nimíc ík shi (rar) ík adv. (vrom. nemica d. lat. ne mica [ne mica quidem] saŭ nec mica nicĭ o farmatura; it. pv. sp. miga fr. mie. V. mica 2 denemic). Nicĭ un lucru saŭ nicĭ un lucru din cele cautate: in lada nu era nimic nimic alta (saŭ alta nimic) de cit un franc. Om de nimic mishel pacatos. Maĭ nimica aproape nimica (v. mir 1). A nu fi bun de nimica a nu avea nicĭ o valoare. A da a vinde a cumpara pe nimica (orĭ pe lucru de nimica) a da a vinde a cumpara pe pretz prost orĭ bun. S.n. pl. urĭ. Fleac: a asculta toate nimicurile. S.f. sing. Lucru neinsemnat fleac: toata afacerea se reduce la o nimica toata. V. neant.