masiv ~a [At: AR (1829) 188 */21 / S shi: (iuz) massiv / Pl: ~i ~e (rar sn) ~uri / E: fr massifi ger Massiv] 1 a Format dintrun material compact fara goluri Si: plin. 2 a Solid. 3 a (Pex) Impunator. 4 a Care este facut pe scara ampla in masa. 5 sn (Ggf) Unitate de relief formata dintrun grup de muntzi sau de dealuri reunite in jurul unui varf. 6 sn (Ggf; pex) Munte. 7 sn Bloc de beton sau de zidarie de dimensiuni mari de care se leaga sau care sustzine o constructzie. 8 sn Arboret in care coroanele arborilor se ating. 9 sn Grupare de arbori de arbushti sau de plante de acelashi fel facuta pentru a produce anumite efecte decorative. 10 sn Parte mai compacta dintrun intreg. 11 sn Parte mai mare dintrun intreg. 12 sn Parte mai importanta dintrun intreg.

MASÍV² A masivi e adj. 1. Care se prezinta k o masa compacta shi relativ mare. Contrastul dintre siluetele lor masive [ale muntzilor]... shi suprafatza linishtita a Oltului da nashtere unei frumusetzi intense. BOGZA C. O. 253. Intro masiva coloana inaintau pe Grivitzei muncitorii de la calea ferata. PAS Z. IV 84. ♦ (Despre obiecte sau despre materialele din care acestea sint confectzionate) Plin dens greu. Inelul masiv care Mishu il purta la degetul cel mic. DUMITRIU B. F. 141. Intro alta sala... se afla expuse mii shi mii de obiecte de aur. Predomina vasele shi candelabrele de aur masiv. STANCU U.R.S.S. 69. Obiecte masive de bronz shi de argint. ODOBESCU S. I 336. ♦ (Despre constructzii) Trainic solid; mare shi impunator. Cladirile sint masive elegante shi zvelte in acelashi timp. STANCU U.R.S.S. 111. ♦ (Despre persoane) Mare impunator voluminos. Soseshte din urma colonelul greoi shi masiv. CAMIL PETRESCU U. N. 273. 2. Care se gaseshte sau se produce in cantitatzi mari; pe scara intinsa amplu. O data cu planul cincinal au inceput constructziile masive de locuintze muncitoreshti. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 300 3/5.

MASÍV A adj. 1. Care este (sau pare sa fie) compact des plin dens; cu masa mare. ♦ Solid; voluminos mare; impresionant. 2. In mare cantitate amplu. [< fr. massif].

MASÍV A I. adj. 1. care constituie o masa compacta densa. 2. solid; voluminos mare; (p. ext.) impresionant. 3. in cantitate mare amplu. II. s. n. 1. ansamblu de culmi muntoase shi deluroase care formeaza o unitate de relief. 2. arboret in care coroanele arborilor se ating. ◊ grup de paduri de acelashi fel. 3. morman gramada mare. (< fr. massif germ. Massiv)

MASÍV¹ ~a (~i ~e) 1) Care are o masa bine inchegata; cu masa constituita din partzi unite strans. 2) Care constituie o masa grea shi compacta; cu masa compacta shi lipsita de goluri. 3) (despre fiintze constructzii etc.) Care se caracterizeaza prin dimensiuni impunatoare; de mari proportzii. 4) Care se produce pe scara larga; realizat in masa. Bombardament ~. Plecare ~a. /<fr. massif germ. massiv

*masív a adj. (fr. massif d. masse masa gramada; vfr. massis it. massiccio sp. macizo). Compact indesat nu gol in mijloc plin greŭ: corp masiv aur masiv. Fig. Greŭ solid: constructziune masiva. S. n. pl. e shi urĭ. Constructziune compacta shi solida: un masiv de zidarie. Desish grupa de arborĭ crescutzĭ deshĭ shi pintre care nu se vede: un masiv de arborĭ. Muntzĭ ashezatzĭ unu linga altu: masivu Ceahlauluĭ. Adv. In mod masiv.

massiv a. 1. care e sau parc indesat shi greu: ornamentele massive; 2. care e plin: bratzara de aur massiv; 3. fig. grosolan greoiu: spirit massiv ║ n. 1. lucrare de zidarie plina shi solida massivul unui peron; 2. buchet de arbori intrún parc; 3. totalitate de muntzi formand o massa: massivul Carpatzilor.

masív¹ adj. m. pl. masívi; f. masíva pl. masíve

masív adj. m. pl. masívi; f. sg. masíva pl. masíve

MASÍV adj. s. 1. adj. compact plin. (O bara ~.) 2. adj. v. voluminos. 3. s. v. munte.

MASIV adj. s. 1. adj. compact plin. (O bara ~.) 2. adj. planturos voinic voluminos zdravan. (O femeie ~.) 3. s. munte (inv.) codru promontoriu. (~ Bucegilor.)

Masiv ≠ mic miniatural minuscul marunt

MASÍV A adj. s. n. I. Adj. 1. Care constituie o masa unitara shi compacta. Lucruri de aur masiv. AR (1829) 188¹/21. Fagi cu scoartza aspra shi masiva. CAZIMIR. L. U. 23. Doua sfeshnice de bronz masiv cu patru bratze inaltzau cite patru luminari. TEODOREANU M. II 276. Intro alta sala. . . se afla expuse mii shi mii de obiecte de aur. Predomina vasele shi candelabrele de aur masiv. STANCU U.R.S.S. 69. Vedeam cum peste vremuri se inaltza Statuia ta de aur greu masiv. BENIUC C. P. 49. ◊ F i g. SHi cind [bivolii] sau departat in sfirshit in talazuirea lor masiva shi grea pare k se deplaseaza inseshi temeliile lumii. BOGZA C. O. 297. ♦ (Despre obiecte) Format dintrun material compact fara goluri; plin. Obiecte masive de bronz shi argint. ODOBESCU S. I 336. Epoletul lat shi masiv cu ceaprazeria lui groasa abatuse glontzul. CAMIL PETRESCU O. II 229. 2. Mare solid voluminos; greu; p. e x t. impunator impresionant. In partea cea din stinga Era doua coloane masive de stil moric. HELIADE O. I 220. Secrie. . . facute din scinduri masive. CALENDAR (1857) 81/7. O schela foarte masiva. MAIORESCU D. I 260. O specie gigantica shi noua De viermi masivi shi cenushii. CAMIL PETRESCU V. 19. Ieshi pe usha masiva linishtita. BRAESCU A. 35. Filip masiv. . . ishi trecu acru mineca bluzii peste obrajii asudatzi. SAHIA N. 30. A tacut shi a fumat cu ochii zburlitzi sub sprancenele hirsute masiv intunecat. TEODOREANU M. U. 81. Calul masiv suporta fara obiectzie indoita greutate. CALINESCU E. O. I 125 cf. id.21. Larga puternica masiva parind un cuirasat Petrila are in jurul ei alte bastimente mai mici formind singura o adevarata escadra. BOGZA V. J. 76. Usha masiva a holului se deschise shi o data cu valul de aer rece patrunse inauntru un om intre doua virste. CONTEMP. 1 954 nr. 430 2/1. Din intuneric se smulse trupul masiv al locomotivei. V. ROM. ianuarie 1 955 116. Intro masiva coloana inaintau pe Grivitzei muncitorii de la calea ferata. PAS Z. IV 84. Darnescu tacea masiv privind prin el k prin sticla dar asta nul demonta citushi de putzin pe Motzeanu. T. POPOVICI S. 324. 3. Care este facut pe scara ampla in masa. Natural urma o vinzare masiva de bule. CALINESCU I. 97. Adoptarea masiva a lexicului neolatin shi ajustarea lui grafica. S. C. SHT. (iashi) 1956 nr. 2 31. [Romanul] a fost primit chiar din primul moment cu caldura . .. editat in tiraje masive. SCINTEIA 1 960 nr. 4 833. ◊ (Adverbial) Carul care era trupul ashezat avea rotzile aurite masiv shi peste tot era gatit cu o pompa foarte mare. GT (1841) 3²/22. II. S. n. 1. (Geogr.) Unitate de relief formata dintrun grup de muntzi sau de dealuri (reunite in jurul unui virf); p. e x t. munte. Cf. VEISA I. 171²/2. Masivul Transilvaniei. CALENDAR (1861) 32/5 cf. SHAINEANU D. U. Un platou la poalele bradishului din care iese gol masivul Bucegiului. VLAHUTZA O. A. III 33. Masiv impadurit Deasupra noastra Magura senaltza uriash. CAMIL PETRESCU V. 76. Am invatzat. . . numai prima lectzie masivul Fagarashului. BRAESCU A. 248. Dar atata deosebire era intre cele doua odai invecinate incit pareau situate pe versantele opuse ale unui masiv muntos. TEODOREANU M. II 78. Marele masiv al Bucegilor se inaltza cu fiecare stinca shi cu fiecare perete de piatra tot mai sus. BOGZA C. O. 206. In masivele inalte ale tzarii noastre cad precipitatzii bogate. PROBL. GEOGR. I 64. ♦ Bloc de beton sau de zidarie de dimensiuni mari de care se leaga sau care sustzine o constructzie. Cf. COSTINESCU SHAINEANU D. U. 2. Arboret in care coroanele arborilor se ating. Cf. COSTINESCU DS 188. ♦ Grupare de arbori de arbushti sau de plante de acelashi fel (facuta pentru a produce anumite efecte decorative). Cf. SHAINEANU D. U. DM. 3. Partea cea mai compacta cea mai mare cea mai importanta dintrun intreg. V.m a s a² g r o s. Cf. D. ZAMFiRESCU R. 187. Au dat cu tirnacopul in masivul ruinelor malvense. GALACTION O. 120. Scris shi: (dupa fr. shi germ.) massiv. Pl.: (I) masivi e (II) masive shi (rar) masivuri. Din fr. massif germ. Massiv.