BUN⁴ A buni e adj. (In opozitzie cu rau) Care are insushiri pozitive. I. (In sens moral; despre oameni shi despre ceea ce tzine de natura omului) 1. (Despre oameni) Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor blind blajin. Maria era... frumoasa k primavara bogata k toamna shi buna k o fata mare. RETEGANUL P. IV 64. Eu is bun cit is bun dar shi cind ma scoate cineva din rabdare! CREANGA P. 253. Mariata k domn fii bun shi blind fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai totzi domnii trecutzi au fost nepasatori sau rai. KOGALNICEANU S. A. 110. ◊ Expr. Bun la inima = milos milostiv indurator. Era bun la inima... shi nu asuprea pe vaduva nici pe sarman. ISPIRESCU L. 393. Ostashul acesta e un om bun la inima shi milostiv. CREANGA P. 298. Bun rau = oricum ar fi. Biata baba mea buna rea cum este tot a shtiut cemi trebuie la drum. CREANGA P. 134. Oameni buni! formula cu care ne adresam unor ascultatori. Oameni buni! Toate cele spuse [in hirtia imparatului] sint minciuni. BENIUC V. 157. Iertatzima oameni buni. NEGRUZZI S. I 149. ◊ (Substantivat in expr.) Bun shi rau sau rau shi bun = toata lumea oricine (fara deosebire). Intindea masa mare pentru bun shi pentru rau. ISPIRESCU L. 80. In calatoria ta ai sa ai trebuintza shi de rai shi de buni. CREANGA P. 198. 2. Care ishi indeplineshte indatoririle morale shi sociale legate de o anumita situatzie. Tata bun. Sotz bun. Cetatzean bun. ▭ Ion al Anei... Lai shtiut... E mort deun veac! SHi bun creshtin Tot cinste nea facut. COSHBUC P. I 229. 3. Indatoritor amabil dragutz. Spunemi daca eshti bun unde vine strada asta. ◊ Expr. Fii bun! = te rog ai bunatatea. Prea tare nu va grabitzi Ci fitzi buni shi zabovitzi. JARNÍKBIRSEANU D. 495. 4. (Despre copii) Cuminte ascultator; care are grija de parintzi (cind aceshtia sint in suferintza batrini etc.). 5. (Despre lucrurile shi faptele oamenilor) Corect cinstit cuviincios frumos; milos. Purtare buna. Vorba buna. Suflet bun. ▭ Bunicul facuse o fapta buna eram shi eu partash la ea. SADOVEANU N. F. 28. Inima ta cea buna te ajuta. CREANGA P. 214. Dale pilda buna. NEGRUZZI S. I 250. ◊ (Ironic) Cum ia venit sufletul la loc oligarchia shia luat iar bunele clasice naravuri! CARAGIALE O. III 188. Sfat bun = sfat cuminte intzelept. ◊ Loc. adv. Cu buna = cu binishorul cu binele; cu vorbe bune; de bunavoie. Nu e chip sai faci cu buna Sashi pazeasca drumul lor! COSHBUC P. I 226. Nul injugi asha cu buna Pe vitzel. COSHBUC P. I 96. Atunci sa stam shi noi la bataie. insa numa cind nar fi cu putintza Da a scapa sha sampaca cu buna. BUDAIDELEANU TZ. 109. ◊ Expr. Bun suflet de om = om bun. Bun suflet de om e acesta shi nar trebui sa mearga nerasplatit de la fatza ta. CREANGA P. 299. A fi (sau a ajunge) in miini bune = a fi (sau a ajunge) in miini sigure. A privi (pe cineva) cu ochi buni v. ochi. A pune o vorba buna pentru cineva = a interveni in favoarea cuiva. ◊ Compus: bunapurtare = purtare conforma normelor moralei shi ale educatziei. ◊ Certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc. Ia trimis poza shi doua certificate: unul de absolvent a doua clase de seminar shi altul de bunapurtare k fost sergent la infanterie. BASSARABESCU S. 73; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva. 6. Caracteristic omului multzumit vesel. Dispozitzie buna. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi bine dispus. II. (Exprima insushirea de a produce satisfactzie) Care face sau prinde bine; care face placere; placut satisfacator convenabil agreabil imbucurator. Primire buna. ▭ Ce mai shtii de pe la tirg? ... Ia nu prea bune veshti. CREANGA P. 77. ◊ Expr. (Ironic) A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai face (cuiva) o pozna sau un mare rau. Nu shtiu cine a fost pe la mine pe acasa in lipsa mea k shtiu k mia facuto buna. CREANGA P. 30. A o patzi buna = a o patzi a da de bucluc a da de dracul. Mai ducetziva shi la alta casa k eu unul shtiu cam patzito buna. CREANGA P. 160. Buna treaba! = frumos! nam ce zice! Voi... sa huzuritzi de caldura iara eu sa crap de frig. Buuuna treaba! CREANGA P. 252. Natzio buna! = (exprima uimire ciuda) na! astai acum! asta mai lipsea! Prin postul cel mare se raspindeshte vuiet printre dascali despre desfiintzarea catihetzilor shi trecerea celor mai tineri dintre noi la Socola. Natzio buna zise Trasnea. CREANGA A. 114. Natzio buna k tziam frinto! se zice aceluia care intro situatzie grea propune o solutzie nepotrivita sau opusa celei ashteptate; natzio frinta k tziam dreso. 2. (Despre mincari shi bauturi) Placut la gust gustos. V. delicios. Vin bun. ▭ Peshtele e bun numai viu prins de mina omului. SADOVEANU N. F. 28. Nu era bolnav la care... sa nui trimita ceva bun indata ce auzea de boala lui. RETEGANUL P. IV 35. Bune sarmale ai mai facut! CREANGA P. 32. Gaina batrina face zama buna. NEGRUZZI S. I 251. ◊ Ex p r. (Depreciativ) Poama buna = om de nimic secatura. 3. Bogat imbelshugat. Recolta buna. 4. (Despre miros) Frumos placut. Trandafir cu bun miros Drag mii doamne cel frumos. JARNÍKBIRSEANU 34. 5. Linishtit tihnit fericit. A duce viatza buna cu cineva. ▭ De atunci nurorile nau mai avut zi buna in casa cu baba. CREANGA P. 12. De cind maica ma facut zile bune nam avut. JARNÍKBIRSEANU D. 22. ◊ (K element de formare a numeroase formule de salut shi de urare) Buna ziua! (sau ziua buna!) Buna seara! Buna dimineatza! Noapte buna! Noroc bun! intrun ceas bun! Drum bun! Ramas bun! etc. ▭ Deai sosit cu ginduri bune Noi un «bun venit» tziom spune. CASSIAN in POEZ. N. 114. Mai bun lucru mosh Califare! Multzumim dtale nepoate. GALACTION O. I 47. Bun sosit la noi voinice zise craiul cam cu jumatate de gura. CREANGA P. 197. Bun intilnishul voinice! Nu ai trebuintza de sluga la drum? CREANGA P. 199. Buna calea drumetzule! Buna satzi fie inima cum tzii catatura. CREANGA P. 200. Buna vreme mai baiete! Multzamim voinic strain! EMINESCU O. I 84. Bun lucru bade la plug! JARNÍKBIRSEANU D. 270. (Familiar) La buna vedere (= la revedere) domnilor! SADOVEANU P. M. 158. III. (Despre fiintze shi lucruri; uneori urmat de determinari introduse prin prep. «de» «pentru» sau «la») Care are calitatzile proprii destinatziei sale. 1. Potrivit apt (pentru ceva) corespunzator unui anumit scop unei anumite intrebuintzari; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. Pamint bun pentru cultura bumbacului. Apa buna de baut. Vaca buna de lapte. ▭ Carutza lui... era o carutza buna incapatoare shi indeminateca. CREANGA P. 106. Eshti bun de insurat. CREANGA P. 154. Vreo shase salcimi... ce nu sint buni nici de foc nici de umbra. NEGRUZZI S. I 71. De nimic nu mai sint bun. JARNÍKBIRSEANU D. 381. ◊ Expr. Bun de tipar (sau deimprimat) formula prin care cineva da autorizatzia de a se tipari o lucrare pe baza ultimei corecturi. (Substantivat) Ashteptam bunul de tipar. Bun shi aprobat formula care se pune pe acte sub semnatura privata k dovada de aprobare. Bun pentru... = valabil pentru... ◊ (Despre corpuri) Bun conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) se transmite cu ushurintza. Metalele sint in general bune conducatoare de caldura shi de electricitate. 2. (Despre organele corpului) Care functzioneaza bine; (despre functziunile fiziologice) care se indeplineshte se desfashoara normal. Ochi buni. Dintzi buni. Stomac bun. Digestie buna. Respiratzie buna. ◊ Expr. Bun de gura = vorbaretz limbut guraliv. Buna de gura Tudoritza nevasta cantonierului. STANCU D. 232. Nu fi bun de gura!... Vorba multa e saracie omului. NEGRUZZI S. I 247. Bun de mina = indeminatic. SHi mai are inca... Voinicei Levintzi Cu armelen dintzi Feciori buni de mina Calitzi tari de vina. ALECSANDRI P. P. 63. Bun de picioare = iute sprinten. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Neuzat putzin uzat; p. ext. nou de zile mari de sarbatoare. Am incaltzat pantofii cei buni. ▭ Se imbraca cu hainele ce le avea el mai bune. ISPIRESCU L. 33. Saraca mindra mea... O gasii co sucna rea: Pe cea buna shio cirpea! JARNÍKBIRSEANU D. 442. 4. (In opozitzie cu prost) De calitate superioara; p. ext. pretzios scump de pretz. Marfa buna. Stofa buna. ▭ SHtergarele erau de matase shi in tzesatura cu fir de cel bun shi cu margaritare. ISPIRESCU L. 38. Calul bun shi mindrele Aleami minca zilele. JARNÍKBIRSEANU D. 15. ◊ Expr. Brinza buna in burduf de ciine v. brinza. 5. Veritabil autentic; pur. Aur bun. Argint bun. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede (ceva) adevarat sau bine; a lua (ceva) in serios. Eu am facut gresheala k team crescut prea moale shi tu ai luato de buna. DUMITRIU B. F. 45. A o tzine (una shi) buna= a sustzine un lucru cu insistentza. A shti una shi buna = a shti (sau a spune) un singur lucru a nu mai shti (sau a nu mai tzine seama) de altceva; a avea o parere hotarita care nimic no poate zdruncina. Asha sint eu in felul meu shtiu una shi buna. CREANGA P. 203. A i se prinde (ceva) de bun = a trece drept adevarat a fi crezut. Spinul vazind k i sau prins minciunile de bune chema la sine pe HarapAlb. CREANGA P. 208. ◊ (Despre marfuri; in opozitzie cu alterat falsificat) Lapte bun. Unt bun. 6. (Despre bani; in opozitzie cu vechi) Care circula care are putere de circulatzie care are curs care umbla; (in opozitzie cu fals) emis de o autoritate indreptatzita. Banii aceshtia nu mai sint buni. ◊ Expr. A trai (pe linga cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie de mare atentzie shi grija (din partea cuiva) a fi foarte pretzuit (de cineva). Am sa te ieu cu mine shii trai pe linga noi k banul cel bun. CREANGA P. 175. IV. (Despre persoane mai ales despre profesionishti artishti etc.) Inzestrat talentat priceput capabil destoinic vrednic; p. ext. dibaci iscusit indeminatic abil. Mecanic bun. Profesor bun. Nuvelist bun. Tenor bun. Elev bun. ▭ Buni tirgovetzi Nu sajung din pretz. BENIUC V. 162. De nutzi fi mincatori shi bautori buni vatzi gasit beleaua cu mine. CREANGA P. 259. Cauta de casa cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI S. I 147. V. (Exprima insushirea de a fi favorabil sau util) 1. (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. Ce vreme buna pentru semanaturi! DUMITRIU B. F. 90. Cerul se arata albastru shi bun. Firele albe de nori se farimasera ushoare k fumul. SAHIA N. 62. Dind... un vint bun corabiile mergeau k sageata. ISPIRESCU L. 25. 2. Folositor util de folos. TZioi cadea shi eu vreodata bun la ceva. ISPIRESCU L. 19. Pribegia cui e buna? La feciorul fara muma. JARNÍKBIRSEANU 198. ◊ Expr. A nui fi dea buna = a nu avea nici un folos (de ceva) a nui folosi la nimic. La vreo shaptezeci de ani a plecat la Sfintul Munte shi la Ierusalim unde a facut daruri scumpe... Nu ia fost dea buna. PAS Z. I 157. Ce fie bun (sau buna)? sau la ce bun? =la ce foloseshte? ce folos? Vine ea shi turturica mai pe urma dar ce tzie buna? CREANGA P. 274. 3. Avantajos; rentabil. Pretz bun. ▭ Harabugia... e mai buna [decit caraushia] k ai a face tot cu marfa vie care la deal se da pe jos la vale pe jos iar la popas in carutza. CREANGA P. 107. 4. (In credintzele superstitzioase mai ales in basme; k determinant pe linga «semn») Prevestitor de bine. Aista nui semn bun dupa cit shtiu eu. CREANGA P. 186. ◊ Expr. A nu fi (dea) buna (cuiva sau cu cineva) = a prevesti ceva rau a nu fi de bun augur. Mama lui clatina din cap: Nui a buna cu baiatul nostru! SANDUALDEA D. N. 159. Ce sa fie acolo?... Ce e nu e da buna. DELAVRANCEA S. 196. VI. (Intensifica intzelesul cuvintului care il determina) 1. Zdravan strashnic solid. Trage un somnuletz bun. ISPIRESCU L. 335. Cum sa intors... acasa a shi poruncit sai faca un foc bun in soba. CREANGA P. 87. Dasagii pe cal punea Una buna cai dadea SHi din gura mishi graia... TEODORESCU P. P. 503. 2. (In legatura cu notziuni cantitative) Considerabil insemnat mare. O suma buna de bani. ◊ Loc. adv. O buna parte (din... sau dintre...) = o parte insemnata un numar considerabil. Incepura sa rasara k din pamint valuri de oameni. Strada deveni neincapatoare shi o buna parte se urcara pe cladiri. SAHIA N. 107. In buna parte = in mare masura in mare parte. Lucrul e in buna parte terminat. O bucata buna sau o buna bucata (de timp de loc) = o bucata lunga (de timp de loc). 3. Intreg plin; p. ext. mai mult decit.. shi mai bine. Am baut doua pahare bune de vin. Pina acolo sint 10 kilometri buni. ▭ Pin’la ziua alba mai erau k doua ceasuri bune shi era vremea cind plantele se umezesc. CAMILAR TEM. 145. Pentru fiecare mar patru sute bune [de lei]. RETEGANUL P. II 78. ♦ (In legatura cu notziuni abstracte) Desavirshit; deplin. Baiazid privind la dinsul il intreaba cu dispretz: Ce vrei tu? Noi? Buna pace! EMINESCU 0. I 146. ◊ Loc. adv. De buna seama v. seama. ◊ Expr. Pace buna! v. pace. ◊ Compuse: bunplac v. plac.; bunashtiintza = conshtiintza deplina in savirshirea unei fapte. Complicele a inlesnit delictul cu bunashtiintza. ♦ (Precedind un adjectiv shi accentuind ideea exprimata de acesta) Pe deplin de tot cu desavirshire dea binelea definitiv. Ceilaltzi nemaiavind incotro shovai diata ramase buna facuta. CREANGA P. 15. Crezu k cei gasit i bun gasit EMINESCU N. 108. Mo luat bun teafar din sat. ALECSANDRI 1. 4. ◊ Bun bucuros v. bucuros. 4. (In legatura cu notziuni temporale in loc. adv.) Intro buna zi (sau dimineatza) = o data intro zi (sau intro dimineatza) pe neashteptate. Ai! ce sor mishcantro buna zi Muntzii Apuseni! BENIUC V. 27. Intro buna dimineatza feciorul... i shi aduce o nora pe cuptieri CREANGA P. 8. De cu buna vreme = de timpuriu; din. timp. Pe la cina cea buna = pe innoptate. Colo pe la cina cea buna nimereshte... intrun sat. RETEGANUL P. I 11. VII. (Despre relatzii de inrudire; in opozitzie cu vitreg) Adevarat de singe. Tata bun. Mama buna. Frate bun. ▭ Ai fi zis k e sora buna shi de muma shi de tata cu celelalte doua. DELAVRANCEA S. 92. ◊ Fig. Apa e sora buna cu focul dar apa e sora mai mare caci biruie focul il stinge. SHEZ. III 101. Inshelatorul e frate bun cu amagitorul. ◊ (In opozitzie cu var deal doilea deal treilea etc.) Var bun = var primar. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Devotat sincer apropiat. ▭ Calui alb un bun tovarash Insheuat ashteaptafara. EMINESCU O. I 103. Feciorul de linga tine Era bun pretin cu mine. JARNÍKBIRSEANU D. 244 VIII. (Reflectind conceptzia claselor exploatatoare despre familie neam nume vitza; in opozitzie cu de jos de neam prost) Nobil ales distins. Familie buna. Casa buna. ▭ Asta meserie mai... Curata cu lume buna de la care potzi sa invetzi multe. PAS Z. I 278. Spune bade maicata Sa nu ma graiascan sat K eu nu team farmecat; Cind voi sta dea fermeca Nu farmec din vitza ta Ci farmec de vitza buna Deash shedean temnitzo luna. JARNÍKBIRSEANU D. 270. ◊ (Substantivat) Mesenii cu buni cu proshti se plecara shi le adunara [margaritarele]. ISPIRESCU L. 40.