NIMÍC ¹ pron. neg. (SHi in forma nimica) 1. Nici un lucru. Grigore Iuga il privi o clipa shi nu raspunse nimic. REBREANU R. I 43. Ce era boierul de sfat Cosma SHerpe? Nimic. Un razash. DELAVRANCEA A. 103. Caci nimic nu se intimpla in intinderea pustie. EMINESCU O. I 133. ◊ Loc. adv. Pe nimic = aproape gratuit fara o contravaloare corespunzatoare. Intru (sau cu) nimic = in nici un fel de fel de loc. Cei doi trecatori din Piscul Voivodesei nu se deosebeau intru nimic de ceilaltzi. C. PETRESCU A. 322. ◊ Loc. adj. De nimic = fara valoare fara importantza marunt; (despre oameni) lipsit de merite shters netrebnic. Aceasta nul impiedica sa aiba admiratzie pentru un om de nimic. C. PETRESCU C. V. 174. Adesea lucruri de nimic il impresionau puternic. VLAHUTZA O. A. 316. Uscatziv asha cum este girbovit shi de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. 2. (Adverbial invechit shi regional) De fel de loc nicidecum. Nu le pasa nimic de focul zmeoaicei. ISPIRESCU L. 26. Nutzi fie frica nimic. GORJAN H. I 22. Variante: nimík nimík (C. PETRESCU I. II 141 COSHBUC P. II 158 EMINESCU O. I 38) (invechit) nemíc (CREANGA A. 16) nemík (PAUNPINCIO P. 49 GOROVEI C. 164) pron. neg.