PÁCE paci s. f. 1. Stare de buna intzelegere intre popoare situatzie in care nu exista conflicte armate sau razboaie intre state popoare populatzii. 2. Acord al partzilor beligerante asupra incetarii razboiului tratat de incheiere a unui conflict armat. 3. (Intro comunitate sociala) Lipsa de tulburari de conflicte de vrajba; armonie¹ impaciuire intzelegere. ◊ Loc. vb. A face pace cu cineva = a se impaca cu cineva. ◊ Expr. A strica pacea cu cineva = a ajunge la conflict a se certa cu cineva. O mie de ani pace formula familiara de salut. 4. Linishte sufleteasca stare de calm sufletesc; tihna repaus odihna; lipsa de zgomot shi de mishcare; calm linishte tacere. ◊ Loc. adv. In (buna) pace = in linishte fara sa fie tulburat stingherit suparat. ◊ Expr. A da (cuiva) buna pace sau a lasa (pe cineva) in pace = a nu deranja a nu supara a nu tulbura pe cineva. Dai pace = nu te deranja nutzi bate capul; lasal in plata Domnului. (Reg.) A nu avea pace (de cineva) = a fi deranjat a fi tulburat (de cineva). Mergi (sau umbla dute ramai etc.) in pace = (k formula de urare la despartzire) mergi (sau umbla dute ramai etc.) cu bine cu sanatate. A nu (mai) avea pace = a fi (in permanentza) nelinishtit ingrijorat. Fii pe pace! = nu avea nicio grija linishteshtete! ♦ (In conceptziile religioase) Linishtea veshnica a omului dupa moarte odihna de veci. ♦ (Adverbial; pop. shi fam.) Nimic nici vorba nici gand; sa terminat sa sfarshit gata. Lat. pax pacis.

pace [At: PSALT. HUR. 124/3 / Pl: paci shi (ivr) ~ ~ci / E: ml pax pacis] 1 sf (Ioc razboi) Stare de buna intzelegere intre state popoare populatzii fara conflicte armate sau razboaie. 2 sf (Ilav) Cu (buna) ~ Fara varsare de sange Si: linishtit pashnic. 3 sf (Ivr) Sigurantza. 4 sf (In legatura cu verbe k „a cere” „a face” „a incheia”) Tratat de incheiere a unui conflict armat. 5 sf (Is) Sol de ~ Trimis al uneia dintre partzile beligerante pentru a cere sau a duce tratative in vederea incetarii razboiului. 6 sf (Is) Lada pacii Lada in care in templele evreishti se pastrau tablele cu legile lui Moise shi toiagul lui Aron Si: chivotul legii. 7 sf (Ioc cearta neintzelegere vrajba) Stare lipsita de tulburari Si: armonie impaciuire intzelegere (rar) concordie. 8 sf (Is) Judecatorie de ~ (sau de ocol) Prima treapta in ierarhia judiciara din trecut cu atributzii limitate. 9 sf (Is) Judecator de ~ (sau de ocol reg om de ~) Magistrat care conducea o judecatorie de pace (8) Si: pacient (7). 10 sf (Ilv) A se (sau ashi) face (buna) ~ (cu cineva) A se impaca. 11 sf (Ie) A cadea (sau inv a veni) la ~ A ajunge la o intzelegere Si: a cadea la invoiala a se invoi. 12 sf (Ie) A strica ~a (cu cineva) A rupe relatziile de prietenie cu cineva. 13 sf (Ie) O mie de ani ~ Formula familiara de salut. 14 sf Linishte sufleteasca. 15 sf Odihna. 16 sf Lipsa de zgomot shi de mishcare Si: calm linishte tacere. 17 sf (Is) Eterna ~ Totala nemishcare presupusa a fi existat inainte de crearea Universului. 18 sf (Ilav) In (sau rar cu) (buna) ~ In linishte. 19 sf (Ie) A da (cuiva) (buna) ~ sau a lasa (pe cineva) in ~ (sau in ~a lui) A nu deranja pe cineva. 20 sf (Ie) Dai ~! Nu te sinchisi. 21 sf (Iae) Asta e! 22 sf (Reg; ie) A nu avea ~ de cineva A fi chinuit de cineva. 23 sf (Reg; ie) A sta pe ~ A sta nemishcat. 2425 sf (K formula de despartzire; ie) Mergi (sau dute umbla ramai (inv) pasa etc.) in (sau cu) ~ (Mergi sau) ramai cu bine. 26 sf (Ie) A se da la ~ A se linishti. 27 sf (ie) Fii pe (sau rar in) ~ Fii linishtit caci totul se va rezolva! 28 sf (Reg; ie) ~ buna! Formula de salut folosita mai ales la despartzire. 2930 sf (Bis; ie) ~ voua! Formula (de salut sau) de binecuvantare. 31 sf (Bis) Odihna de veci a omului dupa moarte Si: (rar) pacificare. 32 av (Reg) Bine. 33 av (Pop; shis ~ buna) Nimic. 34 sf (Ie) (E) ~ de (sau rar cu) cineva (sau ceva) Sa tenninat cu cineva sau ceva. 35 sf (Pop; is) SHi buna Gata.

PÁCE s. f. 1. Stare de buna intzelegere intre popoare situatzie in care nu exista conflicte armate sau razboi intre state popoare populatzii. 2. Acord al partzilor beligerante asupra incetarii razboiului tratat de incheiere a unui conflict armat. 3. (Intro comunitate sociala) Lipsa de tulburari de conflicte de vrajba; armonie¹ impaciuire intzelegere. ◊ Loc. vb. A face pace cu cineva = a se impaca cu cineva. ◊ Expr. A strica pacea cu cineva = a ajunge la conflict a se certa cu cineva. O mie de ani pace formula familiara de salut. 4. Linishte sufleteasca stare de calm sufletesc; tihna repaus odihna; lipsa de zgomot shi de mishcare; calm linishte tacere. ◊ Loc. adv. In (buna) pace = in linishte fara sa fie tulburat stingherit suparat. ◊ Expr. A da (cuiva) buna pace sau a lasa (pe cineva) in pace = a nu deranja a nu supara a nu tulbura pe cineva. Dai pace = nu te deranja nutzi bate capul; lasal in plata Domnului. (Reg.) A nu avea pace (de cineva) = a fi deranjat a fi tulburat (de cineva). Mergi (sau umbla dute ramai etc.) in pace = (k formula de urare la despartzire) mergi (sau umbla dute ramai etc.) cu bine cu sanatate. A nu (mai) avea pace = a fi (in permanentza) nelinishtit ingrijorat. Fii pe pace! = nu avea nici o grija linishteshtete! ♦ (In conceptziile religioase) Linishte veshnica a omului dupa moarte odihna de veci. ♦ (Adverbial; pop. shi fam.) Nimic nici vorba nici gand; sa terminat sa sfarshit gata. Lat. pax pacis.

PÁCE s. f. 1. Stare de buna intzelegere intre popoare intre tzari situatzie in care nu exista conflict armat sau razboi. Poporul nostru muncitor construieshte socialismul shi este hotarit sa apere pacea securitatea shi independentza natzionala. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 284. E pace tata! Toata lumea se bucura de pace. SAHIA N. 25. ◊ (Mai ales in constructzii cu verbele «a cere» «a face» «a incheia» «a semna») Acordul partzilor beligerante asupra incetarii razboiului. [Tratatul asigura rominilor] dreptul de a face razboi sau pace. BALCESCU O. 13 ◊ Sol de pace = trimis al uneia dintre partzile beligerante pentru a trata un astfel de acord. Iata vineun sol de pace co naframan virf de batz. EMINESCU O. I 146. 2. (Intro comunitate sociala) Lipsa de tulburari de agitatzii de vrajba; buna intzelegere armonie. Vicleanul pizmuia pacea fetelor shishi viri coada. ISPIRESCU E. 49. Ioane cata sa nu dam cinstea pe rushine shi pacea pe gilceava! CREANGA A. 119. ◊ A trai in pace (cu cineva) = a trai in buna intzelegere in armonie. SHi iaca asha oameni buni sa izbavit Ipate shi de dracul shi de baba traind in pace cu nevasta shi cu copiii sai. CREANGA P. 179. SHi se facu nunta mindra shi frumoasa cum na fost alta pe fatza pamintului. SHiau trait apoi in pace shi in linishte ani multzi shi fericitzi. EMINESCU N. 30. ◊ Expr. A face pace (cu cineva) = a restabili buna intzelegere a se impaca (cu cineva). Ei eshti minioasa. Vin de shezi colea linga mine sa facem pace. NEGRUZZI S. III 28. A strica pacea (cu cineva) = a curma raporturile de buna intzelegere a ajunge la conflict (cu cineva). Nu cumva sa gasesc vreun fir de mac printre nasip sau vreunul de nasip printre mac k atunci am stricat pacea. CREANGA P. 263. Buna pace = buna intzelegere.armonie. Baiazid privind la dinsul il intreaba cu dispretz: Ce vrei tu Noi? Buna pace. EMINESCU O. I 146. O mie de ani pace formula familiara de salut. 3. Lipsa de zgomot; calm linishte tacere. Nuci mari se ridicau din vii shi un grangur cinta in pacea satului in lumina diminetzii. SADOVEANU O. VII 60. Eatita pacen casa Doar in camin jaratecul tresare SHi mor carbunii arshi denfiorare. GOGA C. P. 17. Dintrun timp shi vintul tace; Satul doarme can mormint. Linishten vazduh shi pace Pe pamint. COSHBUC P. I 48. ◊ Expr. A da (cuiva) pace (sau buna pace) sau a lasa (pe cineva) in pace (sau in pacea lui) = a nu deranja a nu tulbura a nu supara (pe cineva) a lasa (pe cineva) in voia lui. Jupine! urla el gros. Mie sami dai pace sami ticneasca hodina! SADOVEANU O. VII 29. Cocoshul... se duce in treaba lui shi lasa pe boier in pace. CREANGA P. 67. Ba cucule ba Nu teoi asculta Dami tu buna pace. ALECSANDRI P. P. 7. (Familiar) Dai pace! = nutzi bate capul nu te deranja lasa! (Neobishnuit) A nu avea pace (de cineva) = a fi deranjat a fi tulburat (de cineva). Trebuie intii sa omor pe zmeu... caci pina va fi acesta dasupra pamintului pace de el nu vetzi avea. ISPIRESCU D. 195. (Formule de urare) Mergi (sau umbla dute ramii etc.) in pace = mergi (umbla dute ramii etc.) cu bine cu sanatate etc. Mergetzi in pace dragii mei. Deacum inainte dumnezeu shtie cind neom mai vedea. CREANGA P. 199. O gondola iubita... Zbori vesel zbori in pace purtindune pe mare. ALECSANDRI P. I 165. Raminetzi cu totziin pace Eu ma duc k nam ce face. JARNÍKBIRSEANU D. 322. 4. Lipsa de zbucium sau de framintare linishte impacare seninatate sufleteasca. Erau totzi tacutzi shi o pace lina stapinea inimile. SADOVEANU O. IV 83. Pe aceasta pagina am sprijinit ani de zile... fragila mea pace sufleteasca. GALACTION O. I 348. Nam un minut de pace. SHi aflu totodata placeren al meu dor. BOLINTINEANU O. 200. 5. (In conceptzia religioasa) Tihna veshnica a omului dupa moarte. Iara sufletul tau vesel sus in veci va gusta pace. ALECSANDRI P. 1199. ◊ Expr. A nu (mai) avea pace = a fi ingrijorat preocupat. Fii pe pace! = nu avea nici o grija nu fi ingrijorat. Pace voua! formula bisericeasca de binecuvintare. (In formule privitoare la mortzi) Odihneasca in pace! (sau dormi in pace!) O dormi o dormi in pace printre faclii o mie SHi in mormint albastru shin pinze argintie. EMINESCU O. I 69. O dormi in pace peaceste maluri. ALECSANDRI P. I 219. 6. (Familiar adesea determinat prin «buna») Gata sa sfirshit sa terminat; degeaba mai vorbim. Nu shtiu nu shtiu shi pace. SEBASTIAN T. 82. In mintea ei se facuse insa un gol un intuneric chinuitor. Nu shil aduse aminte shi pace. BASSARABESCU V. 12. Zii faptura sucita shi pace buna. DELAVRANCEA S. 31. De voie de nevoie nunta sa facut shi pace buna! CREANGA P. 8. 7. (Cu sens de negatzie categorica uneori determinat prin «buna») Nimic nicaieri nici gind. Tot il intreb tot i vorbesc... el pace! numai k urshii face shi tot se uita urit la mine. SADOVEANU O. III 320. Cind dau sa leaprinda pace! lemnushele erau jilave. RETEGANUL P. IV 42. Se itzeshte el pe colo se itzeshte pe dincolo dar pace buna! Iezii nus nicaieri. CREANGA P. 24. ◊ Expr. (E) pace de mine = sa ispravit cu mine moartea ma ashteapta. Socoteam k moi ineca k va fi pace de mine. SBIERA P. 18.

PÁCE f. 1) Situatzie de intzelegere in care nu exista razboi. 2) Tratat intre partzile beligerante care prevede incetarea unui conflict armat. 3) Atmosfera in care domneshte linishtea armonia shi buna intzelegere intre oameni; raport calm intre oameni. 4) Lipsa de galagie de zgomot; linishte. ◊ A da ~ cuiva (sau a lasa in ~ pe cineva) a nu tulbura linishtea cuiva; a nu deranja a nu supara pe cineva. Dai ~! lasal in voia lui; dal incolo. 5) Stare de linishte sufleteasca; lipsa de griji; tihna; odihna; astampar. ◊ Fii pe ~! sa nai nici o grija; fii linishtit. Mergi (sau ramai) in ~ mergi (sau ramai) cu bine cu sanatate. Nui shi ~! a) nui nicaieri; a disparut; b) nici gand sa vina. [G.D. pacii] /<lat. pax pacis

pace f. 1. stare de linishte intr’o tzara: in timp de pace; 2. tractat de pace: a incheia pace; 3. lipsa de cearta de turburare: a trai in pace; 4. fig. linishte repaos: pacea sufletului; 5. impacare: a facut pace. [Lat. PACEM]. ║ int. spre a exprima k ceva s’a sfarshit intr’un mod oarecare: tata a dat gloaba pentru mine shi pace buna! CR.

páce f. (lat. pax pacis it. pace sard. page pv. patz fr. paix cat. pau sp. pg. paz. V. impac). Linishte lipsa de razboĭ de revolta de agitatziune de cearta: o tzara in timp de pace (saŭ shi) in pace in aceasta casa e pace. Linishte repaus: batrinu traĭa in pace. Linishte tacere: pacea codrilor. A face pace a incheĭa pace a te impaca a termina razboĭu cearta: beligerantziĭ aŭ incheĭat pace. A face pace a restabili linishtea: politzia facu pace intre betzivĭ. A da pace a lasa in pace a nu turbura a nu deranja. A fi pe pace 1. a fi in timp de pace 2. a fi linishtit a nu avea grija: fiĭ pe pace k eŭ voĭ ingriji de toate! Buna pace saŭ (maĭ rar) pace buna linishte absoluta: Ce maĭ este pe la voĭ? Buna pace! Ĭa damĭ buna pace ĭa nu ma turbura ĭa pleaca de aicĭ ĭa slabeshtema! Pace saŭ pace buna interj. Destul staĭ: Ĭa toarna o leaca de vin aicĭ. Eĭ acuma pace k s’a umplut paharul! Gata s’a sfirshit degeaba maĭ vorbim: Plateshte shi pace (adica: „haĭde gata sa plecam nu maĭ incurca lumea”)! E nebun shi pace! Ziĭ TZigan shi pace! Nu maĭ este s’a sfirshit nu e nicairĭ a murit ĭoc degeaba: Eŭ strigam dar raspuns pace! Am cautat in lada dar banĭ pace! Lam ajutat eŭ sa mearga dar pace (nu maĭ putea)! Lam intrebat dar pace (adormise orĭ murise)!

pacemaker s. (med.) ◊ „Aparatul «pacemaker» dupa denumirea sa englezeasca este un fel de «mica cutie neagra» care bolnavul de inima o poarta asupra lui spre a stimula la nevoie activitatea cardiaca.” Sc. 5 VI 74 p. 6. ◊ „Am mai scris in aceasta rubrica de ashanumitul «pacemaker» aparat care implantat in corp are rolul de stimulator cardiac.” Sc. 20 XI 74 p. 6. ◊ „Rareori trebuie sa te duci noaptea sa pui un cateter in artera pulmonara sau un pacemaker [...]” ◊ "22" 5 X 94 p. 13; v. shi Sc. 19 VI 74 p. 6 [pron. peisméika] (cuv. engl.; cf. fr. pacemaker; DMN 1960; DM)

páce s. f. g.d. art. pắcii; pl. paci

páce s. f. g.d. art. pacii; pl. paci

pace gen. pacii

Comitetul Natzional pentru Apararea Pacii

Consiliul Mondial al Partizanilor Pacii

PÁCE s. 1. v. armonie. 2. v. linishte. 3. v. astampar. 4. v. tihna. 5. v. ragaz. 6. v. odihna de veci.

PACE s. 1. acord armonie impaciuire intzelegere unire (livr.) concert concordie (pop.) potriveala. (~ ce domnea intre ei.) 2. acalmie calm linishte tacere (inv. shi reg.) paos (inv.) lin linishtire molcomire. (Stare de ~ deplina in natura.) 3. astimpar calm linishte odihna repaus tihna (inv. shi pop.) tihneala (inv. shi reg.) paos razbun (reg.) potol stare (inv.) ashezare ashezamint odihneala paciuire rasuflare (fig.) destindere senin seninatate. (Sufletul nushi mai afla ~.) 4. linishte tihna (inv.) isihie. (O viatza plina de ~.) 5. linishte ragaz tihna. (Nare o clipa de ~.) 6. odihna de veci (rar) pacificare. (Dupa o viatza plina de zbucium shia gasit ~.)

Pace ≠ batalie bucluc lupta razboi

LADA PACII s. v. chivot.

lada pacii s. v. CHIVOT.

páce s. f. Situatzie stare fara razboi. Lat. pacem (Pushcariu 1235; CandreaDens. 1297; REW 6317) cf. alb. pakjë it. pace prov. patz fr. paix cat. pau sp. port. paz. Der. nepace s. f. (inv. nelinishte); paciui (var. impaciui) vb. (a face pace a pacifica); paceluit adj. (inv. pacific); pacefacator s. m. (inv. pacificator); pashnic (var. pacinic) adj. (pacific); pashnicie s. f. (linishte). Der. neol. (din fr.) pacific adj.; pacifica vb.; pacificator (var. pacinicie) adj.; pacifism s. n. Dupa Buescu R. Études roum. III 15863 folosirea lui pace k interj. trimite la lat. pax gr. πάξ interj. distinctzie care ni se pare prea subtila. Mai probabil este formula de salut sau de ramas bun folosita pentru a indica ideea de „problema transhata” sau „sa nu mai vorbim de asta” k in cazul lui sanatate.

PACE. Subst. Pace; intzelegere armonie; prietenie; linishte tihna tihneala tihnire (inv.) calm; impacare impacaciune (inv.) impaciuire (rar) conciliatzie conciliere reconciliere. Coexistentza pashnica; buna vecinatate. Pacificare pacificatzie (rar). Pacifism. Pipa pacii; porumbelul pacii. Armistitziu; capitulare; incheierea pacii; tratat de pace; pact de neagresiune; acord. Conferintza de pace. Dezarmare. Demobilizare. Pacificator luptator pentru pace; pacifist. Sol de pace. Adj. Pashnic iubitor de pace pacific (inv.); pacifist. Pacificator; impaciuitor conciliant conciliator. Vb. A trai in pace. A mentzine pacea a apara pacea a lupta pentru pace. A inceta ostilitatzile; a cere pace a depune armele a capitula; a face pace a incheia pace; a cadea la pace a se impaca a se impaciui (rar) a fuma pipa pacii. A pacifica a restabili pacea a impaca a impaciui (rar) a concilia. A dezarma. A demobiliza. V. calm coeziune existentza prietenie unire.

páce (rar) paci shi (inv. rar) pace s. f. 1. (In opozitzie cu razboi) Stare in care nu exista conflicte armate sau razboaie intre state sau popoare. 2. Linishte sufleteasca; repaus tihna odihna. ◊ Imparatul pacii = Iisus Hristos. ◊ Pace voua (sau tuturor)! = formula bisericeasca de binecuvantare sau de salut inaintea anumitor rugaciuni. ◊ Dormi in pace (sau odihneasca in pace)! = formula privitoare la mortzi. Din lat. pax pacis.

CONSILIUL MONDIAL AL PACII organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Viena creata in 1949 la Congresul Mondial al Partizanilor Pacii (ishi incepe activitatea in 1950) in scopul unitatzii de actziune a tuturor fortzelor care lupta pentru pace.

GUERRE AUX CHATEAUX PAIX AUX CHAUMIÈRES (fr.) razboi castelelor pace bordeielor Cuvinte propuse de moralistul Nicolas Chamfort k deviza a armatelor revolutzionare franceze.

MISERAM PACEM VEL BELLO BENE MUTARI (lat.) chiar shi razboiul e preferabil unei paci mizerabile Tacit „Annales” III 44.

REQUIESCAT IN PACE! (lat.) odihneascase in pace! Formula de incheiere pe inscriptziile funerare creshtine.

SI VIS PACEM PARA BELLUM (lat.) daca vrei pace pregateshtete de razboi Vegetius „Epitome institutionum rei militaris”. In sens mai larg pentru a ocroti munca pashnica trebuie sa fii pregatit sa te aperi de agresorul potentzial.

UBI SOLITUDINEM FACIUNT PACEM APPELLANT (lat.) acolo unde fac pustiu spun k fac pace Tacit „De vita Agricolae” 30. Cuvintele prin care eroul caledonian Calgacus infiereaza pe romani care pradau shi pustiau tzinuturile cucerite de ei.

Bewaffneter Friede (germ. „Pace inarmata”) vezi: Si vis pacem… LIT.

a cadea la pace expr. v. a cadea la bruion.

la pace expr. (cart.) joc in care ori se dubleaza potul pierdut de unul din cei doi jucatori ori se ajunge la situatzia de la inceputul jocului.

parandarat la pace expr. (la barbut) restituirea banilor cashtigatzi la jocul anterior sau la dublarea mizei.