Definitzia cu ID-ul 5653:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BUN A (IVIII) buni e adj. s. m. shi f. (IX) bunuri s. n. (X) adv. I. Adj. Care are calitatzi. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea (fara deosebire) oricine. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. Care se achita de obligatziile morale shi sociale; corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = indemn intzelept util folositor. A fi (sau a ajunge a incapea etc.) in (sau pe) maini bune = a fi sau a ajunge la o persoana de incredere. A pune o vorba (sau un cuvant) bun(a) pentru cineva = a interveni pentru cineva a sustzine pe cineva. ◊ Compuse: bunsimtz = capacitate bazata pe experientza cotidiana de a judeca de a aprecia just oamenii lucrurile evenimentele; buna purtare = comportare conforma normelor moralei shi educatziei; certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva; bunacuviintza = purtare cuviincioasa creshtere aleasa. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator indatoritor; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel bine dispus. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi vesel bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai provoca cuiva o suparare. Una buna = o intamplare deosebita spirituala o nostimada. A o patzi buna = a avea necaz. (Ir.) Buna treaba! = frumos! halal! nam ce zice! Natzio buna! = astami mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam dreso (sau franto) se spune atunci cand ai dat de o situatzie dificila sau inoportuna. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos apetisant ales. ◊ Expr. Poama buna se spune despre un om de nimic neserios despre un derbedeu sau despre o femeie imorala. ◊ Compus: bungust = simtz estetic rafinament. 3. Bogat abundent imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut agreabil. 5. Linishtit tihnit fara griji; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. III. Adj. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare data de autor de editura de redactzie sau de altzi beneficiari pe tiparul de corectura sau de proba dupa care incepe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre functziunile lor) Care functzioneaza bine. ◊ Expr. Bun de gura = limbut. Bun de mana = indemanatic abil. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Care nu este uzat; p. ext. nou de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump nou. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu incapatzanare. A shti una shi buna = a se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie. IV. Adj. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci abil iscusit. V. Adj. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. ◊ Expr. A nui fi (de)a buna cuiva = a(i) prevesti ceva neplacut rau. VI. Adj. 1. Zdravan puternic strashnic. ♦ Considerabil mare. ◊ Loc. adv. In buna parte = in masura importanta. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc etc.) = o parte insemnata (de timp de loc etc.). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. ◊ Compuse: bunacredintza s. f. = a) obligatzie de comportare corecta care partzile trebuie so respecte la incheierea shi la executarea contractelor sau in cazul statelor a tratatelor; b) convingere a unei persoane k actzioneaza in temeiul unui drept shi conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate onestitate; (loc. adj.) de bunacredintza = sincer cinstit. 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = candva odata; pe neashteptate. VII. Adj. (Despre legaturi de rudenie) De sange adevarat. Tata bun.Var bun sau vara buna = var primar sau vara primara. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. ♦ Nobil ales. VIII. S. m. shi f. (Inv. shi pop.) Bunic bunica. IX. S. n. 1. Ceea ce este util sau necesar societatzii sau individului pentru ai asigura existentza bunastarea. ♦ Obiect sau valoare care are importantza in circulatzia economica. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce poseda cineva; avut proprietate avere; bogatzie avutzie. ◊ Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane care poate consta dintrun lucru (bun corporal) sau dintrun drept (bun incorporal).Bune oficii = interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pe cale pashnica prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate virtute. 5. (Rar) Rezultat rod folos. X. Adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Lat. bonus.