VRÉME (4 5) vremuri s. f. I. 1. Timp (I). 2. Durata limitata de doua intamplari evenimente etc. sau masurata in ore zile etc.; interval perioada rastimp. Am stat multa vreme in ploaie. ◊ Loc. adv. Cu vremea = dupa un timp oarecare candva odata shi odata cu timpul. Din vreme = mai inainte inainte de a fi prea tarziu. Din vreme in vreme = din cand in cand uneori; din timp in timp. Toata vremea = continuu mereu fara intrerupere. ◊ Loc. conj. In vreme ce (sau inv. in vreme cand) = in timpul in care pe cand. ◊ Expr. O vreme = o perioada de timp. Ashi pierde (sau ashi trece ashi omori) vremea = ashi irosi timpul in zadar; a lenevi. In (sau la) vremea mea (ori ta lui etc.) = (in) tineretze (in) floarea varstei. Acum mii (sau tzii etc.) vremea = aceasta este varsta cand trebuie sa ma bucur (ori sa te bucuri etc.). ♦ Timp disponibil ragaz. 3. Timp (considerat) prielnic pentru desfashurarea unei actziuni; prilej ocazie; moment. Era vremea mesei. ◊ Loc. adv. Intro vreme = la un moment dat candva. La vreme = la timpul oportun la momentul potrivit. La vremea asta = intrun moment (nepotrivit) al zilei sau al anului. La vreme de... = a) cand se intampla cand e nevoie; b) in timpul... pe timp de... Pana (sau de) la o vreme = pana (sau de) la un moment dat. La o vreme = la un moment dat; intrun tarziu. Dintro vreme sau de la o vreme (incoace) = incepand de la un moment dat. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) vreme (sau inainte de vreme) = inainte de termen; prematur. ◊ Loc. conj. De vreme ce = din moment ce deoarece fiindca. ♦ (In credintzele religioase) Vremea de apoi = viatza viitoare; judecata din urma. 4. Perioada determinata istoriceshte; epoca veac secol. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) vremea aceea (sau acea vreme) = pe atunci. Pe vremuri = odinioara candva in trecut. Din vremuri = din timpurile vechi din strabuni. Dupa vremuri = in cursul veacurilor. ◊ Expr. In negura vremii = in trecutul indepartat. 5. (La pl.) Stare de lucruri; imprejurari circumstantze ocazii. II. Stare a atmosferei la un moment dat shi intrun loc anumit determinata prin totalitatea elementelor meteorologice. [Pl. shi: vremi] Din sl. vrĕmen.