertza marita 2 1/2 tonuri). Daca se considera shi dublele alteratzii se obtzin mai multe marimi calitative. (ex.: cvarta dubla micshorata 1 1/2 tonuri iar cea dublu marita 3 1/2 tonuri). I. enarmonice (2) sunt cele care contzin acelashi numar de semitonuri temperate indiferent de denumirea lor (ex. i. de cvinta micshorata do sol bemol este enarmonic cu cel de cvarta marita do fa diez). I. mai mici decat octava sunt simple iar cele mai mari compuse constand dintrun i. de octava plus unul simplu (ex.: decima* mare domi este formata din octava dodo shi tertza mare domi). I. consonante sunt octava cvinta shi cvarta perfecte tertza shi sexta mari shi mici; celelalte sunt disonante*. In shtiintza armoniei (III 1) cvarta este considerata i. mixt consonant in unele situatzii shi disonant in altele. Tertzele shi sextele au fost denumite shi consonantze imperfecte shi au fost admise tarziu (din sec. 14) printre consonantze. I. sunt diatonice* daca fac parte din aceeashi gama diatonica*. Ele se numesc cromatice daca unul din sunetele lor (sau ambele) nu fac parte din scara diatonica considerata (ex.: intervalul refa diez este diatonic in gama re major shi cromatic in gama do major). Un i. armonic simplu este rasturnat* daca baza lui trece la varf sau invers (ex.: tertza mica refa este rasturnata daca nota re este ridicata cu o octava sau fa coborata cu o octava; se obtzine sexta mare fare). La i. compuse rasturnarea se efectueaza ridicand baza cu doua octave sau coborand varful cu doua octave. In armonia tonala i. disonante cer de regula sa fie rezolvate adica sa fie urmate de un i. consonant. Rezolvarea* se obtzine mishcand fie baza fie varful i. fie ambele sunete (ex.: i. disonant dore poate fi rezolvat in si bemolre domi bemol sau chiar si bemolsol). ♦ In acustica* muzicala cel mai simplu mod de a determina valoarea numerica a unui i. este acela de a o exprima prin raportul supraunitar al frecventzelor* sunetelor componente dupa scara muzicala considerata (ex. in scara pitagoreica shi in cea naturala octava = 2/1 = 2 cvinta perfecta 3/2 = 150 cvarta 4/3 = 133 etc.). In scara sunetelor egal temperate (v. temperare) se ia direct valoarea finala a raporturilor de frecventza plecand de la semitonul temperat 2^1/12 = 1059. In aceasta scara octava = (2¹²)^1/12 = 2 cvinta = (2⁷)^1/12 = 1498 cvarta = (2⁵)^1/12 = 1334 etc. Pentru determinarea shi compararea valorilor i. din scarile netemperate (pitagoreica naturala etc.) se calculeaza logaritmii* raporturilor supraunitare de frecventza care caracterizeaza i. respective. Din aplicarea logaritmilor in baza 10 deriva unitatea de masura savart* iar din a celor cu baza 2^/12 unitatea de masura cent*. Se mai aplica shi calculul cu logaritmi cu baza 2 luanduse pur shi simplu valorile numerice din tabele neexistand o unitate de masura derivata precum cele doua citate. ♦ In antic. indepartata elemente de studiu al i. se gasesc in muzica unor popoare extraeuropene (chinez indian etc.) dar studiul sistematic al i. a inceput in Europa in cadrul shcolii pitagoreice (sec. VI i. Hr.) shi a fost dezvoltat de teoreticienii urmatori lui Pitagora (Aristoxenos din Tarent Euclide Didymos Claudiu Ptolemeu etc.). Experimental studiul i. se efectua pe monocord*. In teoria greaca a muzicii (ἁρμονιϰή) i. consonante erau numai cvarta (diatessaron*) cvinta (diapente*) shi octava [diapason (1)]. Cvarta (v. tetracord) avea o importantza comparabila cu cea acordata astazi octavei. In gama prin cvinte (Pitagora) i. de ton sunt egale (9/8) dar cele de semiton sunt de doua feluri: lima (λεῖμμα semitonul diatonic 256/243= 1053) shi apotema (semitonul cromatic 2187/2048= 1067). In aceasta gama apare shi un microinterval* coma* pitagoreica sau diatonica 531441/524288= 1013 k diferentza dintre suma a 12 cvinte shi suma a shapte octave. In gama naturala* (Zarlino sec. 16) exista doua feluri de i. de ton: mare (9/8= 1125 egal cu tonul pitagoreic) shi mic (10/9= 1111). Experientza tonului mic face sa apara i. neexistente in gama pitagoreica: coma* sintonica sau didimica (diferentza dintre tonul mare shi cel mic 81/80= 1012) coma mare etc. cum shi o serie de i. „joase” shi „inalte” (ex. in gama do major cvinta joasa rela = 40/27 = 1481 shi rasturnarea ei cvarta inalta 27/20 = 1350). In gama solfegistica (sistemul MercatorHolder) octava este divizata in 53 de microintervale (come MercatorHolder) iar marimea oricarui i. este masurata de un numar intreg de come (ex. semitonul diatonic 4 come; semitonul cromatic 5 come; tonul 9 come; cvarta perfecta 22 de come; cvinta perfecta 31 de come etc.). Aceasta coma are valoarea 2^1/53 = 1013.

interval intervale s. n. (intl.) duel pentru stabilirea prin fortza a shefiei unei bande de infractori.

a face un interval expr. (intl.) a se lua la bataie a se bate.

a ieshi la interval (cu ceva) expr. a plati tratatzia (cuiva) a face cinste (cuiva).

a invita la un interval expr. (intl.) a provoca la duel / la bataie pentru stabilirea ierarhiei dintrun grup de infractori pe criteriul fortzei fizice.