optziuni
  • info

18 definitzii pentru abil (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ABÍL A abili e adj. (Adesea adverbial) Care este indemanatic iscusit priceput dibaci. ♦ SHmecher descurcaretz. Din fr. habile lat. habilis.

ABÍL A abili e adj. (Adesea adverbial) Care este indemanatic iscusit priceput dibaci. ♦ SHmecher descurcaretz. Din fr. habile lat. habilis.

abil ~a a [At: MAIORESCU D. I 573 / Pl: ~i ~e / E: fr habile lat habilis] Care se descurca cu ushurintza Si: descurcaretz iscusit indemanatic.

abíl a adj. Care este indemanatic dibaci priceput iscusit intrun anumit domeniu. Profesorul cel nou era un abil pedagog (CR.). ♦ Care vadeshte indemanare dibacie iscusintza. O politica abila shi discreta a adus rezultate bune. ◊ (adv.) A evitat abil raspunsul. ♦ Fig. Care este descurcaretz shmecher. Un individ abil care shia pacalit colaboratorii. • pl. i e. /<fr. habile lat. habĭlis e „ushor comod; apt”.

ABÍL A abili e adj. Indeminatic destoinic dibaci priceput iscusit. Profesorul cel nou... era un abil pedagog. GALACTION O. I 15. Toata diplomatzia lui abila daduse gresh. BART E. 297.

ABÍL A abili e adj. (Adesea adverbial) Indemanatic iscusit priceput. ♦ SHmecher. Fr. habile (lat. lit. habilis).

ABÍL A adj. 1. Indemanatic dibaci priceput iscusit. ♦ SHmecher. 2. (Jur.; despre o persoana) Care indeplineshte conditziile cerute de lege pentru a exercita un anumit drept. [Cf. fr. habile lat. habilis].

abíl1 a adj. 1. indemanatic dibaci priceput. 2. (jur.) apt a indeplini conditziile cerute de lege. (< fr. habile lat. habilis)

abíl a abili e adj. Indeminatic iscusit; descurcaretz.

ABÍL ~a (~i ~e) 1) shi adverbial Care vadeshte agerime (in mishcari); dibaci; iscusit; indemanatic. Persoana ~a. 2) Care este facut cu dibacie shi inteligentza; iscusit. 3) rar Care se orienteaza ushor in situatzii diferite; descurcaretz. /<fr. habile lat. habilis

abil a. dibaciu indemanatic.

*ábil adj. (lat. hábilis de la habére a avea). Indemanatic priceput: abil la lupta. Adv. In mod abil. Fals abil (dupa fr. habile).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

abíl adj. m. pl. abíli; f. abíla pl. abíle

abíl adj. m. pl. abíli; f. sg. abíla pl. abíle

abil.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ABÍL adj. 1. v. indemanatic. 2. (fam.) descurcaretz. (Om~.) 3. shiret shmecher viclean (pop.) mehenghi. (Tanar ~.)

ABIL adj. 1. deshtept dibaci ingenios iscusit istetz indeminatic meshter priceput (pop.) mehenghi (inv. shi reg.) pricopsit (prin Transilv.) prinzaci (inv.) meshteshugaretz practic (fam. fig.) breaz. (Om ~.) 2. descurcaretz. (Om ~.) 3. shiret shmecher viclean (pop.) mehenghi. (Om ~.)

Abil ≠ inabil neindemanatic stangaci

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ábíl (abíla) adj. Dibaci iscusit. < Fr. habile. Accentul este indiferent. Der. abilita vb.; abilitate s. f. din fr.

Intrare: abil (adj.)
abil1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abil
  • abilul
  • abilu‑
  • abila
  • abila
plural
  • abili
  • abilii
  • abile
  • abilele
genitiv-dativ singular
  • abil
  • abilului
  • abile
  • abilei
plural
  • abili
  • abililor
  • abile
  • abilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

abil, abilaadjectiv

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.