dens¹ ~a a [At: REBREANU L 17 / Pl: ~nshi ~e / E: fr dense lat densus a um] 1 (D. corpuri substantze solutzii) Cu densitate (24) mare. 2 Cu partzile componente strans unite cf compact des. 3 (Lit; d. texte) Cu o mare bogatzie de sensuri pe o intindere mica.

dens² ~a ppr vz dansul

DENS A denshi se adj. (Despre substantze corpuri solutzii) Care are o masa mare pe unitatea de volum; cu partzile componente strins unite; compact des. Gaz dens. ▭ Pina vineri seara ninsoarea densa compacta nu incetase inca. BOGZA TZ. 27. ◊ Fig. Stind cu fatza intoarsa in intuneric shi sub copacul care ne adapostea shi facea intunecimea mai densa nu puteam sai vad bine fatza. IBRAILEANU A. 206.

DENS adj. Cu o mare masa pe unitatea de volum; des compact. [< lat. densus cf. fr. dense it. denso].

DENS A adj. cu o mare masa pe unitatea de volum; compact. (< fr. dense lat. densus)

DENS ~sa (~shi ~se) 1) (despre corpuri substantze) Care se caracterizeaza printrun grad inalt de concentratzie; care este foarte compact; des. Ceatza ~sa. 2) Care consta din multe elemente dispuse intrun spatziu restrins. Populatzie ~sa. /<fr. dense lat. densus

dens a. des compact.

*dens a adj. (lat. densus de unde shi des). Fiz. Des compact care contzine multa materia in putzin volum k auru plumbu sh.a.

densdenoápte av vz desdenoapte

dens adj. m. pl. denshi; f. dénsa pl. dénse

dens adj. m. pl. denshi; f. sg. dénsa pl. dénse

DENS adj. 1. v. indesat. 2. v. consistent. 3. gros. (Fluid ~.) 4. v. adanc.

DENS adj. 1. compact indesat (pop.) virtos. (O capatzina de varza ~.) 2. consistent solid tare virtos. (O mamaliga ~.) 3. gros. (Fluid ~.) 4. adinc compact des greu gros. (Ceatza ~.)

Dens ≠ rar