zori¹ smp [At: PSALT. HUR. 64^v/12 / V: (inv) ziori (reg) zurori sfp (ivr) zoare zoari^[1] zuori ssp / E: slv зорꙗ] 1 Lumina care se arata pe cer inainte de a rasari soarele Si: aurora (1). 2 (Pex) Parte a zilei cand incepe sa se lumineze Si: aurora (2) crepuscul (6) (reg) zorila (1). 3 (Ilav) In ~ de zi (sau de ziua) sau pana in ~ (sau in ~i zilei in ~i zorilor) sau in (sau la) revarsatul ~lor sau o data cu ~le Disdedimineatza. 4 (Pex) Raza. 5 (Pfm; ilav) Din ~ in ~ sau din ~ (shi pana) in seara (ori noapte) sau din seara panan ~ (Aproape) continuu Si: mereu totdeauna. 6 (Ie) A se (re)varsa (sau a se crapa a se ivi a se zari a miji) ~le (sau ~i ~ de zi ~ de ziua) sau a da in fapt (sau a se crapa a se anuntza) de ~ A incepe sa se lumineze. 7 (Iuz; ie) A suna (sau a bate) ~le A da semnalul de deshteptare dimineatza in cazarmi. 8 (Ivr) A canta de ~ A face o serenada tinerilor casatoritzi. 9 (Ivr) A canta k de ~ A canta placut agrabil. 10 (Irg; is) ~ de seara Amurg. 11 (art; pop) Dans popular care se joaca la nunta. 12 (art; pop) Melodie dupa care se executa zorile (9). 13 (Pex) Melodie care se canta miresei la uncrop. 14 (Reg; art; shis cantecul ~lor strigatul sau strigarea ~lor ~le mortului ~le de groapa) Bocet care se canta mai ales la moartea unei persoane tinere. 15 (Olt) Colinde care se canta in zori (2). 16 (Bot; reg) Zorea (1) (Ipomaea purpurea). corectata

zori¹ s.m.pl. (de obicei art.) 1 (adesea determ.prin „de zi” „de ziua” „zilei”) Lumina care apare pe cer inainte de rasaritul soarelui; timp al zilei la rasaritul soarelui; faptul zilei; aurora. Buna dimineatza proaspetzi zori de zi (LAB.). ◊ Revarsatul zorilor sau revarsat de zori v. revarsat. Steaua zorilor v. stea. ◊ Loc.adv. In zori sau in zori de zi (ori de ziua) sau pinan zori din zori in zorii zilei in zorii zorilor in (ori la) revarsatul zorilor sau (odata) cu zorile = disdedimineatza. Din zori shi pinan seara (ori noapte) = toata ziua; fara incetare neintrerupt continuu. Din zori in zori = ziua shi noaptea tot timpul; totdeauna mereu. ◊ Expr. A se (re)varsa (sau a se crapa a se ivi a se zari a miji) zorile (ori zorii zori de zi zori de ziua) sau a da in fapt (ori a se crapa a se revarsa a se anuntza) de zori = a aparea zorile a incepe sa se faca ziua sa se lumineze. Pina sau revarsat zorile mam framintat cu gindul fel shi chip (CR.). A se ingina zorile (sau zorii) v. ingina. ◊ Fig. (sugereaza de obicei ideea de inceput promitzator al unui proces al unui fenomen de perspectiva favorabila imediata pentru ceva etc.) Innegritam multe pagini: SHale cartzii shale vietzii Chiar din zorii tineretzii (EMIN.). 2 (art.) Numele unui dans popular care se joaca la nunta. ♦ Melodie dupa care se executa acest dans. ♦ Ext. Melodie care se cinta miresei la uncrop. 3 (reg.; art.; shi cintecul zorilor strigatul sau strigarea zorilor zorile mortului zorile de groapa) Numele unui bocet care se cinta mai ales la moartea unei persoane tinere. • /<sl. veche зорꙗ gen. pl. al lui зорн.

ZORI¹ s. m. pl. (Articulat shi in forma zorile) 1. Lumina care se arata pe cer inainte de a rasari soarele; faptul zilei aurora. Ishi leapada cerul cernitele straie fereshtile larg se deschid SHi zorii tomnateci patrund in odaie. DESHLIU M. 69. Prin dumbravi pe ogoare shi prin vai trecea vintishorul lin dinaintea zorilor. SADOVEANU O. VI 335. Dragimi erau... mindrele dealuri de dupa carimi zimbeau zorile in zburdalnica virsta a tineretzii. CREANGA A. 117. ◊ (Cu verbe k «a se revarsa» «a se zari» «a se ivi» etc. formeaza expresii insemnind «a se lumina de ziua») Afara intunericul se subtziase fereastra se facuse albastruiedeschisa; crapau zorile. V. ROM. mai 1953 120. Hai noroc Castane frate... k se zaresc zorile CAMILAR N. I 230. Zori de ziua se revarsa peste vesela natura. ALECSANDRI P. A. 120. Foaie verde sho lalea Zori de zi cind se crapa. TEODORESCU R. P. 310. El mi se scula Zori cind se iveau. id. ib. 462. ◊ (Construit cu diferite prepozitzii sau in corelatzii cu zi ziua revarsat etc. formeaza locutziuni insemnind «disdedimineatza» «in faptul zilei») Catre zarirea zorilor veni la companie. CAMILAR N. I 196. In zori mam apropiat de fereastra in care batea cu mii de degete subtziri ploaia. STANCU U.R.S.S. 48. O data cu zorile glasul cocorilor a evitat vestitor patrunzind strident prin peretzii de scinduri ai baracii. SAHIA N. 83. Ziua urmatoare in zorii zorilor primarul Ion Pravila se afla pe moshia arendashului. REBREANU R. I 108. In zorii zilei se scula shi porni la tirg. DUNAREANU CH. 72. Uite cum se shterg palite de pe bolta mii de stele Cind de zori sanuntza firii soarele biruitor. DAVILA V. V. 184. La izvor vezi pe Rodica Pinan zori cind pe sub streshini inca doarme rindunica. COSHBUC P. I 95. Din zori de cum saprind Tot cinta rindunica Sub streshini ciripind. id. ib. 277. Cind se trezeshte Ipate in zori de ziua se sparie ce vede! CREANGA P. 158. De e curca ce sencurca La revarsatul zorilor. in calea vinatorilor. ODOBESCU S. III 9. De cu zorile atunci cind roua sta inca aninata de firele de iarba. id. ib. 16. Ma duc mindro shi te las; La zoritul zorilor. HODOSH P. P. 219. ◊ Fig. Cu gindiri shi cu imagini innegritam multe pagini SHale cartzii shale vietzii Chiar din zorii tineretzii. EMINESCU O. IV 292. ◊ Expr. Din zori shi pinan seara (sau pinan noapte) = de cind se face ziua pina noaptea tirziu; toata ziua. In sufletul vostru a patruns Vara cu munca din zori pinan noapte. BENIUC V. 24. Torcea torcea fus dupa fus Din zori shi pinan seara; Cu furcan briu cu gindul dus. Era frumoasa de nespus in portui de la tzara. IOSIF V. 41. A da in fapt de zori = a se face ziua a se lumina de zi. De cum a dat in fapt de zori Veneau cu fete shi feciori Trasnind radvanele de crai Pe netede poteci de plai. COSHBUC P. I 55. ♦ Luceafar de zori = numele popular al stelei Sirius; zorila. 2. (Regional in forma zorile) Dans popular care se joaca dupa nunta cind oaspetzii sint condushi acasa cu lautari; melodia dupa care se danseaza; melodie care se cinta miresei la uncrop. 3. (Uneori in expr. zorile mortului) Bocete care se rostesc disdedimineatza a doua zi dupa inmormintare. «Zorile mortului» se striga (cinta) nu numai dupa repauzarea omului ci mai virtos dupa inmormintarea lui. MARIAN I. 230. Forma gramaticala: pl. (f. art.) zorile.

ZORI¹ s. m. pl. 1. Lumina care se arata pe cer inainte de a rasari soarele; faptul zilei aurora. ◊ Loc. adv. In zori sau in zori de zi (sau de ziua) ori panan zori din zori in zorii zilei in zorii zorilor sau de (o data) cu zorile sau catre zorirea zorilor = disdedimineatza. ◊ Expr. Din zori shi panan seara (sau noapte) = toata ziua. Din zori in zori = ziua shi noaptea tot timpul; totdeauna mereu. A se (re)varsa (sau a (se) crapa a se ivi a se zari a miji) zorile (sau zorii zori de zi zori de ziua) sau a da in fapt (sau a se anuntza) de zori = a aparea zorile a incepe sa se faca ziua. ◊ Luceafardezori = numele popular al stelei Sirius. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joaca la nunta shi melodia dupa care se executa; melodie care se canta miresei la uncrop. [Art.: zorii shi zorile^[1]] Slav (v. sl. zorja).^[1]

ZORI m. pl. 1) Lumina care apare la orizont inainte de rasaritul soarelui. ◊ In ~ de zi la revarsatul ~lor disdedimineatza. Din ~ shi panan noapte ziua intreaga. 2) Timpul cand apare aceasta lumina. 3) fig. Inceputul a ceva mult ashteptat. ~i libertatzii. /<sl. zorija

zori f. pl. ravarsatul luminei faptul zilei: zorile cu apusul nu pot avea intalnire BOL. [Slav. ZORIA licarire (bulg. ZORA zori)].

zorĭ f. pl. (bg. vŭ zorĭ in zorĭ zorá aurora d. vsl. zorĭa zarĭa stralucire zare. V. zare shi prozorlivie). Aurora timpu cind se lumineaza de ziŭa: se revarsa zorile la revarsatu zorilor. In zorĭ la revarsatu zorilor. SHi m. pl. In zoriĭ zileĭ.

zoare ssp vz zori¹ corectata

zoari ssp vz zori¹ corectata

zuori ssp vz zori¹ corectata

zurori sfp vz zori¹

ziori f. pl. V. zori.

zori¹ s. m. pl. / s. f. pl. art. zórii / zórile

zori s. m. pl. / s. f. pl. art. zórii / zórile

zori s. m. pl./s. f. pl. art. zórii/zórile

ZORI s. pl. 1. (ASTRON.) aurora crepuscul (pop.) faptul zilei. (~i se arata.) 2. revarsat (reg.) revars. (~ de zi.) 3. (reg.) sinec (Olt.) samcelat samcele (pl.). (A pornit in ~.)

ZORI s. pl. 1. (ASTRON.) aurora crepuscul (pop.) faptul zilei. (~i se arata.) 2. revarsat (reg.) revars. (~ de zi.) 3. (reg.) sinec (Olt.) simcelat simcele (pl.). (A pornit in ~.)

Zori ≠ amurg seara apus

zóri s. f. pl. Faptul zilei aurora. Megl. zor. Sl. zorĭa zarĭa (Miklosich Slaw. Elem. 23; Cihac II 469; Conev 36) cf. zare shi bg. zorá „aurora” zorĭ „in zori disdedimineatza”. Der. zori vb. refl. (a se face ziua); zorea s. f. (clopotzel Ipomaea purpurea) cf. numele sau fr. belledejour; Zorila s. m. (personaj din mitologia populara reprezinta zorile; luceafarul de dimineatza; nume de bou); zorit s. n. (in Trans. obicei folcloric care consta dintro cintare matinala pentru tinerii casatoritzi).

zori cantec ceremonial funebru din categoria numita de popor „ale mortului”. Se canta in grup de femei „numite” care nu fac parte din familia defunctului pe alocuri in doua grupe antifonic (v. antifonie). Inainte de rasaritul soarelui femeile se asheaza in coltzul casei defunctului cu fatza spre rasarit shi intoneaza z. cu glas puternic („striga z.”). In unele sate femeile „striga z.” stand pe un loc inalt dupa ce lau intonat in casa apoi il mai canta „dupa inmormantare” (Marian Mangiuca). Textul poetic de o mare frumusetze este o invocare catre zori de a nu se ivi pana nu se pregatesc cele necesare pentru inmormantare; urmeaza apoi descrierea drumului in lumea dezumanizata unde nu e nici mila nici dor descrierea momentelor ceremoniale anuntzarea mortzii prin „Noua ravashele/ Arsen cornurele” (pecetluite) descrierea durerii celor ramashi shi invocarea mortului de a nu pleca. Textul se desfashoara in forma dialogata pe doua planuri fiind shi aici un motiv care revine la fiecare secventza („Zorilor surorilor” zorile socotite de data aceasta in conceptzia pop. zane fiintze binefacatoare). Melodiile sunt variate in cele trei zone in care se mai pastreaza (Oltenia Transilvania Banat) shi au o factura arhaica pre sau pentatonica* silabism ritm regulat mishcare lenta sistem (II 6) parlando rubato sunete mult lungite sustzinute in forte ceea ce accentueaza atmosfera dramatica. In unele zone prin prelungirea notei finale de catre fiecare grup in timp ce canta urmatorul se nashte o polif. primara pe baza principiului burdonului (I). V. bocet; cantecul bradului; repertoriu (2).