16 definitzii pentru sprinten

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPRÍNTEN A sprinteni e adj. (Despre fiintze; adesea adverbial) Care se mishca repede shi cu ushurintza; vioi iute; (despre mishcari actziuni ale fiintzelor) care arata vioiciune iutzeala. ◊ Expr. Sprinten la minte = inteligent deshtept. ♦ Fig. (Rar; despre lucruri) Inalt subtzire suplu elegant. Cf. sb. spretan.

sprinten ~a [At: CORESI EV. 210 / V: (inv) ~tin / Pl: ~i ~e / E: vsl *съпрѧтьнъ cf bg спретен] 12 a av (D. fiintze pex d. corpul sau partzi ale corpului lor) (Care se mishca) repede shi cu ushurintza Si: ager (1) agil (1) repede vioi (rar) veloce (inv) pripelnic (reg) schitaci1 scularetz zburatic. 34 a av (Pex) (Care se deplaseaza) in salturi Si: saltaretz vioi zglobiu (rar) saltator. 5 a (D. mishcari actziuni etc.) Care se face cu repeziciune shi ushurintza Si: iute vioi zglobiu. 6 a (D. mishcari actziuni etc.) Care se caracterizeaza prin repeziciune shi ushurintza Si: iute vioi zglobiu. 7 a Care denota repeziciune shi ushurintza Si: iute vioi zglobiu. 8 a (Fam; adesea cu schimbarea constructziei; ie) A fi ~ la minte (sau a avea minte ~a) A fi inteligent. 910 a av (Rar; d. constructzii) Inalt. 1112 a av (Rar; d. constructzii) Suplu. 13 a (Rar; d. constructzii) Elegant (3). 14 a av (Rar; d. imbracaminte) Subtzire. 15 a (Inv; d. armate) Ushor inarmat. 16 a (Inv; d. armate) Pregatit pentru interventzii rapide. 17 smf Ostashi inarmatzi cu arme ushoare pregatitzi pentru interventzii rapide.

SPRÍNTEN A sprinteni e adj. (Despre fiintze; adesea adverbial) Care se mishca repede shi cu ushurintza; vioi iute; (despre mishcari actziuni ale fiintzelor) care arata vioiciune iutzeala. ◊ Expr. Sprinten la minte = inteligent deshtept. ♦ Fig. (Rar; despre lucruri) Inalt subtzire suplu elegant. Cf. scr. spretan.

SPRÍNTEN A sprinteni e adj. (Despre fiintze) Care se mishca cu ushurintza; vioi iute agil. SHi pe masamparateasca sareun greier crainic sprinten Ridicat in doua labe sanchinat batind din pinten. EMINESCU O. I 87. Se pornea... sa vineze cu sprintena shi tumultoasa lui haita de arcashi. ODOBESCU S. III 54. Alba k o lacrimioara Dulce k o primavara Era sprintena ushoara K un pui de caprioara. ALECSANDRIO. 101. ◊ (Uneori determinat prin «de picior») Cea dea cincea [ciuta]... mai sprintena de picior scapa shi fugi. ISPIRESCU U. 37. ◊ (Despre obiecte vazute in mishcare) O barca sprintena ne duce prin multzime de corabii la vaporul francez. ALECSANDRI O. P. 315. Sprintena sageata Cu carendemnai ostashii. CONACHI P. 42. ◊ (Adverbial) Tot mai sprinten sengina shi sentrec melodiile Tot mai larg peste tzara infloresc bucuriile. DESHLIU G. 45. In zorii reci shi umezi dupa ploaia noptzii pashea sprinten pe cararea lunecoasa cu pushca la spate. SADOVEANU O. VIII 8. Zarii in departare o femeie venind repede shi sprinten dea lungul plaiului spre noi. HOGASH M. N. 211. ♦ (Determinat prin «la minte») Ager deshtept. Cel mai mic care arata sa fie mult mai sprinten la minte... se amesteca de citeva ori in vorba. C. PETRESCU I. II 164. ♦ (Despre lucruri) Subtzire elegant zvelt. Pe sub nalte coperishuri... Galerii cu mari lanterne shi cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbra infloresc. ALECSANDRI P. III 86. ♦ (Despre imbracaminte rar) Ushor subtzire. (Adverbial) Sosi la casa lui un strain marunt la trup cam sprinten imbracat pentru un ger ce inghetza apa. GANE N. II 4.

SPRÍNTEN ~a (~i ~e) 1) shi adverbial Care vadeshte ushurintza in mishcare; vioi; iute; ager; agil. Pashi ~i.~ la minte istetz. 2) fig. (despre constructzii) Care are forme elegante ushoare. Colonada ~a. /<sl. suprentinu

sprinten a. care se mishca ushor: ciute sprintene de munte EM. [Slav. *SŬPRẼTENŬ (cf. slovean SPRETEN sprinten)].

sprínten a adj. (vsl. *sŭprentĭnŭ nsl. spreten sirb. spretan sprinten). Care se mishca (sare fuge) ushor: caprioara e sprintena un poterash sprinten. Vechĭ. Ushor armat: oaste sprintena. Dim. sprintenel sprinteor shi teĭor.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sprínten adj. m. pl. sprínteni; f. spríntena pl. spríntene

sprínten adj. m. pl. sprínteni; f. sg. spríntena pl. spríntene

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SPRÍNTEN adj. 1. v. iute. 2. focos iute (pop.) ortoman. (Cal ~.) 3. ager agil istetz iute repede vioi (reg.) zburatic. (~ in mishcari.) 4. iute vioi (livr.) alert. (O mishcare ~.) 5. saltat saltaretz vioi zglobiu (rar) saltator. (Zborul ~ al randunicii.)

SPRÍNTEN adj. v. ager deshtept dibaci inteligent iscusit istetz indemanatic priceput subtzire ushor.

SPRINTEN adj. 1. iute vioi (rar) veloce (inv.) pripelnic (fig.) dezghetzat. (Un om ~.) 2. focos iute (pop.) ortoman. (Cal ~.) 3. ager agil istetz iute repede vioi (reg.) zburatic. (~ in mishcari.) 4. iute vioi (livr.) alert. (O mishcare ~.) 5. saltat saltaretz vioi zglobiu (rar) saltator. (Zborul ~ al rindunicii.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sprínten (na) adj. 1. Agil vioi iute rapid. 2. Imbracat lejer. Var. inv. sprintin. Sl. *sŭprętinu (Miklosich Slaw. Elem. 48; Cihac II 359; Tiktin; Conev 100) de la sŭprętati „a se stringe” cf. slov. spreten „abil” sb. cr. spretan „abil iscusit”. Der. sprinteni vb. (a da agilitate; refl. Trans. a se lupta); sprintenior (var. sprinte(i)or) adj. (militar inarmat ushor); sprintenime s. f. (trupa ushor inarmata); sprinteneala (var. sprintenie) s. f. (agilitate ushurintza).

Intrare: sprinten
sprinten adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprinten
  • sprintenul
  • sprintenu‑
  • sprintena
  • sprintena
plural
  • sprinteni
  • sprintenii
  • sprintene
  • sprintenele
genitiv-dativ singular
  • sprinten
  • sprintenului
  • sprintene
  • sprintenei
plural
  • sprinteni
  • sprintenilor
  • sprintene
  • sprintenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sprinten, sprintenaadjectiv

  • 1. adesea adverbial (Despre fiintze obiecte in mishcare) Care se mishca repede shi cu ushurintza; (despre mishcari actziuni ale fiintzelor) care arata vioiciune iutzeala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote SHi pe masamparateasca sareun greier crainic sprinten Ridicat in doua labe sanchinat batind din pinten. EMINESCU O. I 87. DLRLC
    • format_quote Se pornea... sa vineze cu sprintena shi tumultoasa lui haita de arcashi. ODOBESCU S. III 54. DLRLC
    • format_quote Alba k o lacrimioara Dulce k o primavara Era sprintena ushoara K un pui de caprioara. ALECSANDRIO. 101. DLRLC
    • format_quote Cea dea cincea [ciuta]... mai sprintena de picior scapa shi fugi. ISPIRESCU U. 37. DLRLC
    • format_quote O barca sprintena ne duce prin multzime de corabii la vaporul francez. ALECSANDRI O. P. 315. DLRLC
    • format_quote Sprintena sageata Cu carendemnai ostashii. CONACHI P. 42. DLRLC
    • format_quote Tot mai sprinten sengina shi sentrec melodiile Tot mai larg peste tzara infloresc bucuriile. DESHLIU G. 45. DLRLC
    • format_quote In zorii reci shi umezi dupa ploaia noptzii pashea sprinten pe cararea lunecoasa cu pushca la spate. SADOVEANU O. VIII 8. DLRLC
    • format_quote Zarii in departare o femeie venind repede shi sprinten dea lungul plaiului spre noi. HOGASH M. N. 211. DLRLC
    • 1.1. figurat rar Despre lucruri: elegant, subtzire, suplu, zvelt, inalt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe sub nalte coperishuri... Galerii cu mari lanterne shi cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbra infloresc. ALECSANDRI P. III 86. DLRLC
    • 1.2. rar Despre imbracaminte: subtzire, ushor. DLRLC
      • format_quote Sosi la casa lui un strain marunt la trup cam sprinten imbracat pentru un ger ce inghetza apa. GANE N. II 4. DLRLC
    • chat_bubble Sprinten la minte = ager, deshtept, inteligent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cel mai mic care arata sa fie mult mai sprinten la minte... se amesteca de citeva ori in vorba. C. PETRESCU I. II 164. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.