Definitzia cu ID-ul 522481:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BUN4 A buni e adj. Care are insushiri pozitive. I. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea oricine. ♦ Care ishi indeplineshte obligatziile morale shi sociale legate de o anumita situatzie. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. (Despre lucrurile shi faptele oamenilor) Corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. Cu buna = cu binishorul; cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = sfat intzelept. Bun suflet de om = om bun. A fi (sau a ajunge) in maini bune = a fi (sau a ajunge) in maini sigure. A pune o vorba buna pentru cineva = a interveni pentru cineva. ◊ Compus: bunapurtare = purtare conforma normelor moralei shi educatziei. Certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi bine dispus. II. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. (Ir.) A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai face (cuiva) o pozna sau un (mare) rau. Una buna = o intamplare deosebita spirituala. A o patzi buna = a da de bucluc. Buna treaba! = frumos! nam ce zice! Natzio buna! = asta mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam franto! se spune aceluia care intro situatzie grea propune o solutzie nepotrivita. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos. ◊ Expr. Poama buna = termen injurios dat unui om de nimic unei femei imorale sau unui copil neastamparat. 3. Bogat imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut. 5. Linishtit tihnit; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! III. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) formula prin care cineva da autorizatzia de a se tipari o lucrare pe baza ultimei corecturi. Bun pentru... = valabil pentru... ◊ (Despre corpuri) Bun conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) se transmite cu ushurintza. 2. (Despre organele corpului) Care functzioneaza bine; (despre functziile fiziologice) care se indeplineshte normal. ◊ Expr. Bun de gura = vorbaretz limbut. Bun de mana = indemanatic. Bun de picioare = sprinten. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Neuzat; p. ext. nou; de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu insistentza. A shti una shi buna = a avea o parere hotarata care nu o poate zdruncina nimeni. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie; emis de o autoritate indreptatzita. ◊ Expr. A trai (pe langa cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie (din partea cuiva). IV. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci iscusit. V. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. Aista nui semn bun (CREANGA). ◊ Expr. A nu fi (de)a buna (cuiva) = a prevesti ceva rau. VI. 1. Zdravan strashnic. Trage un somnuletz bun (ISPIRESCU). ♦ Considerabil mare. ◊ Loc. adv. O buna parte (din... sau dintre...) = o parte insemnata (din... sau dintre...). In buna parte = in mare masura. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc) = o bucata lunga (de timp de loc). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. Mai erau k doua ceasuri bune (CAMILAR). ◊ Compus: bunashtiintza = conshtiintza deplina in savarshirea unei fapte. ♦ (Precedand un adjectiv accentueaza ideea exprimata de acesta) Pe deplin definitiv. Diata ramase buna facuta (CREANGA). 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = intro zi (sau intro dimineatza); pe neashteptate. VII. (Despre relatzii de inrudire) De sange adevarat. Tata bun. ◊ Var bun = var primar. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. VIII. (Reflectand conceptzia claselor exploatatoare despre familie neam etc.) Nobil ales. Lat. bonus.