MASÍV A adj. s. n. I. Adj. 1. Care constituie o masa unitara shi compacta. Lucruri de aur masiv. AR (1829) 188¹/21. Fagi cu scoartza aspra shi masiva. CAZIMIR. L. U. 23. Doua sfeshnice de bronz masiv cu patru bratze inaltzau cite patru luminari. TEODOREANU M. II 276. Intro alta sala. . . se afla expuse mii shi mii de obiecte de aur. Predomina vasele shi candelabrele de aur masiv. STANCU U.R.S.S. 69. Vedeam cum peste vremuri se inaltza Statuia ta de aur greu masiv. BENIUC C. P. 49. ◊ F i g. SHi cind [bivolii] sau departat in sfirshit in talazuirea lor masiva shi grea pare k se deplaseaza inseshi temeliile lumii. BOGZA C. O. 297. ♦ (Despre obiecte) Format dintrun material compact fara goluri; plin. Obiecte masive de bronz shi argint. ODOBESCU S. I 336. Epoletul lat shi masiv cu ceaprazeria lui groasa abatuse glontzul. CAMIL PETRESCU O. II 229. 2. Mare solid voluminos; greu; p. e x t. impunator impresionant. In partea cea din stinga Era doua coloane masive de stil moric. HELIADE O. I 220. Secrie. . . facute din scinduri masive. CALENDAR (1857) 81/7. O schela foarte masiva. MAIORESCU D. I 260. O specie gigantica shi noua De viermi masivi shi cenushii. CAMIL PETRESCU V. 19. Ieshi pe usha masiva linishtita. BRAESCU A. 35. Filip masiv. . . ishi trecu acru mineca bluzii peste obrajii asudatzi. SAHIA N. 30. A tacut shi a fumat cu ochii zburlitzi sub sprancenele hirsute masiv intunecat. TEODOREANU M. U. 81. Calul masiv suporta fara obiectzie indoita greutate. CALINESCU E. O. I 125 cf. id.21. Larga puternica masiva parind un cuirasat Petrila are in jurul ei alte bastimente mai mici formind singura o adevarata escadra. BOGZA V. J. 76. Usha masiva a holului se deschise shi o data cu valul de aer rece patrunse inauntru un om intre doua virste. CONTEMP. 1 954 nr. 430 2/1. Din intuneric se smulse trupul masiv al locomotivei. V. ROM. ianuarie 1 955 116. Intro masiva coloana inaintau pe Grivitzei muncitorii de la calea ferata. PAS Z. IV 84. Darnescu tacea masiv privind prin el k prin sticla dar asta nul demonta citushi de putzin pe Motzeanu. T. POPOVICI S. 324. 3. Care este facut pe scara ampla in masa. Natural urma o vinzare masiva de bule. CALINESCU I. 97. Adoptarea masiva a lexicului neolatin shi ajustarea lui grafica. S. C. SHT. (iashi) 1956 nr. 2 31. [Romanul] a fost primit chiar din primul moment cu caldura . .. editat in tiraje masive. SCINTEIA 1 960 nr. 4 833. ◊ (Adverbial) Carul care era trupul ashezat avea rotzile aurite masiv shi peste tot era gatit cu o pompa foarte mare. GT (1841) 3²/22. II. S. n. 1. (Geogr.) Unitate de relief formata dintrun grup de muntzi sau de dealuri (reunite in jurul unui virf); p. e x t. munte. Cf. VEISA I. 171²/2. Masivul Transilvaniei. CALENDAR (1861) 32/5 cf. SHAINEANU D. U. Un platou la poalele bradishului din care iese gol masivul Bucegiului. VLAHUTZA O. A. III 33. Masiv impadurit Deasupra noastra Magura senaltza uriash. CAMIL PETRESCU V. 76. Am invatzat. . . numai prima lectzie masivul Fagarashului. BRAESCU A. 248. Dar atata deosebire era intre cele doua odai invecinate incit pareau situate pe versantele opuse ale unui masiv muntos. TEODOREANU M. II 78. Marele masiv al Bucegilor se inaltza cu fiecare stinca shi cu fiecare perete de piatra tot mai sus. BOGZA C. O. 206. In masivele inalte ale tzarii noastre cad precipitatzii bogate. PROBL. GEOGR. I 64. ♦ Bloc de beton sau de zidarie de dimensiuni mari de care se leaga sau care sustzine o constructzie. Cf. COSTINESCU SHAINEANU D. U. 2. Arboret in care coroanele arborilor se ating. Cf. COSTINESCU DS 188. ♦ Grupare de arbori de arbushti sau de plante de acelashi fel (facuta pentru a produce anumite efecte decorative). Cf. SHAINEANU D. U. DM. 3. Partea cea mai compacta cea mai mare cea mai importanta dintrun intreg. V.m a s a² g r o s. Cf. D. ZAMFiRESCU R. 187. Au dat cu tirnacopul in masivul ruinelor malvense. GALACTION O. 120. Scris shi: (dupa fr. shi germ.) massiv. Pl.: (I) masivi e (II) masive shi (rar) masivuri. Din fr. massif germ. Massiv.