NIMÍC (I) pron. neg. adv. (II) nimicuri s. n. I. 1. Pron. neg. (Indica inexistentza unui lucru a unui fapt etc.) Niciun lucru; spec. niciun cuvant niciun sunet niciun zgomot; niciun lucru rau defavorabil primejdios. ♦ Loc. adj. De nimic = a) care este fara nicio valoare fara importantza marunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; ticalos necinstit. ◊ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit degeaba. Intru (sau cu) nimic = in niciun fel deloc. 2. Adv. (Inv. shi pop.) Defel deloc nicidecum; catushi de putzin in niciun fel. A Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nicio legatura (imul cu altul). II. S. n. 1. (Adesea la pl.) Lucru fiintza fapta sau vorba fara valoare; fleac. ◊ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimica pe ceas = intro clipa repede. ◊ Expr. O nimica toata = ceva de foarte mica importantza sau valoarefara nicio insemnatate. 4 Fig. Lipsa de merit; nimicnicie zadarnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant nefiintza; haos. [Var.: nimík (reg.) nimík nemík nemík pron. neg. adv. s. f.] Lat. nemica.

nimic [At: COD. VOR. 110/23 / V: (irg) mic mik nem~ nemik nemik ~a nik nik / Pl: ~uri / E: ml ne mica] 1 av (Ivp; icn) In nici un fel Si: deloc (reg) neam (52). 2 av (Ivp) Catushi de putzin. 3 av (Ie) A nu avea ~ a face A nu avea nici o legatura cu ceva. 4 png (Icn; inv shi fara alta negatzie) Nici un lucru Si: (rar) nicicat (5). 5 png Nici un cuvant. 6 png Nici un sunet. 7 png Nici un zgomot. 8 png (Spc) Nici un lucru rau primejdios defavorabil. 9 png (Ila) De (sau inv intru) ~ Care este fara nici o valoare fara importantza Si: marunt. 10 png (D. oameni; ial) Lipsit de orice merit. 11 png (D. oameni; ial) Lipsit de caracter . 12 png (Inv; ila) Drept ~a Care nu trebuie luat in seama. 13 png (Ilav) Cu (sau inv intru) ~ sau (inv) de ~a In nici un fel. 14 png (Ilav) Pe ~ Fara contravaloarea corespunzatoare. 1516 png (Ial) (Aproape) gratuit. 17 png (Icr mai mult decat; ilav) Alt(a) ~(a) sau ~(a) alt(a) Nici un alt lucru. 18 sn (SHlp) Lucru fapt vorba sau fiintza fara valoare fara importantza Si: fleac. 19 sn (Reg; ilav) Pe (o) ~a pe ceas (sau intro ora) Intro clipa Si: repede. 20 sn (Is) ~a toata Ceva de foarte mica importantza sau valoare. 21 sn Deshertaciune. 22 sn (art) Nefiintza (2). 23 sn (art) Haos. 24 sn (Mat; ivr) Zero. corectata

NIMÍC (I) pron. neg. adv. (II) nimicuri s. n. I. 1. Pron. neg. Nici un lucru; spec. nici un cuvant nici un sunet nici un zgomot; nici un lucru rau defavorabil primejdios. ◊ Loc. adj. De nimic = a) care este fara nici o valoare fara importantza marunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; ticalos necinstit. ◊ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit degeaba. Intru (sau cu) nimic = in nici un fel deloc. 2. Adv. (Inv. shi pop.) Defel deloc nicidecum; catushi de putzin in nici un fel. ◊ Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nici o legatura (unul cu altul). II. S. n. 1. (Adesea la pl.) Lucru fiintza fapta sau vorba fara valoare; fleac. ◊ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimica pe ceas = intro clipa repede. ◊ Expr. O nimica toata = ceva de foarte mica importantza sau valoare fara nici o insemnatate. ♦ Fig. Lipsa de merit; nimicnicie zadarnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant nefiintza; haos. [Var.: nimík (reg.) nimík nemík nemík pron. neg. adv. s. f.] Lat. nemica.

NIMÍC ¹ pron. neg. (SHi in forma nimica) 1. Nici un lucru. Grigore Iuga il privi o clipa shi nu raspunse nimic. REBREANU R. I 43. Ce era boierul de sfat Cosma SHerpe? Nimic. Un razash. DELAVRANCEA A. 103. Caci nimic nu se intimpla in intinderea pustie. EMINESCU O. I 133. ◊ Loc. adv. Pe nimic = aproape gratuit fara o contravaloare corespunzatoare. Intru (sau cu) nimic = in nici un fel de fel de loc. Cei doi trecatori din Piscul Voivodesei nu se deosebeau intru nimic de ceilaltzi. C. PETRESCU A. 322. ◊ Loc. adj. De nimic = fara valoare fara importantza marunt; (despre oameni) lipsit de merite shters netrebnic. Aceasta nul impiedica sa aiba admiratzie pentru un om de nimic. C. PETRESCU C. V. 174. Adesea lucruri de nimic il impresionau puternic. VLAHUTZA O. A. 316. Uscatziv asha cum este girbovit shi de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. 2. (Adverbial invechit shi regional) De fel de loc nicidecum. Nu le pasa nimic de focul zmeoaicei. ISPIRESCU L. 26. Nutzi fie frica nimic. GORJAN H. I 22. Variante: nimík nimík (C. PETRESCU I. II 141 COSHBUC P. II 158 EMINESCU O. I 38) (invechit) nemíc (CREANGA A. 16) nemík (PAUNPINCIO P. 49 GOROVEI C. 164) pron. neg.

NIMÍC¹ adv. Nici catushi de putzin; deloc. [Var. nimica] /<lat. nemica

nimic n. 1. niciun lucru: nimic nou; 2. lucru de foarte putzina valoare: mai nimic; de nimic mishel pacatos: om de nimic; 3. pl. fleacuri: se gandeshte la nimicuri. [Tras din nimica]. ║ adv. nu shtie nimic.

nimíc ík shi (rar) ík adv. (vrom. nemica d. lat. ne mica [ne mica quidem] saŭ nec mica nicĭ o farmatura; it. pv. sp. miga fr. mie. V. mica 2 denemic). Nicĭ un lucru saŭ nicĭ un lucru din cele cautate: in lada nu era nimic nimic alta (saŭ alta nimic) de cit un franc. Om de nimic mishel pacatos. Maĭ nimica aproape nimica (v. mir 1). A nu fi bun de nimica a nu avea nicĭ o valoare. A da a vinde a cumpara pe nimica (orĭ pe lucru de nimica) a da a vinde a cumpara pe pretz prost orĭ bun. S.n. pl. urĭ. Fleac: a asculta toate nimicurile. S.f. sing. Lucru neinsemnat fleac: toata afacerea se reduce la o nimica toata. V. neant.

nic av png s vz nimic

nik¹ av png s vz nimic

nimik¹ av png sn vz nimic

nimik av png sn vz nimic

nimica adv. nimic: nimica toata. [Vechiurom. nemica = lat. NE MICA nicio farama].

nemík V. nimic.

+nimic (de ~) loc. adj. (oameni de nimic)

nimic

nimic.

+nimik (fam.) s. f. (o ~ toata)

NIMÍC adv. v. defel deloc nicicum nicidecum.

NIMÍC pron. adv. s. 1. pron. (rar) nicicat. (Totul sau ~.) 2. adv. (pop. shi fam.) boaca (pop.) neam (arg.) canci. (Nu shtie ~ la istorie.) 3. s. v. neant. 4. s. v. deshertaciune. 5. s. v. fleac. 6. s. v. maruntzish. 7. s. (mai ales la pl.) v. palavra.

nimic adv. v. DEFEL. DELOC. NICICUM. NICIDECUM.

NIMIC pron. adv. s. 1. pron. (rar) nicicit. (Totul sau ~.) 2. adv. (pop. shi fam.) boak (Olt. shi Munt.) neam (arg.) canci. (Nu shtie ~ la istorie.) 3. s. inexistentza neant nefiintza (rar) negura neunde uitare (inv.) nedereasa nefapt. Ashazisa linishte a ~cului.) 4. s. deshertaciune inutilitate nimicnicie zadarnicie (inv.) mishelie nimicie. (Psalmistul afirma k totul e ~.) 5. s. bagatela fleac (fam.) moft (fig.) jucarie. (E un ~ sa fac asta.) 6. s. bagatela chitzibush fleac maruntzish prostie (reg.) blagomanie (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri.) 7. s. (mai ales la pl.) fleac palavra (reg.) laf marghiolie (inv.) tindale (pl.) (fam.) baliverna moft parascovenie. (Spune tot felul de ~uri.)

Nimic ≠ tot

nimíc adv. Deloc. Var. nimica nemic(a) inv. Lat. nemῑk (Diez I 276; Densusianu Hlr. 164; Pushcariu 1181; CandreaDens. 1094; REW 5885) cf. v. ven. nemiga v. fr. nemie it. ne mica. In limba veche pastreaza sensul etimologic de „citushi de putzin”; nemica de arme nu s’au apucat ce de fuga (Gr. Ureche); nau mai ramas nemica verdeatza (Dosoftei). Cf. mica. Der. nimic s. n. (bagatela micime fleac); nimici vb. (a anihila a distruge a suprima); nimicitor adj. (distrugator); nimicnicie s. f. (vanitate nulitate); nimiccie s. f. (inv. nulitate).

nemíc (= nimic) pron. neg. adv. [DMLR]

„Nihil sine Deo” („Nimic fara Dumnezeu”) deviza inscrisa incepand din 1867 pe shtampile monedele shi drapelele statului roman pana in 1947 cand a fost inlaturata de regimul comunist.

AUT CAESAR AUT NIHIL (lat.) ori cezar ori nimic Principiu atribuit lui Cezar Borgia. Expresie a unei ambitzii nemasurate.

DE NIHILO FERI NIL POSSE (lat.) din nimic nu se poate face nimic Lucretziu „De rerum natura” 2 287.

ES IST NICHTS SCHRECKLICHER ALS EINE TÄTIGE UNWISSENHEIT (germ.) nimic nu este mai inspaimantator k ignorantza activa Goethe „Maximen und Reflexionen”.

EX NIHILO NIHIL (lat.) din nimic nu se nashte nimic Lucretziu „De rerum natura” I 149. Principiul cauzalitatzii preluat de la Epicur shi intalnit shi la altzi autori antici.

HOMO SUM: HUMANI NIHIL A ME ALIENUM PUTO (lat.) sunt om: nimic din ceea ce e omenesc nu mie strain Terentziu „Heauton timorumenos” act. I scena 1 25. Vers devenit expresie a sentimentului de solidaritate umana.

IN OMNIBUS ALIQUID IN TOTO NIHIL (lat.) din toate cate putzin in total nimic Cunoshtintze fragmentare shi superficiale nu pot da o cultura solida.

NE QUID NIMIS (lat.) nimic sa nu fie prea mult Terentziu „Andria” 61. Traducerea latina a devizei „Meden agan” (Mηδέν ἀγαυ) inscrisa pe frontonul templului din Delfi. Indemn la cumpatare la pastrarea masurii.

NIHIL EST ANNI VELOCIUS (lat.) nimic nu trece mai iute k anii Ovidiu „Metamorphoseon libri” X 250. V. shi Eheu! Fugaces... labuntur anni.

NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU (lat.) nu exista nimic in minte fara sa fi fost mai inainte in simtzuri Principiu care rezuma conceptzia senzualista a lui J. Locke indreptat impotriva teoriei carteziene a ideilor innascute.

NIL ACTUM CREDENS CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat incheiat cata vreme mai ramane ceva de facut Lucan „Pharsalia” II 657.

NIL ADMIRARI (lat.) sa nu te lashi impresionat de nimic Horatziu „Epistulae” I 6 1. Pastrarea seninatatzii shi a unei dispozitzii sufleteshti egale in toate imprejurarile este conditzia fericirii. Uneori expresia defineshte shi o atitudine de nepasare.

NIL MORTALIBUS ARDUM EST (lat.) nimic nu este imposibil muritorilor Horatziu „Ode” I 3 37. Omul in cutezantza sa incearca shi reusheshte sa infaptuiasca lucruri care par ai depashi puterile.

NIL NOVI SUB SOLE (lat.) nimic nou sub soare Solomon „Eclasiatul” 1 10.

NIL SINE MAGNO VITA LABORE DEDIT MORTALIBUS (lat.) fara mare truda viatza na dat oamenilor nimic Horatziu „Satirae” I 9 60.

NIL TERRIBILE NISI IPSE TIMOR (lat.) nimic nu este de temut in afara de insashi teama Fr. Bacon „De dignitate et augmentis scentiarum” II.

NULLUM EST IAM DICTUM QUOD NON SIT DICTUM PRIUS (lat.) nu sa spus nimic care sa nu fi fost spus mai inainte Terentziu „Eunuchus” Prolog 41. Ineditul shi originalitatea sunt intotdeauna relative.

OIDA ME UDEN EIDENAI (οιδα με ουδευ ειδευαι) (gr.) shtiu k nu shtiu nimic Maxima atribuita lui Socrate. Relevand caracterul limitat shi relativ al cunoshtintzelor omeneshti ganditorul grec atribuie indoielii filozofice rolul de metoda a cunoashterii de sine.

OMNIA MUTANTUR NIHIL INTERIT (lat.) totul se transforma nimic nu piere Ovidiu „Metamorphoseon libri” XV 165.

POST MORTEM NIHIL EST (lat.) dupa moarte nu e nimic Seneca „Troades” 397.

RIEN N’EST BEAU QUE LE VRAI (fr.) nimic nu e frumos k adevarul Boileau „Épitres” IX 43.

Aut Caesar aut nihil (lat. „Ori Cezar (imparat) ori nimic”) cum sar zice pe romaneshte: „ori Stan ori capitan”. Se intrebuintzeaza atunci cind vrei sa spui intro forma mai hotarita k joci cartea cea mare: „ori sint totul ori mai bine nimic”. Deviza a oamenilor foarte ambitzioshi; paternitatea expresiei este atribuita faimosului Cezar Borgia cardinal shi om politic italian care shia bizuit faima shi puterea pe un nesfirshit lantz de crime de tradari shi nelegiuiri perfide (la inceputul secolului al XVIlea). IST.

Beaucoup de bruit pour rien (fr. „Mult zgomot pentru nimic”) vezi: Much ado about nothing. LIT.

NIMIC canci ciuciu din fatza hoha ioc la ochi mai mult deo gramada maciuci maciuci in buci nexam nici bechi / boaca / bucatzica nici pe dracu / pe naiba oha o laie pielea sulii / pulii sange la tava.

nimica toata expr. fleac lucru lipsit de importantza.

om de nimic expr. (peior.) om neserios care nu te potzi bizui niciodata; om demn de dispretz.