BUN A (IVIII) buni e adj. s. m. shi f. (IX) bunuri s. n. (X) adv. I. Adj. Care prezinta calitatzile necesare prin natura functzia destinatzia sa. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea (fara deosebire) oricine. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. Care se achita de obligatziile morale shi sociale; corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = indemn intzelept util folositor. A fi (sau a ajunge a incapea etc.) in (sau pe) maini bune = a fi sau a ajunge la o persoana de incredere. A pune o vorba buna sau un cuvant bun (pentru cineva) = a interveni pentru cineva a sustzine pe cineva. ◊ Compuse: bunsimtz = decentza; buna purtare = comportare conforma normelor moralei shi educatziei; certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva; bunacuviintza = politetze. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator indatoritor; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel bine dispus. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi vesel bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai provoca cuiva o suparare. Una buna = o intamplare deosebita spirituala o nostimada. A o patzi buna = a avea necaz. (Ir.) Buna treaba! = frumos! halal! nam ce zice! Natzio buna! = astami mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam dreso (sau franto) se spune atunci cand ai dat de o situatzie dificila sau inoportuna. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos apetisant ales. ◊ Expr. Poama buna se spune despre un om de nimic neserios despre un derbedeu sau despre o femeie imorala. ◊ Compus: bungust = simtz estetic rafinament. 3. Bogat abundent imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut agreabil. 5. Linishtit tihnit fara griji; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna dimineatza! Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. III. Adj. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare data de autor de editura de redactzie sau de altzi beneficiari pe tiparul de corectura sau de proba dupa care incepe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre functziunile lor) Care functzioneaza bine. ◊ Expr. Bun de gura = limbut. Bun de mana = indemanatic abil. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Care nu este uzat; p. ext. nou de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump nou. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu incapatzanare. A shti una shi buna = a se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie. IV. Adj. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci abil iscusit. V. Adj. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. ◊ Expr. A nui fi (de)a buna cuiva = a(i) prevesti ceva neplacut rau. VI. Adj. 1. Zdravan puternic strashnic. ♦ Considerabil mare. ◊ Loc adv. In buna parte = in masura importanta. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc etc.) = o parte insemnata (de timp de loc. etc.). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. ◊ Compuse: bunacredintza s. f. = a) obligatzie de comportare corecta care partzile trebuie so respecte la incheierea shi la executarea contractelor sau in cazul statelor a tratatelor; b) convingere a unei persoane k actzioneaza in temeiul unui drept shi conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate onestitate; (loc. adj.) de bunacredintza = sincer cinstit. 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = candva odata; pe neashteptate. VII. Adj. (Despre legaturi de rudenie) De sange adevarat. Tata bun. ♦ Var bun sau vara buna = var primar sau vara primara. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. ♦ Nobil ales. VIII. S. m. shi f. (Inv. shi pop.) Bunic bunica. IX. S. n. 1. Ceea ce este util sau necesar societatzii sau individului pentru ai asigura existentza bunastarea bogatzia. ♦ Obiect sau valoare care are importantza in circulatzia economica. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce poseda cineva; avut proprietate avere; bogatzie avutzie. ◊ Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal sau social; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane care poate consta dintrun lucru (bun corporal) sau dintrun drept (bun necorporal). ◊ Bune oficii = interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pe cale pashnica prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate virtute. 5. (Rar) Rezultat rod folos. 6. (La pl.) (Ec.) Bunuri economice = marfuri shi servicii care satisfac nevoile shi care exista in cantitatzi limitate. X. Adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Lat. bonus.

bun ~a [At: COD. VOR. 149/2 / Pl: ~i a ~e sn ~uri / E: lat bonus ~a ~um] 1 a (D. fiintze mai ales d. oameni) Care are calitatzi Si: (ivr) bunatatzat^[1]. 2 a (D. oameni animale) Care se poarta bine cu ceilaltzi Si: binevoitor. 3 a (D. obiecte) Care functzioneaza bine. 4 a (D. obiecte) Care este valoros. 5 a (Is) ~ la inima Milostiv. 6 a (Pfm; ie) Fii ~ Te rog! 7 av (Ie) rau Oricum ar fi. 8 sm (Ie) ~ shi rau Toata lumea fara deosebire. 9 a (ilav) ~ e Dumnezeu! Cred in bunatatea lui Dumnezeu. 10 a (Pfm; is) Ceas ~ imprejurare norocoasa sau fericita. 1112 a (Ie) A (nu) fi a ~a A (nu) fi semn k este bine. 13 a (D. procese fenomene actziuni) Care prevesteshte binele. 14 a (D. oameni) Binevoitor. 15 a (D. oameni) Amabil. 16 a (D. unelte) Cu care se lucreaza bine. 17 a (D. viatza mod de trai etc.) Fericit. 18 a (in formule de salut; in formule de urare) Linishtit. 19 as (Ie) A umbla cu ~adimineatza A umbla cu MoshAjunul la Craciun. 20 a (Bot; reg; ic) ~adimineatza Petunie (Petunia hybrida). 21 a (Bot; reg; iae) Pristolnic (Abutilon theophrasti). 22 a (Bot; reg; iae) Volbura (Chonvolvusus arvensia). 23 a (Bot; reg; iae) Zorele (Pharbites hederacea). 24 a Care face sau itzi prinde bine Si: satisfacator placut. 25 a (D. mancaruri) Gustos. 26 a (D. mirosuri) Placut. 27 a Vrednic. 28 a (D. oameni) Cinstit. 29 a (D. actziuni operatzii manifestari etc. ale oamenilor) Cuviincios. 30 a (Pfm; ie) Poama ~a Om de nimic. 31 a (ias) Femeie imorala. 32 a (D. sfaturi indrumari ordine) intzelept. 33 a (ilav) ~ de... Potrivit la sau pentru ceva. 34 a (ilaj) ~ de gura Vorbaretz. 35 a (ilaj) ~ de mana indemanatic. 36 a (ilaj) ~ de picioare Iute. 37 a (D. vaci; ila) ~a de lapte Care da lapte mult. 38 a (ila) ~ de cules Care a fost definitivat spre a fi cules. 39 a (ila) ~ de imprimat (sau de tipar) Care are toate corecturile facute shi poate fi imprimat. 40 a (D. actziuni manifestari etc. ale oamenilor sau despre stari procese etc. specifice oamenilor) Folositor. 41 a (D. afaceri tranzactzii comerciale etc.) Avantajos. 42 a (D. vreme fenomene ale naturii) Favorabil. 43 a (D. relatzii de rudenie ioc „vitreg”) De sange. 44 a (Is) Var ~ Var primar. 4546 a (Ie) A o lua de(a) (sau a o apuca a o tzinea) ~a A crede shi a tzine mortzish k ceva este adevarat. 47 (Ie) A shti una shi ~ A avea o parere hotarata care nimic nu o poate schimba. 48 a (Ie) A i se prinde de ~a A trece de adevarat shi a fi crezut. 49 a (D. obiecte de vanzare sau metale pretzioase; ioc „prost”) Scump. 50 a (D. haine) Pentru zile mari. 51 a (D. bani) Care circula in prezent. 52 a (Is) Bani ~i Bani in numerar. 53 a (Ie) A lua ceva de (sau drept) bani ~ i A privi ceva k fiind adevarat. 54 a (Inv; d. oameni) Bogat. 55 a (D. originea cuiva shi ioc „prost”) De neam. 56 (Dntz) Mare. 57 a Mult. 58 a Tare. 59 a (D. notziuni temporale) Intreg. 60 a Mare. 61 a (Ilav) In ~a parte In mare masura. 62 (Reg; ilav) De cu ~a vreme De timpuriu. 63 a (D. meshteshugari) Iscusit shi harnic. 64 a (D. artishti scriitori oameni de shtiintza) Capabil. 65 a (Is) Inima ~a Curaj. 66 a (Is) Voie ~a Veselie. 67 a (Ilav) De ~a voie (sau ~ de chef) Fara sa fie silit. 68 a (Reg; ilav) In voia cea ~a La drept vorbind. 69 a (Inv; ie) A se face ~ A se preface. 70 a (Reg; ie) A fi ~ la Dumnezeu A fi ascultat de Dumnezeu. 71 a (Reg; ie) A nui sta ~a ceva cuiva A nu putea rabda sa nu... 72 a (Ilav) Intro ~a dimineatza (sau zi) Pe neashteptate. 73 a (Pop; ie) Ashi face mana ~a la (sau pe langa) cineva A shil face binevoitor pe cineva. 74 a (Ie) A fi (sau a ajunge) in (ori pe) maini ~ e A fi (sau a ajunge) la o persoana de incredere. 75 a (Reg; ilav) De (sau cu ori inv a) ~a seama Desigur. 76 a (Inv; ie) ~ shi aprobat Formula care se punea pe acte private k dovada de aprobare. 77 sf (ilav) Cu ~a Cu vorbe bune. 78 a (Ie) A pune vorba ~a pentru cineva A interveni in favoarea cuiva. 79 a (ic) ~simtz Capacitate bazata pe experientza cotidiana de a judeca de a aprecia just oamenii lucrurile evenimentele. 80 a (Ic) ~a purtare Comportare conforma normelor moralei shi educatziei. 81 a (Iuz; is) Certificat de ~a purtare Certificat care atesta purtarea corecta a cuiva in serviciu. 82 a (Fig; ias) Recomandare orala (sau lauda) adusa cuiva. 83 a (D. copii) Cuminte. 84 a Caracteristic omului bine dispus. 85 a (Ie) A fi in toane ~ e A fi bine dispus. 86 a (Ie) A io face ~a sau ai face (cuiva) una ~a Ai provoca cuiva o suparare. 87 a Una ~a Intamplare (spirituala) deosebita nostima. 88 a (Ie) A o patzi ~a A patzi un necaz. 89 a (Irn; ie) ~a treaba! Halal! 90 a (Ie) Natzio ~a! Asta mai lipsea! 91 (Ie) Natzio ~a k tziam dreso (sau franto) Se spune intro situatzie dificila sau inoportuna. 92 a (Ic) ~ gust Simtz estetic. 93 a Bogat. 94 a (D. miros) Frumos. 95 a (D. organele corpului) Care functzioneaza bine. 96 a (Ie) ~ de gura Limbut. 97 a (Ie) A shti una shi ~a A se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 98 a (Ie) A nui fi dea ~a cuiva A(i) prevesti ceva neplacut. 99 a Puternic. 100 a Considerabil. 101 a Intreg. 102 a (Pex) Mai mult decat. 103 a (Ic) ~a shtiintza Responsabilitate deplina. 104 a (Ic) ~a credintza Obligatzie de comportare corecta intre partzile contractante. 105 (Iae) Onestitate. 106 a (Ilaj) De ~a credintza Sincer. 107 a (D. prieteni vecini) Devotat. 108 a Nobil. 109 sm (Pop) Bunic. 110 sf (Pop) Bunica. 111 sm (Reg) Amant. 112 sn Ceea ce este necesar societatzii pentru ai asigura existentza shi bunastarea. 113 sn Obiect sau valoare de importantza in circulatzia economica. 114 sn (Mpl) Avere. 115 sn (Is) ~ uri de consum Produse industriale destinate consumului (larg). 116 sn (Is) ~ corporal Element al patrimoniului unei persoane care consta dintrun lucru. 117 sn (Is) ~ incorporal Element al patrimoniului unei persoane care consta dintrun drept. 118 sn (Is) ~e oficii Interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pashnice a diferendelor. 119 sn Virtute. 120 sn (Rar) Rezultat. 121 av Bine. 122 a (Ic) ~credincios Ortodox. 123 a (Iuz; ic) ~voitor Binevoitor. 124 a (Iuz; ic) ~afacere Binefacere. 125 a (Iuz; ic) ~anorocire Viatza norocoasa. 126 a (Iuz; ic) ~amultzemita Modestie. corectata

BUN A (IVIII) buni e adj. s. m. shi f. (IX) bunuri s. n. (X) adv. I. Adj. Care are calitatzi. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea (fara deosebire) oricine. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. Care se achita de obligatziile morale shi sociale; corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = indemn intzelept util folositor. A fi (sau a ajunge a incapea etc.) in (sau pe) maini bune = a fi sau a ajunge la o persoana de incredere. A pune o vorba (sau un cuvant) bun(a) pentru cineva = a interveni pentru cineva a sustzine pe cineva. ◊ Compuse: bunsimtz = capacitate bazata pe experientza cotidiana de a judeca de a aprecia just oamenii lucrurile evenimentele; buna purtare = comportare conforma normelor moralei shi educatziei; certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva; bunacuviintza = purtare cuviincioasa creshtere aleasa. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator indatoritor; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel bine dispus. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi vesel bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai provoca cuiva o suparare. Una buna = o intamplare deosebita spirituala o nostimada. A o patzi buna = a avea necaz. (Ir.) Buna treaba! = frumos! halal! nam ce zice! Natzio buna! = astami mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam dreso (sau franto) se spune atunci cand ai dat de o situatzie dificila sau inoportuna. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos apetisant ales. ◊ Expr. Poama buna se spune despre un om de nimic neserios despre un derbedeu sau despre o femeie imorala. ◊ Compus: bungust = simtz estetic rafinament. 3. Bogat abundent imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut agreabil. 5. Linishtit tihnit fara griji; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. III. Adj. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare data de autor de editura de redactzie sau de altzi beneficiari pe tiparul de corectura sau de proba dupa care incepe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre functziunile lor) Care functzioneaza bine. ◊ Expr. Bun de gura = limbut. Bun de mana = indemanatic abil. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Care nu este uzat; p. ext. nou de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump nou. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu incapatzanare. A shti una shi buna = a se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie. IV. Adj. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci abil iscusit. V. Adj. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. ◊ Expr. A nui fi (de)a buna cuiva = a(i) prevesti ceva neplacut rau. VI. Adj. 1. Zdravan puternic strashnic. ♦ Considerabil mare. ◊ Loc. adv. In buna parte = in masura importanta. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc etc.) = o parte insemnata (de timp de loc etc.). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. ◊ Compuse: bunacredintza s. f. = a) obligatzie de comportare corecta care partzile trebuie so respecte la incheierea shi la executarea contractelor sau in cazul statelor a tratatelor; b) convingere a unei persoane k actzioneaza in temeiul unui drept shi conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate onestitate; (loc. adj.) de bunacredintza = sincer cinstit. 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = candva odata; pe neashteptate. VII. Adj. (Despre legaturi de rudenie) De sange adevarat. Tata bun. ♦ Var bun sau vara buna = var primar sau vara primara. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. ♦ Nobil ales. VIII. S. m. shi f. (Inv. shi pop.) Bunic bunica. IX. S. n. 1. Ceea ce este util sau necesar societatzii sau individului pentru ai asigura existentza bunastarea. ♦ Obiect sau valoare care are importantza in circulatzia economica. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce poseda cineva; avut proprietate avere; bogatzie avutzie. ◊ Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane care poate consta dintrun lucru (bun corporal) sau dintrun drept (bun incorporal). ◊ Bune oficii = interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pe cale pashnica prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate virtute. 5. (Rar) Rezultat rod folos. X. Adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Lat. bonus.

BUN⁴ A buni e adj. (In opozitzie cu rau) Care are insushiri pozitive. I. (In sens moral; despre oameni shi despre ceea ce tzine de natura omului) 1. (Despre oameni) Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor blind blajin. Maria era... frumoasa k primavara bogata k toamna shi buna k o fata mare. RETEGANUL P. IV 64. Eu is bun cit is bun dar shi cind ma scoate cineva din rabdare! CREANGA P. 253. Mariata k domn fii bun shi blind fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai totzi domnii trecutzi au fost nepasatori sau rai. KOGALNICEANU S. A. 110. ◊ Expr. Bun la inima = milos milostiv indurator. Era bun la inima... shi nu asuprea pe vaduva nici pe sarman. ISPIRESCU L. 393. Ostashul acesta e un om bun la inima shi milostiv. CREANGA P. 298. Bun rau = oricum ar fi. Biata baba mea buna rea cum este tot a shtiut cemi trebuie la drum. CREANGA P. 134. Oameni buni! formula cu care ne adresam unor ascultatori. Oameni buni! Toate cele spuse [in hirtia imparatului] sint minciuni. BENIUC V. 157. Iertatzima oameni buni. NEGRUZZI S. I 149. ◊ (Substantivat in expr.) Bun shi rau sau rau shi bun = toata lumea oricine (fara deosebire). Intindea masa mare pentru bun shi pentru rau. ISPIRESCU L. 80. In calatoria ta ai sa ai trebuintza shi de rai shi de buni. CREANGA P. 198. 2. Care ishi indeplineshte indatoririle morale shi sociale legate de o anumita situatzie. Tata bun. Sotz bun. Cetatzean bun. ▭ Ion al Anei... Lai shtiut... E mort deun veac! SHi bun creshtin Tot cinste nea facut. COSHBUC P. I 229. 3. Indatoritor amabil dragutz. Spunemi daca eshti bun unde vine strada asta. ◊ Expr. Fii bun! = te rog ai bunatatea. Prea tare nu va grabitzi Ci fitzi buni shi zabovitzi. JARNÍKBIRSEANU D. 495. 4. (Despre copii) Cuminte ascultator; care are grija de parintzi (cind aceshtia sint in suferintza batrini etc.). 5. (Despre lucrurile shi faptele oamenilor) Corect cinstit cuviincios frumos; milos. Purtare buna. Vorba buna. Suflet bun. ▭ Bunicul facuse o fapta buna eram shi eu partash la ea. SADOVEANU N. F. 28. Inima ta cea buna te ajuta. CREANGA P. 214. Dale pilda buna. NEGRUZZI S. I 250. ◊ (Ironic) Cum ia venit sufletul la loc oligarchia shia luat iar bunele clasice naravuri! CARAGIALE O. III 188. Sfat bun = sfat cuminte intzelept. ◊ Loc. adv. Cu buna = cu binishorul cu binele; cu vorbe bune; de bunavoie. Nu e chip sai faci cu buna Sashi pazeasca drumul lor! COSHBUC P. I 226. Nul injugi asha cu buna Pe vitzel. COSHBUC P. I 96. Atunci sa stam shi noi la bataie. insa numa cind nar fi cu putintza Da a scapa sha sampaca cu buna. BUDAIDELEANU TZ. 109. ◊ Expr. Bun suflet de om = om bun. Bun suflet de om e acesta shi nar trebui sa mearga nerasplatit de la fatza ta. CREANGA P. 299. A fi (sau a ajunge) in miini bune = a fi (sau a ajunge) in miini sigure. A privi (pe cineva) cu ochi buni v. ochi. A pune o vorba buna pentru cineva = a interveni in favoarea cuiva. ◊ Compus: bunapurtare = purtare conforma normelor moralei shi ale educatziei. ◊ Certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc. Ia trimis poza shi doua certificate: unul de absolvent a doua clase de seminar shi altul de bunapurtare k fost sergent la infanterie. BASSARABESCU S. 73; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva. 6. Caracteristic omului multzumit vesel. Dispozitzie buna. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi bine dispus. II. (Exprima insushirea de a produce satisfactzie) Care face sau prinde bine; care face placere; placut satisfacator convenabil agreabil imbucurator. Primire buna. ▭ Ce mai shtii de pe la tirg? ... Ia nu prea bune veshti. CREANGA P. 77. ◊ Expr. (Ironic) A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai face (cuiva) o pozna sau un mare rau. Nu shtiu cine a fost pe la mine pe acasa in lipsa mea k shtiu k mia facuto buna. CREANGA P. 30. A o patzi buna = a o patzi a da de bucluc a da de dracul. Mai ducetziva shi la alta casa k eu unul shtiu cam patzito buna. CREANGA P. 160. Buna treaba! = frumos! nam ce zice! Voi... sa huzuritzi de caldura iara eu sa crap de frig. Buuuna treaba! CREANGA P. 252. Natzio buna! = (exprima uimire ciuda) na! astai acum! asta mai lipsea! Prin postul cel mare se raspindeshte vuiet printre dascali despre desfiintzarea catihetzilor shi trecerea celor mai tineri dintre noi la Socola. Natzio buna zise Trasnea. CREANGA A. 114. Natzio buna k tziam frinto! se zice aceluia care intro situatzie grea propune o solutzie nepotrivita sau opusa celei ashteptate; natzio frinta k tziam dreso. 2. (Despre mincari shi bauturi) Placut la gust gustos. V. delicios. Vin bun. ▭ Peshtele e bun numai viu prins de mina omului. SADOVEANU N. F. 28. Nu era bolnav la care... sa nui trimita ceva bun indata ce auzea de boala lui. RETEGANUL P. IV 35. Bune sarmale ai mai facut! CREANGA P. 32. Gaina batrina face zama buna. NEGRUZZI S. I 251. ◊ Ex p r. (Depreciativ) Poama buna = om de nimic secatura. 3. Bogat imbelshugat. Recolta buna. 4. (Despre miros) Frumos placut. Trandafir cu bun miros Drag mii doamne cel frumos. JARNÍKBIRSEANU 34. 5. Linishtit tihnit fericit. A duce viatza buna cu cineva. ▭ De atunci nurorile nau mai avut zi buna in casa cu baba. CREANGA P. 12. De cind maica ma facut zile bune nam avut. JARNÍKBIRSEANU D. 22. ◊ (K element de formare a numeroase formule de salut shi de urare) Buna ziua! (sau ziua buna!) Buna seara! Buna dimineatza! Noapte buna! Noroc bun! intrun ceas bun! Drum bun! Ramas bun! etc. ▭ Deai sosit cu ginduri bune Noi un «bun venit» tziom spune. CASSIAN in POEZ. N. 114. Mai bun lucru mosh Califare! Multzumim dtale nepoate. GALACTION O. I 47. Bun sosit la noi voinice zise craiul cam cu jumatate de gura. CREANGA P. 197. Bun intilnishul voinice! Nu ai trebuintza de sluga la drum? CREANGA P. 199. Buna calea drumetzule! Buna satzi fie inima cum tzii catatura. CREANGA P. 200. Buna vreme mai baiete! Multzamim voinic strain! EMINESCU O. I 84. Bun lucru bade la plug! JARNÍKBIRSEANU D. 270. (Familiar) La buna vedere (= la revedere) domnilor! SADOVEANU P. M. 158. III. (Despre fiintze shi lucruri; uneori urmat de determinari introduse prin prep. «de» «pentru» sau «la») Care are calitatzile proprii destinatziei sale. 1. Potrivit apt (pentru ceva) corespunzator unui anumit scop unei anumite intrebuintzari; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. Pamint bun pentru cultura bumbacului. Apa buna de baut. Vaca buna de lapte. ▭ Carutza lui... era o carutza buna incapatoare shi indeminateca. CREANGA P. 106. Eshti bun de insurat. CREANGA P. 154. Vreo shase salcimi... ce nu sint buni nici de foc nici de umbra. NEGRUZZI S. I 71. De nimic nu mai sint bun. JARNÍKBIRSEANU D. 381. ◊ Expr. Bun de tipar (sau deimprimat) formula prin care cineva da autorizatzia de a se tipari o lucrare pe baza ultimei corecturi. (Substantivat) Ashteptam bunul de tipar. Bun shi aprobat formula care se pune pe acte sub semnatura privata k dovada de aprobare. Bun pentru... = valabil pentru... ◊ (Despre corpuri) Bun conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) se transmite cu ushurintza. Metalele sint in general bune conducatoare de caldura shi de electricitate. 2. (Despre organele corpului) Care functzioneaza bine; (despre functziunile fiziologice) care se indeplineshte se desfashoara normal. Ochi buni. Dintzi buni. Stomac bun. Digestie buna. Respiratzie buna. ◊ Expr. Bun de gura = vorbaretz limbut guraliv. Buna de gura Tudoritza nevasta cantonierului. STANCU D. 232. Nu fi bun de gura!... Vorba multa e saracie omului. NEGRUZZI S. I 247. Bun de mina = indeminatic. SHi mai are inca... Voinicei Levintzi Cu armelen dintzi Feciori buni de mina Calitzi tari de vina. ALECSANDRI P. P. 63. Bun de picioare = iute sprinten. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Neuzat putzin uzat; p. ext. nou de zile mari de sarbatoare. Am incaltzat pantofii cei buni. ▭ Se imbraca cu hainele ce le avea el mai bune. ISPIRESCU L. 33. Saraca mindra mea... O gasii co sucna rea: Pe cea buna shio cirpea! JARNÍKBIRSEANU D. 442. 4. (In opozitzie cu prost) De calitate superioara; p. ext. pretzios scump de pretz. Marfa buna. Stofa buna. ▭ SHtergarele erau de matase shi in tzesatura cu fir de cel bun shi cu margaritare. ISPIRESCU L. 38. Calul bun shi mindrele Aleami minca zilele. JARNÍKBIRSEANU D. 15. ◊ Expr. Brinza buna in burduf de ciine v. brinza. 5. Veritabil autentic; pur. Aur bun. Argint bun. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede (ceva) adevarat sau bine; a lua (ceva) in serios. Eu am facut gresheala k team crescut prea moale shi tu ai luato de buna. DUMITRIU B. F. 45. A o tzine (una shi) buna= a sustzine un lucru cu insistentza. A shti una shi buna = a shti (sau a spune) un singur lucru a nu mai shti (sau a nu mai tzine seama) de altceva; a avea o parere hotarita care nimic no poate zdruncina. Asha sint eu in felul meu shtiu una shi buna. CREANGA P. 203. A i se prinde (ceva) de bun = a trece drept adevarat a fi crezut. Spinul vazind k i sau prins minciunile de bune chema la sine pe HarapAlb. CREANGA P. 208. ◊ (Despre marfuri; in opozitzie cu alterat falsificat) Lapte bun. Unt bun. 6. (Despre bani; in opozitzie cu vechi) Care circula care are putere de circulatzie care are curs care umbla; (in opozitzie cu fals) emis de o autoritate indreptatzita. Banii aceshtia nu mai sint buni. ◊ Expr. A trai (pe linga cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie de mare atentzie shi grija (din partea cuiva) a fi foarte pretzuit (de cineva). Am sa te ieu cu mine shii trai pe linga noi k banul cel bun. CREANGA P. 175. IV. (Despre persoane mai ales despre profesionishti artishti etc.) Inzestrat talentat priceput capabil destoinic vrednic; p. ext. dibaci iscusit indeminatic abil. Mecanic bun. Profesor bun. Nuvelist bun. Tenor bun. Elev bun. ▭ Buni tirgovetzi Nu sajung din pretz. BENIUC V. 162. De nutzi fi mincatori shi bautori buni vatzi gasit beleaua cu mine. CREANGA P. 259. Cauta de casa cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI S. I 147. V. (Exprima insushirea de a fi favorabil sau util) 1. (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. Ce vreme buna pentru semanaturi! DUMITRIU B. F. 90. Cerul se arata albastru shi bun. Firele albe de nori se farimasera ushoare k fumul. SAHIA N. 62. Dind... un vint bun corabiile mergeau k sageata. ISPIRESCU L. 25. 2. Folositor util de folos. TZioi cadea shi eu vreodata bun la ceva. ISPIRESCU L. 19. Pribegia cui e buna? La feciorul fara muma. JARNÍKBIRSEANU 198. ◊ Expr. A nui fi dea buna = a nu avea nici un folos (de ceva) a nui folosi la nimic. La vreo shaptezeci de ani a plecat la Sfintul Munte shi la Ierusalim unde a facut daruri scumpe... Nu ia fost dea buna. PAS Z. I 157. Ce fie bun (sau buna)? sau la ce bun? =la ce foloseshte? ce folos? Vine ea shi turturica mai pe urma dar ce tzie buna? CREANGA P. 274. 3. Avantajos; rentabil. Pretz bun. ▭ Harabugia... e mai buna [decit caraushia] k ai a face tot cu marfa vie care la deal se da pe jos la vale pe jos iar la popas in carutza. CREANGA P. 107. 4. (In credintzele superstitzioase mai ales in basme; k determinant pe linga «semn») Prevestitor de bine. Aista nui semn bun dupa cit shtiu eu. CREANGA P. 186. ◊ Expr. A nu fi (dea) buna (cuiva sau cu cineva) = a prevesti ceva rau a nu fi de bun augur. Mama lui clatina din cap: Nui a buna cu baiatul nostru! SANDUALDEA D. N. 159. Ce sa fie acolo?... Ce e nu e da buna. DELAVRANCEA S. 196. VI. (Intensifica intzelesul cuvintului care il determina) 1. Zdravan strashnic solid. Trage un somnuletz bun. ISPIRESCU L. 335. Cum sa intors... acasa a shi poruncit sai faca un foc bun in soba. CREANGA P. 87. Dasagii pe cal punea Una buna cai dadea SHi din gura mishi graia... TEODORESCU P. P. 503. 2. (In legatura cu notziuni cantitative) Considerabil insemnat mare. O suma buna de bani. ◊ Loc. adv. O buna parte (din... sau dintre...) = o parte insemnata un numar considerabil. Incepura sa rasara k din pamint valuri de oameni. Strada deveni neincapatoare shi o buna parte se urcara pe cladiri. SAHIA N. 107. In buna parte = in mare masura in mare parte. Lucrul e in buna parte terminat. O bucata buna sau o buna bucata (de timp de loc) = o bucata lunga (de timp de loc). 3. Intreg plin; p. ext. mai mult decit.. shi mai bine. Am baut doua pahare bune de vin. Pina acolo sint 10 kilometri buni. ▭ Pin’la ziua alba mai erau k doua ceasuri bune shi era vremea cind plantele se umezesc. CAMILAR TEM. 145. Pentru fiecare mar patru sute bune [de lei]. RETEGANUL P. II 78. ♦ (In legatura cu notziuni abstracte) Desavirshit; deplin. Baiazid privind la dinsul il intreaba cu dispretz: Ce vrei tu? Noi? Buna pace! EMINESCU 0. I 146. ◊ Loc. adv. De buna seama v. seama. ◊ Expr. Pace buna! v. pace. ◊ Compuse: bunplac v. plac.; bunashtiintza = conshtiintza deplina in savirshirea unei fapte. Complicele a inlesnit delictul cu bunashtiintza. ♦ (Precedind un adjectiv shi accentuind ideea exprimata de acesta) Pe deplin de tot cu desavirshire dea binelea definitiv. Ceilaltzi nemaiavind incotro shovai diata ramase buna facuta. CREANGA P. 15. Crezu k cei gasit i bun gasit EMINESCU N. 108. Mo luat bun teafar din sat. ALECSANDRI 1. 4. ◊ Bun bucuros v. bucuros. 4. (In legatura cu notziuni temporale in loc. adv.) Intro buna zi (sau dimineatza) = o data intro zi (sau intro dimineatza) pe neashteptate. Ai! ce sor mishcantro buna zi Muntzii Apuseni! BENIUC V. 27. Intro buna dimineatza feciorul... i shi aduce o nora pe cuptieri CREANGA P. 8. De cu buna vreme = de timpuriu; din. timp. Pe la cina cea buna = pe innoptate. Colo pe la cina cea buna nimereshte... intrun sat. RETEGANUL P. I 11. VII. (Despre relatzii de inrudire; in opozitzie cu vitreg) Adevarat de singe. Tata bun. Mama buna. Frate bun. ▭ Ai fi zis k e sora buna shi de muma shi de tata cu celelalte doua. DELAVRANCEA S. 92. ◊ Fig. Apa e sora buna cu focul dar apa e sora mai mare caci biruie focul il stinge. SHEZ. III 101. Inshelatorul e frate bun cu amagitorul. ◊ (In opozitzie cu var deal doilea deal treilea etc.) Var bun = var primar. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Devotat sincer apropiat. ▭ Calui alb un bun tovarash Insheuat ashteaptafara. EMINESCU O. I 103. Feciorul de linga tine Era bun pretin cu mine. JARNÍKBIRSEANU D. 244 VIII. (Reflectind conceptzia claselor exploatatoare despre familie neam nume vitza; in opozitzie cu de jos de neam prost) Nobil ales distins. Familie buna. Casa buna. ▭ Asta meserie mai... Curata cu lume buna de la care potzi sa invetzi multe. PAS Z. I 278. Spune bade maicata Sa nu ma graiascan sat K eu nu team farmecat; Cind voi sta dea fermeca Nu farmec din vitza ta Ci farmec de vitza buna Deash shedean temnitzo luna. JARNÍKBIRSEANU D. 270. ◊ (Substantivat) Mesenii cu buni cu proshti se plecara shi le adunara [margaritarele]. ISPIRESCU L. 40.

BUN⁴ A buni e adj. Care are insushiri pozitive. I. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea oricine. ♦ Care ishi indeplineshte obligatziile morale shi sociale legate de o anumita situatzie. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. (Despre lucrurile shi faptele oamenilor) Corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. Cu buna = cu binishorul; cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = sfat intzelept. Bun suflet de om = om bun. A fi (sau a ajunge) in maini bune = a fi (sau a ajunge) in maini sigure. A pune o vorba buna pentru cineva = a interveni pentru cineva. ◊ Compus: bunapurtare = purtare conforma normelor moralei shi educatziei. Certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi bine dispus. II. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. (Ir.) A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai face (cuiva) o pozna sau un (mare) rau. Una buna = o intamplare deosebita spirituala. A o patzi buna = a da de bucluc. Buna treaba! = frumos! nam ce zice! Natzio buna! = asta mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam franto! se spune aceluia care intro situatzie grea propune o solutzie nepotrivita. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos. ◊ Expr. Poama buna = termen injurios dat unui om de nimic unei femei imorale sau unui copil neastamparat. 3. Bogat imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut. 5. Linishtit tihnit; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! III. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) formula prin care cineva da autorizatzia de a se tipari o lucrare pe baza ultimei corecturi. Bun pentru... = valabil pentru... ◊ (Despre corpuri) Bun conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) se transmite cu ushurintza. 2. (Despre organele corpului) Care functzioneaza bine; (despre functziile fiziologice) care se indeplineshte normal. ◊ Expr. Bun de gura = vorbaretz limbut. Bun de mana = indemanatic. Bun de picioare = sprinten. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Neuzat; p. ext. nou; de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu insistentza. A shti una shi buna = a avea o parere hotarata care nu o poate zdruncina nimeni. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie; emis de o autoritate indreptatzita. ◊ Expr. A trai (pe langa cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie (din partea cuiva). IV. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci iscusit. V. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. Aista nui semn bun (CREANGA). ◊ Expr. A nu fi (de)a buna (cuiva) = a prevesti ceva rau. VI. 1. Zdravan strashnic. Trage un somnuletz bun (ISPIRESCU). ♦ Considerabil mare. ◊ Loc. adv. O buna parte (din... sau dintre...) = o parte insemnata (din... sau dintre...). In buna parte = in mare masura. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc) = o bucata lunga (de timp de loc). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. Mai erau k doua ceasuri bune (CAMILAR). ◊ Compus: bunashtiintza = conshtiintza deplina in savarshirea unei fapte. ♦ (Precedand un adjectiv accentueaza ideea exprimata de acesta) Pe deplin definitiv. Diata ramase buna facuta (CREANGA). 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = intro zi (sau intro dimineatza); pe neashteptate. VII. (Despre relatzii de inrudire) De sange adevarat. Tata bun. ◊ Var bun = var primar. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. VIII. (Reflectand conceptzia claselor exploatatoare despre familie neam etc.) Nobil ales. Lat. bonus.

bun a adj. in expresia pe bune (arg.) Adevarat serios ◊ „Daca recitim ultimele programe saptamanale apare o intrebare fireasca: de ce din trei filme nici unul dar nici unul nu a fost o comedie [...] «pe bune» cum se zice?” Sapt. 29 IV 77 p. 6. ◊ „Basmul pe bune se intituleaza «O alba k zapada shi cei shapte pitici negri k noroiul»” R.lit. 38/93 p. 5. ◊ „Kelly e maritata «pe bune» de 4 ani.” As 146 p. 16 ♦ a fi pe bune (cu cineva) a se intzelege bine (cu cineva): ◊ „Adrian este pe bune cu Dragosh shi cu Nicolae.” (C. Lupu in LL 3/77 p. 350)

BUN² ~a (~i ~e) 1) (despre persoane) Care se deosebeshte prin calitatzi morale pozitive; care face bine altora; binevoitor; bland. ~ la inima. ◊ Fii ~! fii dragutz; fii amabil. Oameni ~i! formula de adresare catre mai multzi ascultatori. 2) Care manifesta aptitudini in domeniul sau de activitate; priceput; inzestrat. Scriitor ~. SHofer ~. 3) (despre manifestari ale oamenilor) Care este demn de lauda; corect; cinstit. Fapta ~a. ◊ A fi sau a ajunge pe (sau in) maini ~e a nimeri in conditzii favorabile. A privi pe (a se uita la) cineva cu ochi ~i a simpatiza pe cineva. A pune o vorba ~a pentru cineva a interveni in favoarea cuiva; a sustzine pe cineva intro chestiune. A fi in toane ~e a avea dispozitzie buna. 4) (referitor la lucruri sau notziuni abstracte) Care se distinge prin calitate. Stofa ~a. Traducere ~a. Marfa ~a. 5) (despre mancaruri) Care are gust placut; gustos. * Poama ~a (~a poama) calificativ negativ la adresa unei persoane cu apucaturi rele. 6) (despre recolta) Care este in cantitate mare; din belshug; bogat; imbelshugat. Roada ~a. 7) Care se caracterizeaza prin echilibru moral. A duce viatza ~a cu cineva. 8) Care are calitatzi corespunzatoare destinatziei. Apa ~a de baut. ~ de insurat. ~a de maritat. ~ pentru tipar. 9) (despre organele corpului) Care functzioneaza bine. Ochi ~i. Dintzi ~i. ◊ ~ de gura care vorbeshte mult; vorbaretz; guraliv. ~ de picior (sau de picioare) iute; sprinten. 10) (despre bani) Care are curs oficial; care circula; care nu este fals. 11) (despre timp shi fenomene atmosferice) Care este binevenit; favorabil. Ploaie ~a. Vreme ~a. 12) Care este convenabil; rentabil. Pretz ~. 13) Care este suficient de mare. O bucata ~a de timp (de loc de teren etc.). ◊ A trage un somn ~ a dormi mult. 14) Care poate fi considerat o unitate. Cam deo ora ~a. 15) (despre relatzii de rudenie) Care au legaturi de sange. Mama ~a. Var ~. 16) (despre neam origine) Care impune respect prin merite deosebite; nobil; ales; de vitza. 17) (in diferite formule de salut sau de urare) ~a ziua! Noapte ~a! Drum ~! ~ sosit! 18) (despre imbracaminte) Care nu este uzat; nou inca. 19) (in constructzii care exprima o atitudine ironica): Ai face cuiva una ~a (sau a io face ~a cuiva) ai face cuiva o neplacere un rau. A o patzi ~a a da de dracul; a se incurca. ~a treaba! frumos nai ce zice. Natzio ~a! asta mai lipsea. Natzio ~a k tziam franto (sau natzio franta k tziam dreso!) se riposteaza cuiva care pentru a ieshi dintro situatzie vine cu o propunere absurda. /<lat. bonus

bun a. 1. care e asha cum cere natura sa: om bun; 2. care are calitatzile dorite potrivit: bun de popa bun de insurat; 3. favorabil: vreme buna; 4. valabil: bun pentru trei persoane; 5. curat de origina nefalshificat: aur bun; 6. adevarat (vorbind de legaturi de rudenie): var bun; 7. mare: un bun numar de cetatzeni. [Lat. BONUS]. ║ m. tatal tatalui bunic mosh: bunii auzisera dela strabunii lor ISP. [Lit. tata bun k termen de gingashie sau de dragoste].

bun a adj. (lat. bŏnus vlat. dvonus shi *benus de unde vine bene bine; it. buono pv. bo fr. bon sp. bueno pg. bom). Care are bunatate care face bine: tata bun. Care poseda calitatzile dorite e propriŭ la ceva: cal bun cal bun de calarie. Care se distinge: lucrator bun. Favorabil: timp bun. Tare puternic: o lovitura buna. Valabil: bilet bun pentru treĭ persoane. Pur nefalsificat: aur bun. Adevarat drept nevitreg: frate bun. Adevarat primar: var bun. Mare: un bun numar de cetatzenĭ. Om bun la Dumnezeŭ ĭubit de Dumnezeŭ. Bun de gura elocŭent. Oamenĭ bunĭ! formula de chemare adresata maĭ ales tzaranilor shi care corespunde cu domnilor. A pune un cuvint bun pentru cineva a starui p. cineva. A fi bun plecat buna plecata a fi plecat pentru totdeauna. Nu e a buna (Munt.) nu e cea mai buna (treaba) nu e spre bine e semn raŭ. A lua cu buna (Trans.) a lua cu binele a proceda incet (cu ogodu). S.m. shi f. Vechĭ. Bunic bunica. S.n. pl. urĭ shi e. Vechĭ. Bunatate. Azĭ (pl. urĭ). Avere (propriŭ shi fig.): bunurĭ mobile shi imobile sanatatea e cel maĭ mare bun. Bun! interj. ild. bine!.

vak sf [At: PO 45/24 / Pl: vaci (irg) vace / E: ml vacca] 1 Animal domestic din subfamilia bovinelor (femela taurului (1)) crescut mai ales pentru lapte shi carne. 2 (Pgn; de obicei lpl) Taurine. 3 (Pop; irn; ie) Sa dus bou shi a venit (sau sa intors) ~ Se spune despre un om care a plecat sa se instruiasca sau sa se lamureasca intro problema shi care sa intors mai putzin instruit sau lamurit decat plecase. 4 (Pfm; is) ~ (buna) de muls Persoana sau situatzie de care cineva abuzeaza pentru a trage foloase materiale. 5 (Pfm; ie) A ramane k ~k la poarta noua A ramane mirat dezorientat perplex in fatza unei situatzii (noi sau neashteptate). 6 (Pop; ila) (Getbeget) coada vacii Neaosh (1). 7 (Ial) De origine rurala. 8 (Pfm; shdp; ie) A veni (sau a pleca) de la coada vacii A proveni din mediul rural. 9 (Reg; ie) A cere lapte de la o ~ stearpa A cere cuiva imposibilul. 10 (Mol; ie) A nui fi (cuiva) vacile acasa A fi indispus. 11 (Mun; ie) A mulge (lapte de la) doua vaciA obtzine foloase (materiale) concomitent din doua partzi. 12 (Prc) Carne de vaca (1) folosita k aliment. 13 (Pop; prc) Piele de vaca (1). 14 (Trs; ics) Dea ~k Joc executat de flacai la priveghi¹. 15 (Reg) Gramada (mica) de crengi de obiecte etc. folosita de copii in jocul dea petrecul. 16 (De obicei determinat prin „incaltzata”) Epitet injurios pentru o persoana mai ales pentru o femeie grasa nesimtzita sau proasta. 17 (Trs; pex; shis ~ de bivol) Bivolitza (1). 18 (Reg; pex; shis ~ salbatica ~ de cerb) Ciuta (1). 19 (Zlg; ic) ~demare² Morsa¹ (Odobaenus rosmarus). 20 (Ent; ic) ~caDomnului (reg; ~caluiDumnezeu ~caluiCristos ~capopii) Insecta din ordinul hemipterelor care are corpul plat shi alungit aripile superioare de culoare roshie cu puncte negre iar toracele shi abdomenul de culoare neagra cu dungi roshii Si: (reg) boulDomnului (Pyrrhocoris opterus). 21 (Ent; reg; ic) ~caluiDumnezeu ~caMaiciiDomnului ~capopii Buburuza (Coccinella septempunctata). 22 (Ent; reg; shic ~caluiDumnezeu) Radashca (Lucarnus cervus). 23 (Ent; Trs; ic) ~caluiDumnezeu Scripcar (Saperda carcharias). 24 (Ent; Mun; ic) ~puturoasa Ploshnitza de camp (Palomena prasina). 25 (Arg; is) ~ cu lapte Prostituata exploatata de un proxenet. 26 (Ias) Femeie lenesha shi rea.

bun¹ adj. m. pl. buni; f. búna pl. búne

bun adj. m. s. m. pl. buni; f. sg. búna g.d. art. búnei pl. búne

BUN adj. s. I. adj. 1. v. pozitiv. 2. v. binevenit. 3. v. propriu. 4. v. apt. 5. v. frumos. 6. v. bland. 7. cumsecade ingaduitor intzelegator omenos uman (livr.) comprehensiv (inv.) omenit. (Sa aratat ~ cu noi.) 8. (BIS.) indurator ingaduitor milos milostiv (inv. shi reg.) milostivnic (inv.) crutzator milosard milosardnic mizericordios. (Dumnezeu e considerat ~.) 9. v. ascultator. 10. v. judicios. 11. v. frumos. 12. v. apropiat. 13. v. valoros. 14. v. competent. 15. v. veritabil. 16. v. curat. 17. v. bogat. 18. avantajos banos productiv profitabil rentabil (livr.) lucrativ (fig.) manos. (O afacere ~.) 19. v. valabil. 20. v. apreciabil. 21. v. intreg. 22. grozav strashnic zdravan. (Un somn ~ la refacut.) 23. v. gustos. 24. v. ales. II. s. 1. v. avere. 2. valoare. (Detzinator de ~uri.) 3. bun public v. patrimoniu. 4. v. produs.

BUN adj. s. I. adj. 1. pozitiv. (Latura ~ a fenomenului.) 2. adecvat binevenit favorabil fericit indicat nimerit oportun potrivit prielnic propice (livr.) pertinent (pop.) priincios. (Un prilej ~.) 3. adecvat indicat nimerit potrivit propriu. (Un teren ~ pentru literatura.) 4. apt capabil convenabil potrivit susceptibil. (~ pentru un anumit scop.) 5. favorabil frumos prielnic. (Timp ~.) 6. blajin blind domol pashnic (livr.) mansuet (reg.) pishin (inv.) lin. (Un om ~.) 7. cumsecade ingaduitor intzelegator omenos (inv.) omenit. (Sa aratat ~ cu noi.) 8. (BIS.) indurator ingaduitor milos milostiv (inv. shi reg.) milostivnic (inv.) crutzator milosird milosirdnic mizericordios. (Dumnezeu e ~.) 9. ascultator cuminte docil plecat supus (livr.) obedient (inv.) ascultoi. (Copil ~.) 10. chibzuit folositor gindit intzelept judicios ratzional rezonabil socotit util (fig.) sanatos. (Un sfat ~.) 11. frumos. (O fapta ~.) 12. apropiat intim. (Prieten~.) 13. izbutit realizat reushit valoros (pop.) nimerit (arg.) mishto. (O piesa de teatru ~.) 14. capabil competent destoinic dotat experimentat incercat inzestrat pregatit priceput valoros versat vrednic (rar) preparat (inv. shi pop.) harnic (pop.) cercat (inv.) ispitit mindru practic practicos practisit putincios. (Un profesor ~.) 15. autentic curat veritabil (rar) patent. (Aur ~.) 16. curat nealterat nestricat nevatamator neviciat oxigenat ozonat proaspat pur purificat salubru sanatos tare. (Un aer ~.) 17. abundent bogat imbelshugat indestulat mare manos (inv. shi reg.) belshugos spornic (inv.) satzios. (Recolla ~.) 18. avantajos banos productiv profitabil rentabil (livr.) lucrativ (fig.) manos. (O afacere ~.) 19. valabil. (Bani ~.) 20. apreciabil considerabil important insemnat mare. (Sa ales cu un cishtig ~.) 21. intreg plin. (O zi ~.) 22. grozav strashnic zdravan. (Un somn ~ la refacut.) 23. apetisant delicios gustos imbietor placut savuros suculent (rar) pofticios (arg.) mishto. (O gustare ~.) 24. ales aristocrat aristocratic distins ilustru inalt mare nobil (inv. shi pop.) marit slavit (inv.) blagorod blagorodnic (grecism inv.) evghenicos evghenis (fam. si peior.) simandicos. (E de neam ~.) II. s. 1. avere avut avutzie bogatzie mijloace (pl.) situatzie stare (inv. shi reg.) bogatate prilej prindere (reg.) blaga prinsoare (prin Transilv.) apucatura (Transilv.) iosag (Olt. Ban. shi Transilv.) vlaga (inv.) bucate (pl.) periusic (fam.) parale (pl.) (fig.) cheag seu. (~ sau se ridica la...) 2. valoare. (Detzinator de ~uri.) 3. bun public = patrimoniu. 4. produs (inv.) materie. (~uri ale tzarii.)

Bun ≠ prost rau rautacios stricat neplacut

bun (na) adj. 1. Care are calitatzi cu fire generoasa sau cu inima miloasa. 2. Favorabil propice. 3. Inspirat fericit care produce satisfactzie. 4. Potrivit adecvat. 5. Desavirshit de calitate. 6. Adevarat sincer. 7. Legitim autentic veritabil. 8. Direct de gradul intii. 9. De neam mare nobil. 10. Capabil. 11. Puternic mare in cantitate suficienta. 11. Puternic mare in cantitate suficienta. 12. (Antepus unui adj.) Complet definitiv. 13. (S. n.) Parte buna a ceva. 14. Bogatzie avere. 15. (Inv.) Bunatate. 16. (Adv.) Introduce o propozitzie printrun acord sau o concesie retorica (se prefera cu aceasta functzie adv. bine). 17. Element de compunere care se combina cu unele substantive pentru a le adauga notziunea de „desavirshit perfect autentic”: buna credintza buna cuviintza bun gust bun plac bunastare BunaVestire etc. Mr. megl. bun istr. bur. Lat. bŏnus (Pushcariu 237); REW 1208; CandreaDens. 195; DAR); cf. it. buono prov. bo(n) fr. bon sp. bueno port. bom. Cf. bun „bunic” bunatate. Der. bunetze s. f. (inv. bunatate); imbuna (var. imbuni) vb. (a imbunatatzi; a impaca a linishti; inv. a adula a lingushi); imbunator adj. (inv. lingushitor); imbunaciune s. f. (adulare; bunavointza); imbunatatzi (var. bunatatza) vb. (a face k ceva sa devina mai bun); imbunatura s. f. (inv. adulare lingushire); nebun adj. (dement smintit; nemaipomenit; bufon; piesa de shah); nebunaritza s. f. (maselaritza Hyosciamus niger); nebunatic adj. (neastimparat nazdravan); nebuneala s. f. (dementza sminteala tzicneala); nebunesc adj. (de nebun nebun); nebuneshte adv. (k un nebun); nebunie s. f. (dementza sminteala; nazdravanie pozna; aiureala trazneala); nebuni (var. innebuni) vb. (ashi pierde mintzile; a se prapadi a se da in vint dupa ceva); rasbuna vb. (ashi face singur dreptate) al carui semantism („a imbunatatzi”) se potriveshte cu cel al lui vindicare › vindeca „a lecui”; rasbunator adj. (vindicativ; care razbuna). Din rom. provine bg. sb. rut. bunika (Hyosciamus niger) cf. nebunaritza (Capidan Raporturile 219).

À QUELQUE CHOSE MALHEUR EST BON (fr.) shi raul e bun la ceva In tot raul este shi un bine.

AETERNUM VALE v. SUPREMUM VALE.

ALEXANDRU CEL BUN domn al Moldovei (14001432). A consolidat shi a dezvoltat organizarea institutzionala a tzarii a sprijinit dezvoltarea comertzului dind privilegii negustorilor straini shi a aplanat conflictul dintre biserica moldoveneasca shi Patriarhia din Constantinopol care a recunoscut Mitropolia de la Suceava (1401); ia ajutat pe poloni cu oaste in luptele cu cavalerii teutoni (1410; 1422). A respins primul atac turcesc impotriva Moldovei (1420).

ALL GOOD THINGS WHICH EXIST ARE THE FRUITS OF ORIGINALITY (engl.) toate lucrurile bune cate exista sunt roadele originalitatzii J. St. Mill „On Liberty” Introducere. Efortul creator al omului este cel care confera valoare lucrurilor.

APUD BONUM IUDICEM ARGUMENTA PLUS QUAM TESTES VALENT (lat.) in fatza unui judecator bun argumentele valoreaza mai mult decat martorii Cicero „De republica” I 38 59.

BONUM VINUM LAETIFICAT COR HOMINIS (lat.) vinul bun inveseleshte inima omului „Eclesiatul” 40 20.

CAPUL BUNEI SPERANTZE (CAPE OF GOOD HOPE) cap in S Africii situat la 34°24′ lat. S shi la 18°30′ long. E denumit de catre Bartolomeu Dias in 1488 Capul Furtunilor (Cabo Tormentoso).

CTEMA EIS AEI (кτήμα ἔιζ αῑεῑ) (gr.) bun pentru veshnicie Tucidide „Istoria razboiului peloponez” I 22. Istoricul grec ishi caracterizeaza opera k fiind conceputa pe baze strict documentare spre a servi posteritatzii drept sursa de informatzie.

CUI BONO? (lat.) la ce bun? Cicero „Roscio Amerino” XXX.

DEO OPTIMO MAXIMO (D.O.M.) (lat.) zeului celui mai bun shi celui mai mare Formula de dedicatzie lui Iupiter de pe inscriptziile votive romane.

FAUTE DE MIEUX (fr.) in lipsa de ceva mai bun A recurge la o solutzie faute de mieux a o accepta k singura posibila deshi nu e cea mai buna.

I MUST BE CRUEL ONLY TO BE KIND (engl.) trebuie sa fiu crud numai pentru a fi bun Shakespeare „Hamlet” act. III scena 4.

ICH BIN BESSER ALS MEIN RUF (germ.) sunt mai buna decat imi e reputatzia Schiller Maria Stuart act. III scena 4. Replica a eroinei la calomniile raspandite pe seama ei de rauvoitori.

IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie buna dupa ce ai mintzit Corneille „Le menteur” act IV scena 5.

LA RAISON DU PLUS FORT EST TOUJOURS LA MEILLEURE (fr.) dreptatea celui mai puternic este intotdeauna cea mai buna La Fontaine „Le Loup et l’agneau”.

PAUCA SED BONA (lat.) putzine dar bune Nu cantitatea ci calitatea conteaza. V. shi Non multa sed multum.

PATRASHCU CEL BUN domn al TZarii Romaneshti (15541557). Acordul sau cu marea boierime a permis acesteia sashi intareasca pozitziile. A sustzinut in 1556 readucerea in Transilvania a lui Ioan Sigismund Zápolya. Sprijinitor al lui Coresi. A murit otravit.

STULTITIAM SIMULARE PRUDENTIA SUMMA EST (lat.) a simula prostia este cea mai buna masura de prevedere in anumite situatzii Cato „Disticha moralia” 2 18.

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DES MONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine in cea mai buna dintre lumile posibile Teza deista apologetica enuntzata de Leibniz in „Thaeodicaea” care Voltaire a rastalmacito ironic in „Candide”.

VIDEO MELIORA PROBOQUE DETERIORA SEQUOR (lat.) vad pe cele bune shi le aprob dar urmez pe cele rele Ovidiu „Metamorphoseon libri” VII 2021. Marturisirea Medeii care deshi intzelege ratzional ce cale trebuie sa urmeze se lasa impinsa de pasiuni in directzia contrara.

VINDICTA BONUM VITA IUCUNDIUS IPSA (lat.) razbunarea e buna mai dulce chiar decat viatza Iuvenal „Satirae” XIII 180. Satirizare a spiritului vindicativ.

Bons offices („Bune oficii”) expresie franceza care inseamna un serviciu prietenesc. Prin extensiune cuvintele ashi oferi bunele oficii au capatat shi shiau pastrat mai ales un caracter diplomatic in sensul unei interventzii a unui stat sau a unui om politic influent pentru aplanarea unui conflict pentru incheierea unui tratat etc. IST.

Bonus vir semper tiro (lat. „Omul bun ramine totdeauna incepator”) vezi: Semper homo… LIT.

a (nu) fi vazut cu ochi buni de catre cineva expr. a (nu) avea parte de increderea sau bunavointza cuiva.

a avea o presa buna expr. a fi sustzinut de massmedia

a duce / face casa buna expr. a se intzelege perfect; a se potrivi perfect.

a muri de moarte buna expr. a deceda din cauze naturale a muri de batranetze.

a privi cu ochi buni (pe cineva) expr. a avea o parere buna (despre cineva).

ai face (cuiva) una buna expr. a produce (cuiva) un necaz / o neplacere.

branza buna in burduf de caine expr. persoana al carei comportament i umbreshte calitatzile.^[1]

bucatzica buna expr. 1. femeie frumoasa / atragatoare. 2. femeie de o moralitate indoielnica.

bun de razuit izmene expr. (d. instrumente de taiat) tocit.

e pe bune expr. (stud.) situatzia e rezolvata; lucrurile stau bine.

fata buna expr. (peior.) tanara care poate fi sedusa ushor.

gaina batrana face supa / ciorba / zeama / buna prov. (er.) femeia matura experimentata reprezinta pentru barbatzi partenerul de sex ideal.

gasca buna de jumulit expr. om naiv shi credul de pe urma caruia se poate profita ushor.

hotz de buna dimineatza expr. (intl.) spargator care opereaza in zorii zilei patrunzand in locuintze pe fereastra deschisa de la parterul unei cladiri.

in relatzii de buna ziua expr. (d. oameni) care se cunosc atat cat sa se salute reciproc; care nu sunt in relatzii apropiate.

intrun ceas bun expr. intrun moment prielnic / fast.

pe maini bune expr. in sigurantza; care se bucura de o ingrijire buna.

poama buna expr. v. poama.

vaca (buna) de muls expr. persoana / situatzie de care se profita pentru a obtzine foloase materiale.