PÁCE s. f. 1. Stare de buna intzelegere intre popoare intre tzari situatzie in care nu exista conflict armat sau razboi. Poporul nostru muncitor construieshte socialismul shi este hotarit sa apere pacea securitatea shi independentza natzionala. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 284. E pace tata! Toata lumea se bucura de pace. SAHIA N. 25. ◊ (Mai ales in constructzii cu verbele «a cere» «a face» «a incheia» «a semna») Acordul partzilor beligerante asupra incetarii razboiului. [Tratatul asigura rominilor] dreptul de a face razboi sau pace. BALCESCU O. 13 ◊ Sol de pace = trimis al uneia dintre partzile beligerante pentru a trata un astfel de acord. Iata vineun sol de pace co naframan virf de batz. EMINESCU O. I 146. 2. (Intro comunitate sociala) Lipsa de tulburari de agitatzii de vrajba; buna intzelegere armonie. Vicleanul pizmuia pacea fetelor shishi viri coada. ISPIRESCU E. 49. Ioane cata sa nu dam cinstea pe rushine shi pacea pe gilceava! CREANGA A. 119. ◊ A trai in pace (cu cineva) = a trai in buna intzelegere in armonie. SHi iaca asha oameni buni sa izbavit Ipate shi de dracul shi de baba traind in pace cu nevasta shi cu copiii sai. CREANGA P. 179. SHi se facu nunta mindra shi frumoasa cum na fost alta pe fatza pamintului. SHiau trait apoi in pace shi in linishte ani multzi shi fericitzi. EMINESCU N. 30. ◊ Expr. A face pace (cu cineva) = a restabili buna intzelegere a se impaca (cu cineva). Ei eshti minioasa. Vin de shezi colea linga mine sa facem pace. NEGRUZZI S. III 28. A strica pacea (cu cineva) = a curma raporturile de buna intzelegere a ajunge la conflict (cu cineva). Nu cumva sa gasesc vreun fir de mac printre nasip sau vreunul de nasip printre mac k atunci am stricat pacea. CREANGA P. 263. Buna pace = buna intzelegere.armonie. Baiazid privind la dinsul il intreaba cu dispretz: Ce vrei tu Noi? Buna pace. EMINESCU O. I 146. O mie de ani pace formula familiara de salut. 3. Lipsa de zgomot; calm linishte tacere. Nuci mari se ridicau din vii shi un grangur cinta in pacea satului in lumina diminetzii. SADOVEANU O. VII 60. Eatita pacen casa Doar in camin jaratecul tresare SHi mor carbunii arshi denfiorare. GOGA C. P. 17. Dintrun timp shi vintul tace; Satul doarme can mormint. Linishten vazduh shi pace Pe pamint. COSHBUC P. I 48. ◊ Expr. A da (cuiva) pace (sau buna pace) sau a lasa (pe cineva) in pace (sau in pacea lui) = a nu deranja a nu tulbura a nu supara (pe cineva) a lasa (pe cineva) in voia lui. Jupine! urla el gros. Mie sami dai pace sami ticneasca hodina! SADOVEANU O. VII 29. Cocoshul... se duce in treaba lui shi lasa pe boier in pace. CREANGA P. 67. Ba cucule ba Nu teoi asculta Dami tu buna pace. ALECSANDRI P. P. 7. (Familiar) Dai pace! = nutzi bate capul nu te deranja lasa! (Neobishnuit) A nu avea pace (de cineva) = a fi deranjat a fi tulburat (de cineva). Trebuie intii sa omor pe zmeu... caci pina va fi acesta dasupra pamintului pace de el nu vetzi avea. ISPIRESCU D. 195. (Formule de urare) Mergi (sau umbla dute ramii etc.) in pace = mergi (umbla dute ramii etc.) cu bine cu sanatate etc. Mergetzi in pace dragii mei. Deacum inainte dumnezeu shtie cind neom mai vedea. CREANGA P. 199. O gondola iubita... Zbori vesel zbori in pace purtindune pe mare. ALECSANDRI P. I 165. Raminetzi cu totziin pace Eu ma duc k nam ce face. JARNÍKBIRSEANU D. 322. 4. Lipsa de zbucium sau de framintare linishte impacare seninatate sufleteasca. Erau totzi tacutzi shi o pace lina stapinea inimile. SADOVEANU O. IV 83. Pe aceasta pagina am sprijinit ani de zile... fragila mea pace sufleteasca. GALACTION O. I 348. Nam un minut de pace. SHi aflu totodata placeren al meu dor. BOLINTINEANU O. 200. 5. (In conceptzia religioasa) Tihna veshnica a omului dupa moarte. Iara sufletul tau vesel sus in veci va gusta pace. ALECSANDRI P. 1199. ◊ Expr. A nu (mai) avea pace = a fi ingrijorat preocupat. Fii pe pace! = nu avea nici o grija nu fi ingrijorat. Pace voua! formula bisericeasca de binecuvintare. (In formule privitoare la mortzi) Odihneasca in pace! (sau dormi in pace!) O dormi o dormi in pace printre faclii o mie SHi in mormint albastru shin pinze argintie. EMINESCU O. I 69. O dormi in pace peaceste maluri. ALECSANDRI P. I 219. 6. (Familiar adesea determinat prin «buna») Gata sa sfirshit sa terminat; degeaba mai vorbim. Nu shtiu nu shtiu shi pace. SEBASTIAN T. 82. In mintea ei se facuse insa un gol un intuneric chinuitor. Nu shil aduse aminte shi pace. BASSARABESCU V. 12. Zii faptura sucita shi pace buna. DELAVRANCEA S. 31. De voie de nevoie nunta sa facut shi pace buna! CREANGA P. 8. 7. (Cu sens de negatzie categorica uneori determinat prin «buna») Nimic nicaieri nici gind. Tot il intreb tot i vorbesc... el pace! numai k urshii face shi tot se uita urit la mine. SADOVEANU O. III 320. Cind dau sa leaprinda pace! lemnushele erau jilave. RETEGANUL P. IV 42. Se itzeshte el pe colo se itzeshte pe dincolo dar pace buna! Iezii nus nicaieri. CREANGA P. 24. ◊ Expr. (E) pace de mine = sa ispravit cu mine moartea ma ashteapta. Socoteam k moi ineca k va fi pace de mine. SBIERA P. 18.