PLIN A (I) plini e adj. (II) plinuri s. n. I. Adj. 1. (Despre vase incaperi recipiente etc.) Care este umplut cu ceva in care se afla ceva pana la limita. ◊ Expr. Plin ochi = umplut pana la limita capacitatzii. A fi plin de sine (sau de el) = a avea o parere foarte buna despre sine a fi increzut ingamfat. Ai fi (cuiva) paharul plin se spune despre cineva care a indurat prea multe necazuri shi nu le mai poate suporta. ♦ (Despre arme de foc) in care au fost introduse cartushe; incarcat. 2. Fara goluri; intreg compact masiv. ♦ Intreg deplin neshtirbit. ◊ Profesor plin = profesor universitar titular cu toate titlurile shi drepturile prevazute de lege. Catedra plina = catedra care are numarul de ore prevazut de regulament. 3. Care cuprinde contzine are ceva in cantitate sau in numar mare. + (Despre ochi) Napadit inundat de lacrimi. 4. Care este acoperit incarcat total sau partzial cu ceva. ♦ Murdar manjit uns (cu ceva). 5. (Despre fiintze corpul lor sau partzi ale corpului) Cu forme rotunde durdulii; grasutz. 6. Care are amploare intensitate; desavarshit. Luna plina = luna perfect rotunda aflata in faza ei maxima. Voce plina = voce sonora cu volum. Expr. In plin(a)... = in mijlocul... in miezul... in toiul... II. S. n. Ceea ce umple un vas o cavitate un spatziu etc.; contzinut cuprins. ◊ Plinul conductei = cantitate de fluid care ramane in permanentza intro conducta de transport. Loc. adv. Din plin = din abundentza. ◊ Loc. adj. shi adv. In plin = in centru la tzinta. ◊ Loc. prep. In plinul... = in mijlocul...; p. ext. In toiul... Expr. Ai merge cuiva in plin = ai merge cuiva bine a avea succes a reushi a izbandi. A da o lovitura (sau a lovi a nimeri) in plin = a nimeri bine tzinta vizata ashi ajunge scopul. Ai ieshi (cuiva) cu plin(ul) = ai ieshi cuiva in cale cu un vas plin (fapt considerat in credintza populara k semn prielnic). A face plinul = a umple cu benzina pana la refuz rezervorul unei mashini. Lat. plenus.

plin plina [At: COD. VOR. 124/26 / Pl: (135) ~i ~e (3637) ~uri / E: ml plenus] 1 a (D. vase incaperi recipiente spatzii etc.) Care este umplut pana sus in intregime pana la limita cu ceva. 2 a Care contzine toata cantitatea care o poate cuprinde. 3 a (Ilav) ~ ochi Umplut pana la limita capacitatzii. 4 a (Ilav) Cu gura ~a Cu mancare in gura. 5 a (Ivr; ial) Cu satisfactzie rautacioasa. 6 a (Ie) A fi ~ de sine (insushi sau de el etc.) A fi increzut. 7 a (Iae) A fi sigur de capacitatea de fortzele etc. sale. 8 a (Ila) ~ de el (sau de sine) Arogant. 9 a (Ial) Sigur pe el. 10 a (Ie) Ai fi (cuiva) paharul ~ Se spune despre cineva care a suferit mult a indurat multe necazuri shi nu le mai poate suporta. 11 a (D. arme de foc) In care au fost introduse cartushe Si: incarcat. 12 a (Reg; d. femelele unor animale) Care urmeaza sa nasca Si: (pop) bortzoasa (reg) depusa groasa. 13 a (Inv) Care este complet ocupat. 14 a Care este fara goluri in interior. 15 a Care este format dintrun material compact Si: compact masiv. 16 a Intreg. 17 a (Is) Profesor ~ Profesor universitar titular beneficiind de toate titlurile shi drepturile prevazute de lege. 18 a (Is) Catedra ~a Catedra care are numarul complet de ore prevazut de regulament. 19 a (Inv; d. vise) Care se indeplineshte Si: implinit realizat. 20 a (Rar; d. flori) Involt. 21 a (Rar; pan) Des. 22 a (Udp „de”) Care cuprinde contzine poseda ceva in cantitate sau in numar mare Si: intzesat. 23 a (Udp „de”) Care poseda ceva din belshug din abundentza depashind ashteptarile. 24 a (Pex) Copleshit. 25 a (Spc; d. ochi; de obicei cu determinarea „de lacrimi”) Inundat de lacrimi. 26 a (Udp „de” sau rar „cu”) Care este acoperit cu ceva pe intreaga suprafatza sau pe o parte determinata a ei. 27 a (Spc) Acoperit uns imbibat cu o substantza cu o materie care pateaza murdareshte strica Si: manjit murdar patat. 28 a (D. fiintze sau pex d. corpul sau partzi ale corpului lor) Cu forme rotunde Si: durduliu grasul rotund. 29 a Care are amploare intensitate profunzime deplina. 3031 a (Ilav) In (sau rar la din) plin... (ori ~a... ~a...) (In sau) din mijlocul... 32 a (Ial) In toiul... 33 a (Inv; ie) A fi ~ de neam A face parte dintro familie nobila bogata. 34 a (Spc; d. luna) Care are forma perfect rotunda shi maximum de luminozitate. 35 a (D. voce) Cu volum Si: sonor. 36 sn Cantitate din ceva cat umple un vas un recipient o incapere o cavitate etc. Si: contzinut cuprins. 37 sn (Is) ~ul conductei Cantitate de fluid care ramane in permanentza intro conducta de transport. 38 sn (Ilav) Din ~ Din abundentza. 39 sn (Ial) Cu intensitate maxima. 40 sn (Reg) Puternic. 4142 sn (Iljv) In ~ (Care atinge loveshte) exact in tzinta. 4344 sn (Ial) (Care atinge loveshte) drept in corpul in masa cuiva sau a ceva. 45 sn (Ie) A lovi a tzinti in ~ A lovi drept la tzinta vizata. 46 sn (Iae) Ashi atinge scopul. 47 sn (Ilpp) In ~ul In mijlocul... 48 sn (Pex; ial) In toiul. 49 sn (Ie) Ai merge cuiva in (sau din) ~ Ai merge cuiva bine. 50 sn (Iae) A reushi in tot ceea ce intreprinde. 51 sn (Ie) A ieshi cuiva cu ~ (sau ~ul) A ieshi inaintea cuiva in mod accidental cu un vas cu apa fapt care in superstitziile populare este considerat semn prielnic. 52 sn (Ilav) Cu ~ Cu rezultate pozitive. 53 sn (Ie) A face ~ul A umple rezervorul unei mashini. 54 sn (Ioc gol) Spatziu suprafatza compacta masiva fara goluri in interior. 55 sn (Ivr) Fast ceremonial cuvenit intro anumita imprejurare. 56 sn (Ivr) Inaltzime. 57 sn (Ivr) Slava.

PLIN A plini e adj. s. n. I. Adj. 1. (Despre vase incaperi recipiente etc.) Care este umplut cu ceva in care se afla ceva pana la limita. ◊ Expr. Plin ochi = umplut pana la limita capacitatzii. A fi plin de sine (sau de el) = a avea o parere foarte buna despre sine a fi increzut ingamfat. Ai fi (cuiva) paharul plin se spune despre cineva care a indurat prea multe necazuri shi nu le mai poate suporta. ♦ (Despre arme de foc) In care au fost introduse cartushe; incarcat. 2. Fara goluri; intreg compact masiv. ♦ Intreg deplin neshtirbit. ◊ Profesor plin = profesor universitar titular cu toate titlurile shi drepturile prevazute de lege. Catedra plina = catedra care are numarul de ore prevazut de regulament. 3. Care cuprinde contzine are ceva in cantitate sau in numar mare. ♦ (Despre ochi) Napadit inundat de lacrimi. 4. Care este acoperit incarcat total sau partzial cu ceva. ♦ Murdar manjit uns (cu ceva). 5. (Despre fiintze corpul lor sau partzi ale corpului) Cu forme rotunde durdulii; grasutz. 6. Care are amploare intensitate; desavarshit. Luna plina = luna perfect rotunda aflata in faza ei maxima. Voce plina = voce sonora cu volum. ◊ Expr. In plin(a)... = in mijlocul... in miezul... in toiul... II. S. n. Ceea ce umple un vas o cavitate un spatziu etc.; contzinut cuprins. ◊ Plinul conductei = cantitate de fluid care ramane in permanentza intro conducta de transport. ◊ Loc. adv. Din plin = din abundentza. ◊ Loc. adj. shi adv. In plin = in centru la tzinta. ◊ Loc. prep. In plinul... = in mijlocul...; p. ext. in toiul... ◊ Expr. Ai merge cuiva in plin = ai merge cuiva bine a avea succes a reushi a izbandi. A da o lovitura (sau a lovi a nimeri) in plin = a nimeri bine tzinta vizata ashi ajunge scopul. Ai ieshi cuiva cu plin(ul) = ai ieshi cuiva in cale cu un vas plin (fapt considerat in credintza populara k semn prielnic). A face plinul = a umple cu benzina pana la refuz rezervorul unei mashini. Lat. plenus.

PLIN² A plini e adj. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «de») 1. (Despre vase incaperi cavitatzi in opozitzie cu gol) Care este umplut cu ceva in care se afla ceva pina la limita. [Castroanele] nu leam vazut pline niciodata. SAHIA N. 32. Fintina era plina pinan gura cu apa. CREANGA F. 290. Mai porunceshte sai aduca o iapa sireapa shi un sac plin cu nuci. id. ib. 101. Leaga sacul la gura pina e plin (= ia masuri chiar de la inceput daca vrei sa nu se faca risipa). ◊ Expr. Plin ochi = umplut pina la limita capacitatzii fara sa mai poata primi nimic in plus. Nistor umbla cu alta sticla shi le turna paharele pline ochi. DUMITRIU N. 182. FatFrumos se duse la hambare... shi le gasi pline ochi cu griu. POPESCU B. I 14. ◊ (In legatura cu abstracte sau in contexte figurate) Toata noaptea plin de grija na inchis ochii. BASSARABESCU S. N. 19. Cite fruntzi pline de ginduri ginditoare le priveshti! EMINESCU O. I 130. Totzi plini de furie fac iruptzie pe scarile palatului. BOLINTINEANU O. 249. ◊ (Fara determinari sau cu determinarea subintzeleasa) Cind pamintul cu viatza lui plina shi bogata raminea departe in urma k un punct negru atunci incepea grozavul chin al bietului prizonier din colivie. BART S. M. 65. Mai baditza satui plin K amindoi ne iubim! JARNÍKBIRSEANU D. 69. (Expr.) A fi plin de sine = a avea o parere prea buna despre sine a fi increzut ingimfat infumurat. Ai fi cuiva paharul plin se zice cind cineva are de indurat multe amaraciuni necazuri. Multe doamne lau batut Ia fost paharul plin. COSHBUC P. I 229. ♦ (Despre arme de foc) in care se afla cartushe; incarcat. El areo pushca plina cu trei glontzi la radacina. ALECSANDRI P. I 36. Cauta pistoalele. Unul e inca plin. NEGRUZZI S. I 28. Dar culcat shi cum culcat? Cu pushca plina la cap Cu pistoale La picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 308. 2. Care cuprinde sau contzine ceva in cantitate (in numar) mare (mai mult decit am ashtepta sa gasim). V. ticsit. Birnoava ieshi singur in curtea plina de ostashi. SADOVEANU O. VII 142. Albumul ei cu scoartze violete E plin de cartzi poshtale ilustrate. TOPIRCEANU P. 209. Iata! cuptiorul grijit de dinsa era plin de placinte. CREANGA P. 290. Haide maica haide draga Cu poala plina de zlotzi SHi ma scoate daca potzi. JARNÍKBIRSEANU D. 318. ♦ (Despre ochi) invaluit acoperit. Bietul grec sa despartzit de mine cu ochii plini de lacrimi. GALACTION O. I 90. Gherghina tresari shi intoarse spre dinsul doi ochi plini de spaima. REBREANU R. I 200. SHi barbia io ridica suitan ochiii plini de apa. EMINESCU O. I 84. 3. Fara goluri; compact masiv indesat. Sami spui daca... pot nadajdui Sa secer grine coapte shi plinen spic. COSHBUC P. II 191. A luat furtunosul zbor al graurilor gramaditzi in stol larg shi plin drept termen de comparatziune. ODOBESCU S. III 30. Pentru tine ruja plina Nici nam somn nici nam odihna. JARNÍKBIRSEANU D. 16. 4. Care este acoperit umplut cu ceva. In vale lasam caii plini de spume. BART S. M. 23. Salcimii plini de floare Se uita lung spre sat SHin soare Frunzishul leganat Leatirna k o barba. TOPIRCEANU S. A. 45. Ishi incheie haina plina de shireturi. EMINESCU O. 187. ◊ (Intarit prin «ciucur») SHi unde nu ne trezim intro buna dimineatza plini ciucur de riie capreasca. CREANGA A. 27. ◊ Fig. Peacelashi drum de soare plin Veneau doi inshi. COSHBUC P. I 228. In tacerea aceea plina de lumina lunii sa auzit din umbra unui tufish glas de privighetoare. CARAGIALE P. 61. ♦ Acoperit cu o materie care murdareshte strica; murdar minjit uns. Sint plin de praf de funingine... Ash face un dush. BARANGA I. 161. Plini de singe plini de scrum se luptara iar voinicii colon marginea de drum. EFTIMIU I. 120. Eram plini pe degete de grasime. SAHIA N. 57. De toate cele plina Pe manushitzi shi pe obraz. VLAHUTZA P. 115. 5. (Despre fiintze corpul lor sau partzi ale corpului) Cu forme rotunde durdulii. V. gras. Paserile pline shi rotunde zburau pe deasupra tufishurilor pe deasupra prunilor. SADOVEANU O. V 4. Purta in suflet risul ei cald buzele ei pline shi umede. REBREANU I. 20. El era mare shi plin la trup gras la fatza. BALCESCU O. II 269. 6. Care are amploare intensitate; intreg desavirshit neshtirbit. Visatorul Dionis se opri in dreptul acelui portret care sub lumina plina a lunei parea viu. EMINESCU N. 39. ◊ Expr. Luna plina = luna perfect rotunda aflata in faza maxima. Sint mindre seri cu luna plina. ANGHELIOSIF C. M. II 5. Iato! Plina despre munte Iese luna din bradet. COSHBUC P. I 48. Voce plina = voce sonora cu volum adinca. Profesor plin = profesor cu toate titlurile shi drepturile prevazute de lege. Catedra plina = catedra care o are un astfel de profesor. [Avea] perspectiva certa a inaintarii la o catedra definitiva shi plina. C. PETRESCU R. DR. 300. In plin... (sau plina...) = in mijlocul... in miezul... in toiul... in culmea... Ma striga cineva aici in plin cimp. SAHIA S. 120. Portul era in plina sarbatoare. BART E. 140. (Frantzuzism rar) Plina mare = largul marii. Capitanul dete ordin sa tzie spre plina mare. BOLINTINEANU O. 270.

PLIN² ~a (~i ~e) 1) shi fig. (in opozitzie cu gol) (despre vase recipiente incaperi etc.) Care contzine atat cat poate cuprinde. Pahar ~. Sac ~. Magazie ~a. ◊ ~ (cu) ochi umplut pana la limita. A fi ~ de sine a fi increzut. 2) shi fig. Care poseda sau contzine o cantitate ori un numar mare (de ceva). ~ de bani. ~ de gresheli. ~ de emotzii. 3) Care cuprinde toate elementele necesare; caruia nui lipseshte nimic; intreg; complet. ◊ Luna ~a luna rotunda. Voce ~a voce puternica shi sonora. 4) (despre persoane sau despre partzi ale corpului) Care are forme rotunde. ~ la trup. Fatza ~a. 5) Care este fara goluri; care nu e deshert. Nuca ~a. SHtiulete ~. /<lat. plenus

plin a. 1. care contzine tot ce poate contzine: un pahar plin cu apa; 2. umplut cu: ziar plin de informatziuni; 3. gras: figura plina; 4. fig. patruns: plin de devotament. [Lat. PLENUS]. ║ n. 1. a merge in plin a avea succes a se implini dorintzele; 2. vas plin: a ieshi cu plin.

plin a adj. (lat. plênus care corespunde cu vgr. pléres got. fulls germ. voll vsl. plŭnŭ; it. pieno pv. ple fr. plein sp. lleno pg. cheio. V. deplin pilnie umplu implinesc. Umplut care contzine tot ce poate contzinea: un pahar plin de apa un sac plin de griŭ o carutza plina de Jidanĭ. Pe care se afla saŭ care contzine mult din ceva: Romania e plina de Jidanĭ catzeluĭ plin de puricĭ ziareles pline de veshtĭ. Masiv: zid plin. Ratund gras: o fatza plina. Minjit: Plin de singe pe minĭ. Fig. Patruns: plin de bucurie de furie de incredere. Luna plina care se vede toata (fiindc’o lumineaza soarele peste tot). Plin de sine 1. egoist 2. incintat de sine. Plin de vin beat. In plina natura mare strada in mijlocu naturiĭ mariĭ stradeĭ. S. n. pl. urĭ. Spatziŭ plin de ceva: butoĭu suna a plin. Vechĭ. Plinatate: lumea shi plinul eĭ. Fiz. Spatziŭ ocupat de materie in opoz. cu vidu. A ĭeshi cuĭva inainte cu plinu aĭ ĭeshi cu un vas plin (de ex. o cofa cu apa) ceĭa ce in popor se considera de bun aŭguriŭ.

+plin (din ~) loc. adv.

plin¹ adj. m. pl. plini; f. plína pl. plíne

plin adj. m. pl. plini; f. sg. plína pl. plíne

+de plin prep. + adj. (De plin e plin.)

PLIN adj. 1. intreg neinceput. (Pe masa se afla un pahar ~ cu apa.) 2. complet. (Vagonul este ~.) 3. v. doldora. 4. incarcat umplut (Transilv.) tecaruit. (Pivnitza ~ cu lemne.) 5. v. incarcat. 6. v. masiv. 7. v. intzesat. 8. acoperit incarcat. (O gradina ~ cu flori.) 9. incarcat (prin Olt.) rapan. (Un cais ~ de fructe.) 10. v. scaldat. 11. v. intreg. 12. v. grasutz. 13. v. gras. 14. gras implinit rotund rotunjit. (Bratze ~.) 15. v. mashcat.

PLIN adj. 1. intreg neinceput. (Pe masa se afla un pahar ~ cu apa.) 2. complet. (Vagonul este ~.) 3. doldora incarcat indesat intzesat ticsit. (Plasa ~ de cumparaturi.) 4. incarcat umplut (Transilv.) tecaruit. (Pivnitza ~ cu lemne.) 5. greu incarcat. (Un cosh ~ de poame.) 6. compact masiv. (O bara ~.) 7. impinzit intzesat ticsit (fig.) impanat. (Loc ~ de oameni.) 8. acoperit incarcat. (O gradina ~ cu flori.) 9. incarcat (prin Olt.) rapan. (Un cais ~ de fructe.) 10. inmuiat muiat scaldat. (Cu ochii ~ de lacrimi.) 11. bun intreg. (O zi ~ a tot sapat.) 12. bucalai bucalat dolofan durduliu grasan grasuliu grasuj rotofei rotund (reg.) brusnat bucaliu durd (prin Olt.) virlav. (Copil ~.) 13. corpolent gras gros obez planturos rotofei rotund umflat voluminos (pop.) trupesh (reg.) incalat. (O femeie ~.) 14. gras implinit rotund rotunjit. (Bratze ~.) 15. bombat mare. mashcat (reg.) mazarat. (Un bob de griu ~.)

Plin ≠ deshert gol sec

plin (plína) adj. 1. Umplut ocupat. 2. Compact masiv. 3. (S. n.) Intilnire intimplatoare cu o persoana care duce un vas plin cu apa; se considera de bun augur iar daca vasul este gol de rau augur. Cu plin in mod fericit; in plin perfect; din plin intocmai exact. Mr. plin megl. (am)plin istr. pl’ir. Lat. plenus (Pushcariu 1337; CandreaDens. 1405; REW 6596) cf. it. pieno prov. ple fr. plein sp. lleno port. cheio. Der. plinatate s. f. (plenitudine) format dupa fr. plénitude; plineala s. f. (inv. indeplinire executare silita); plinutz adj. (aproape plin; durduliu); implini (var. plini) vb. (a umple a face plin; a completa; a satisface; a executa a indeplini; a atinge o virsta sau o cantitate; refl. a se realiza a se verifica; refl. a ajunge la soroc la scadentza; refl. ashi gasi nashul a i se infunda) se considera indeobshte k der. din lat. (im)plenῑre (Densusianu Hlr. 150; CandreaDens. 1407; Pushcariu 789) in timp ce Cihac II 265 il deriva din sl. (na)plŭniti; neimplinit adj. (neexecutat; imperfect); implinitor s. m. (inv. executor); deplin adv. (implinit; adj. complet); deplinatate s. f. (plenitudine); indeplini vb. (a executa). Cf. suplini.

plin de bani k broasca de par expr. (glum.) sarac nevoiash.

plin de noroc k shi cainele de purici expr. foarte norocos.

plin de viatza expr. vioi ager.

plin pana la refuz expr. umplut la capacitatea maxima.