REPÁUS repausuri s. n. 1. Stare in care orice functzie sau activitate este temporar intrerupta shi care are rolul de a reface capacitatea de munca a organismului; odihna inactivitate. ♦ Suspendare temporara a unei activitatzi avand rolul de a restabili capacitatea de munca a unui organ sau a intregului organism. 2. (Fig.)^[1] Stare a unui corp ale carui puncte nu ishi modifica pozitzia in raport cu un sistem de referintza. 3. (Fil.) Moment integrant al mishcarii avand in raport cu acesta un caracter relativ shi conditzionand stabilirea relativa a lucrurilor. 4. (Biol.; in sintagma) Repaus mamar = perioada dintre incheierea unei lactatzii shi urmatoarea fatare a vacilor shi a oilor. [Pr.: paus. Var.: repáos s. n.] Lat. *repausum.

repaus sn [At: PSALT. HUR. 54721 / P: ~paus / V: ~aos (ivp) rapaos rap~ / Pl: ~uri / E: ml repausum] 1 Starea in care o activitate este intrerupta temporar (pentru refacerea capacitatzii de munca a organismului) Si: inactivitate odihna (inv) astampar (1) raposare. 23 (Iljv) Fara ~ Neintrerupt. 4 (Pex) Somn. 5 (Inv; in limbajul bisericesc) Odihna de veci. 6 (Reg) Popas. 7 (Fiz) Stare a unui corp ale carui puncte nushi modifica pozitzia in raport cu un sistem de referintza. 8 Linishte (sufleteasca) Si: calm (13) pace ragaz tihna. 9 (Fig) Stare de nemishcare primordiala. 10 (Mai ales in limbajul bisericesc; adesea determinat prin „de veci” „veshnic” etc.) Moarte (considerata k stare de odihna veshnica) Si: (inv) raposare. 11 (Inv; ccr) Loc de gazduire de odihna. Si: adapost (1).

REPÁUS repausuri s. n. 1. Stare in care orice functzie sau activitate este temporar intrerupta shi care are rolul de a reface capacitatea de munca a organismului; odihna inactivitate. ♦ Suspendare temporara a unei activitatzi avand rolul de a restabili capacitatea de munca a unui organ sau a intregului organism. 2. (Fig.) Stare a unui corp in raport cu alt corp sau cu un sistem de referintza in care distantzele dintre punctele corpului sau ale sistemului de referintza nu variaza cu timpul. 3. (Fil.) Moment integrant al mishcarii avand in raport cu acesta un caracter relativ shi conditzionand stabilirea relativa a lucrurilor. 4. (Biol.; in sintagma) Repaus mamar = perioada dintre incheierea unei lactatzii shi urmatoarea fatare specifica unor animale. [Pr.: paus. Var.: repáos s. n.] Lat. *repausum.

REPÁUS repausuri s. n. (SHi in forma repaos) Stare in care e intrerupta orice functzie sau activitate; odihna; linishte. Statul pune apoi la dispozitzia scriitorilor... case de repaus shi de munca. SAHIA U.R.S.S. 192. Din chaos doamneam aparut SHi mash intoarcen chaos SHi din repaos mam nascut Mie sete de repaos. EMINESCU O. I 177. Dupe repaos colinda prin pustii reincepe cu aceeashi placere. ODOBESCU S. III 17. ◊ Expr. (Mil.) Pe loc repaus! v. loc (I 1). ♦ Ragaz. (Atestat in forma regionala rapaos) SHtefan se folosi de acel scurt rapaos spre a zidi... manastirea Razboieni. ARHIVA R. I 117. ♦ (Fiz.) Stare a unui corp in raport cu un alt corp sau cu un sistem de referintza in care distantzele dintre punctele corpului considerat shi punctele corpului sau ale sistemului de referintza nu variaza cu timpul. Variante: (regional) rapáos rapáus (SBIERA P. 61) repáos s. n.

REPÁUS s. n. 1. lipsa de mishcare; inactivitate. 2. linishte (sufleteasca) calm. 3. moarte. (< lat. repausum)

REPÁUS ~uri n. 1) Intrerupere temporara a unei activitatzi; odihna; ragaz; recreatzie; pauza. * Pe loc ~! forma de comanda folosita in timpul unor exercitzii militare sau sportive indicand luarea unei pozitzii mai libere. 2) Perioada de timp cat dureaza o astfel de intrerupere. 3) filoz. Moment al mishcarii avand in raport cu aceasta un caracter relativ; stare de nemishcare relativa. 4) fiz. Stare a unui corp in timpul careia nu se schimba pozitzia lui fatza de un sistem de referintza. 5) Moarte conceputa k odihna veshnica. [Sil. paus] /<lat. repausum

repáus V. rapaus.

rapaos sn vz repaus

rapaus sn vz repaus

repaos sn vz repaus

RAPÁOS s. n. v. repaus.

RAPÁUS s. n. v. repaus.

REPÁOS s. n. v. repaus.

repaos n. odihna.

1) rapáus shi (maĭ des) páos n. pl. urĭ (lat. *repausum orĭ subst. verbal d. a rapausa. V. paus). Vechĭ. Odihna. Azĭ (neol. dupa lat. repausare fr. repos orĭ it. riposo) repaus shi (maĭ rar) paos: a da soldatzilor repaus dupa un marsh.

*repáos V. repaus.

repáus (paus) s. n. pl. repáusuri

repáus s. n. (sil. paus) pl. repáusuri

repaus

repaos sg.

REPÁUS s. 1. v. somn. 2. v. odihna. 3. v. pauza. 4. v. astampar.

REPÁUS s. v. decedare deces disparitzie moarte pieire prapadire raposare sfarshit stingere sucombare.

REPAUS s. 1. dormit odihna somn (arg.) soileala. (Dupa o ora de ~ sa sculat.) 2. odihna ragaz (pop.) preget zabava (inv. shi reg.) odihneala paos razbun (inv.) raposare rasuflare rasuflu. (Nu shia permis o clipa de ~.) 3. pauza. (~ de amiaza intro intreprindere.) 4. astimpar calm linishte odihna pace tihna (inv. shi pop.) tihneala (inv. shi reg.) paos razbun (reg.) potol stare (inv.) ashezare ashezamint odihneala paciuire rasuflare (fig.) destindere senin seninatate. (Sufletul nushi mai afla ~.)

repaus s. v. DECEDARE. DECES. DISPARITZIE. MOARTE. PIEIRE. PRAPADIRE. RAPOSARE. SFIRSHIT. STINGERE. SUCOMBARE.

Repaus ≠ mishcare

repáus repausuri s. n. 1. Odihna inactivitate; (inv.) raposare; p. ext. somn. ♦ (Inv.) Odihna de veci. 2. Linishte sufleteasca; calm tihna. ♦ (Adesea determinat prin „de veci veshnic” etc.) Moarte; (inv.) raposare. [Var.: repáos s. n.] Din lat. repausum.

REPAUS (REPAOS) (*lat. repausum) s. n. 1. (FIZ.) Stare a unui corp ale carui puncte nushi modifica pozitzia in raport cu un sistem de referintza. 2. (FIZIOL.) Suspendare temporara a unei activitatzi care are rolul de a reface capacitatea de munca a unui organ sau a intregului organism (ex. r. fizic r. intelectual); odihna. 3. (ZOOT.) R. mamar = intervalul de timp de la incheierea unei lactatzii (incetarea mulsului) pana la urmatoarea fatare a vacilor shi a oilor. Durata r. m. la vaci este in medie de 5060 de zile putand varia in functzie de tipul de productzie (lapte sau carne) varsta starea de intretzinere etc. Respectarea r. m. conditzioneaza intro masura importanta capacitatea productiva a femelei la viitoarea lactatzie precum shi dezvoltarea viitorului fat.