ÁZI adv. 1. In ziua de fatza in ziua care e in curs; astazi. ◊ Azinoapte = in noaptea care tocmai a trecut. Azidimineatza = in dimineatza zilei in curs. Azi dupaamiaza = in dupaamiaza ori dupamasa zilei in curs. ♦ (Substantivat m. invar.) Ziua care e in curs. ♦ (In corelatzie cu „maine”) a) Zi cu zi zi dupa zi; b) Cand... cand. ◊ Expr. De ieri pana azi = intrun timp neashteptat de scurt. Ba azi ba maine exprima ideea de amanare continua. Azimaine = in curand zilele acestea; astazimaine. A trai de azi pe maine = a trai necajit stramtorat in saracie. (Rar) Cu azi cu maine = incetincet. 2. In epoca prezenta in timpul sau in vremea de acum. Lat. hac die.

azi [At: I. IONESCU C. 126/41 / V: az / E: ml *hadie] 12 av sm (In) ziua in curs. 3 av (Ilav) ~dimineatza In dimineatza zilei in curs. 4 av (Ilav) ~noapte In noaptea precedenta. 5 av (Ilav) De ~ Din ziua prezenta. 6 av (Ial) Incepand din ziua prezenta. 7 av (Ilav) De ~ in... zile Peste... zile. 8 av Acum. 9 av Momentan. 10 av (Ilav) Pana ~ Pana acum. 11 av (Ilav) ~maine Zi de zi. 12 av (Ial) In mod repetat. 13 av (Ial) In curand. 14 av (Ial) Cand shi cand. 15 av (Ilav) De ieri pana ~ intrun timp scurt. 16 av (Ial) In mod neashteptat. 17 av (Ilav) De ~ pe maine Amanat la nesfarshit. 18 av (Ial) Provizoriu. 19 av (Ilv) A trai de ~ pe maine A trai in mare lipsa materiala. 20 av (Ial) A trai fara sperantze de viitor. 21 av (Ial) A fi gata sa moara. 22 av (Ilav) Cu ~ cu maine Incetincet. 23 av (Ilav) De cu ~ Din vreme. 24 av (Ilav) In ziua de ~ In zilele noastre. 25 av (Ilav) Ba ~ ba maine Nesigur. 2627 av sm (In) timpul prezent. 2829 av sm (In) epoca contemporana.

AZI adv. 1. In ziua de fatza in ziua care e in curs; astazi. ◊ Azi noapte = in noaptea care tocmai a trecut. ♦ (Substantivat m. invar.) Ziua care e in curs. ♦ (In corelatzie cu „maine”) a) Zi cu zi zi dupa zi. b) Cand... cand. ◊ Expr. De ieri pana azi = intrun timp neashteptat de scurt. Ba azi ba maine exprima ideea de amanare continua. Azimaine = in curand zilele acestea; astazimaine. A trai de azi pe maine = a trai necajit stramtorat in saracie. (Rar) Cu azi cu maine = incetincet. 2. In epoca prezenta in timpul sau in vremea de acum. Lat. hac die.

AZI adv. 1. In ziua aceasta care e in curs; astazi. Ieri k azi shi azi k ieri Frig shi vint shi ploaie. IOSIF V. 74. Intregul cer azi poarta iar camasha Cu tivituri de fer. COSHBUC P. II 185. Azi un stejar mini altul pe rind se prabusheshte SHi largi poiene triste ramin in locul lor. ALECSANDRI O. 250. ◊ Loc. adj. De azi = din ziua in curs de astazi. Ziarul de azi. ▭ Cu mine zileletzi adaugi Cu ieri viatza ta o scazi SHi ai cu toate astean fatza Dea pururi ziua cea de azi. EMINESCU O. I 204. ◊ Expr. De azi in (atitea) zile = peste (atitea) zile. De azi in trei zile plecam. Sa traieshti stapine sint gata chiar azi de porunceshti. ISPIRESCU L. 4. ◊ Compuse: azidimineatza = in dimineatza acestei zile. Lam intilnit azidimineatza; azinoapte = in noaptea care tocmai a trecut. Plouase binishor azinoapte dar in cursul zilei a fost putzin soare. REBREANU R. I 92. Citzi feciori cu palarii Totzi cat fost azinoapten vii. JARNÍKBIRSEANU D. 464. ◊ (Substantivat) Sadesc in azi un tainic miine Alt azi va fi din el poimiine. BENIUC V. 56. Din sinul vecinicului ieri Traieshte azi ce moare. EMINESCU O. I 178. 2. In epoca prezenta in timpul sau in vremea de acum. Azi nu mai vezi in pernele caleshtii Conitze lustruite de huzururi. CASSIAN H. 75. Ah! E mult deatunci! Cararea Neteda pe deal urca... Azi poteca e urita Face cotituri in drum. COSHBUC P. I 259. (Precedat de prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pina azi = pina (in clipa de) acum. Sa shtii k pina azi nici un muritor na cutezat sa calce hotarele mele. ISPIRESCU L. 5. De azi (inainte sau incolo) = de acum de aci inainte. De azi inainte eu sa fiu in locul tau nepotul imparatului. CREANGA P. 206. SHi deaceea deazinainte potzi sa nu ma mai intrebi... EMINESCU O. I 141. Zina mea ursita mea! De azi caleami parasesc Murgushorumi priponesc SHi la tine ma opresc. ALECSANDRI P. I 100. (Rar) De cu azi = din buna vreme din timp. Pentru drumul cel de mine De cu azi te pregateshte! EMINESCU O. I 102. ◊ Expr. Ziua de azi = timpul de fatza. In ziua de azi = in zilele noastre in timpul nostru; astazi. ◊ (in corelatzie cu miine exprima o continuitate sau o repetare neintrerupta in cursul timpului) Il vede azi il vede mini Astfel dorintzai gata. EMINESCU O. I 167. ◊ (Exprima opozitzia intre prezent shi viitor) Azi aici miinen Focshani ceam avut shi ceam pierdut. CARAGIALE O. I 91. ◊ Expr. Ba azi ba miine exprima ideea de aminare continua.; Cu azi cu miine = incetincet. Cu azi cu miine a facut cunoshtintza Kir Ianulea cu fel de fel de negustori ba shi de boieri. CARAGIALE O. III 32. De azi pina (sau pe) miine exprima un timp scurt. A trai (sau a o duce) de azi pe miine = ashi tiri viatza abiaabia; a trai necajit fara aspiratzii la ceva mai bun. [Calul] a imbatrinit shi el... abia: ishi tiriie shi el viatza de azi pe miine. ISPIRESCU L. 12. ♦ (Exprima un viitor foarte apropiat) Azimiine = curind in scurt timp. Azimiine chiotind... shi eu Incep culesul mare al vietzii. BENIUC V. 45. Nu mii rau dar ma topesc Cind in mine ma gindesc K azimine voi muri SHi nime nu ma jeli! JARNÍKBIRSEANU D. 206. ♦ Chiar acum momentan. Ce iubesc mamei nui place... Dear placea mamei k mie Azi mash ducen cununie! JARNÍKBIRSEANU D. 61.

AZI adv. 1. In ziua aceasta care e in curs; astazi. ◊ Compuse: azinoapte = in noaptea care tocmai a trecut; azidimineatza = in dimineatza acestei zile. ♦ (Substantivat m. invar.) Ziua care e in curs. Din sanul vecinicului ieri Traieshte azi ce moare (EMINESCU). ♦ (In corelatzie cu maine) a) (Exprima o continuitate sau o repetare) Il vede azi il vede mani Astfel dorintzai gata (EMINESCU). b) (Exprima opozitzie intre prezent shi viitor) Azi aici mainen Focshani ceam avut shi ceam pierdut (CARAGIALE). ◊ Expr. Ba azi ba maine exprima ideea de amanare continua. Azimaine = in curand zilele acestea. A trai de azi pe maine = a trai necajit stramtorat in saracie. Cu azi cu maine = incetincet. 2. In epoca prezenta in timpul sau in vremea de acum. ◊ Expr. In ziua de azi = in zilele noastre; astazi. ♦ (Fam.) Acum momentan cat mai repede. Lat. hac die.

AZI adv. 1) In ziua in care ne aflam. ~ noaptea in noaptea precedenta. ~dimineatza in dimineatza acestei zile. In ziua de ~ in prezent. ~maine in zilele apropiate. Ba ~ ba maine se zice cand vrem sa exprimam ideea de amanare la nesfarshit. A trai de ~pe maine a trai in lipsuri in saracie. 2) In timpul sau in vremea de acum; in prezent. /<lat. hac die

azi adv. V astazi. [Din azi (= cea zi)].

azĭ adv. (lat. hac die in ziŭa asta). Astazĭ. Azĭ noapte (Munt.) fals ild. asta noapte noaptea precedenta.

az² av vz azi

azi adv.

azi adv.

azi

azi.

AZI adv. v. astazi.

AZI adv. astazi. (A sosit ~.)

Azi ≠ maine ieri^[1]

ázi adv. In ziua de fatza astazi acum. Pina azi pina acum. De azi de acum. De azi inainte de acum inainte. De azi in de acum in (atitea zile). Azi sunt acum (atitea zile). Azi noapte noaptea trecuta. Mr. aza a(n)zi megl. aza as. Lat. hāc die redus la *hādie probabil prin confuzie cu hŏdie care a ajuns sal inlocuiasca (Pushcariu Lat. ti 48; Pushcariu 176; REW 4163; DAR; cf. Cipariu Gram. 113). Dupa Tiktin ar fi contractzie de la astazi. Avind in vedere accentul este greu de admis opinia lui Hasdeu 1895 conform caruia ar reprezenta lat. ad diem.

AZI 1. Revista de literatura shi critica de arta aparuta la Bucureshti cu intreruperi intre 1932 shi 1940 sub conducerea lui Zaharia Stancu. 2. Cotidian al Frontului Salvarii Natzionale. Apare la Bucureshti din 1990.

CARPE DIEM! (lat.) bucurate de ziua de azi! Horatziu „Ode” I 2 8: „Carpe diem quam minimum credula postero” („Bucurate de ziua de azi shi incredete prea putzin in cea de maine”). Indemn de a trai intens clipa prezenta singura certa.

DISCIPULUS EST PRIORIS POSTERIOR DIES (lat.) ziua de azi este ucenica zilei de ieri Publilius Syrus „Sententiae” 14. Invetzi acumuland experientza pe zi ce trece.

a lasa de azi pe maine expr. a amana continuu / la nesfarshit finalizarea unui proiect / efectuarea unei actziuni etc.

a trai de azi pe maine expr. a avea o situatzie materiala precara a fi sarac.