Definitzia cu ID-ul 21876:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ZI zile s. f. 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul Soarelui; timpul cat Soarele ramane deasupra orizontului; p. ext. lumina solara; interval de timp de 24 de ore corespunzator unei rotatzii a Pamantului in jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ (Determinand notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile.Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic; b) la ziua la data ceruta; fara intarziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu; b) din ce in ce; progresiv treptat. Din zi in zi = a) de azi pe maine; fara termen precis la infinit. Amana plecarea din zi in zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazand cu ochii. In toate zilele = in fiecare zi oricand. (Reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. De (sau despre catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Pana in (sau la) ziua sau de cu ziua = pana a nu se lumina; foarte devreme; disdedimineatza. Cu ziuan cap = foarte devreme. La ziua = in zori. Peste zi = in cursul zilei ziua. Zi shi noapte sau (adverbial) ziua shi noaptea = tot timpul fara incetare; fara odihna. Nici zi nici noapte sau (adverbial) nici ziua nici noaptea = niciodata. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pana seara; p. ext. mereu continuu. ◊ Expr. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Buna ziua formula de salut la intalnire sau la despartzire in timpul zilei. A da (sau a dori a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. (Pop.) Ashi lua ziua buna = ashi lua ramas bun. K lumina zilei sau k ziua = (pe langa adjective k „limpede” „clar”) foarte clar foarte limpede. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata candva. Cat toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a trai in bune relatzii cu cineva. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot in mod exceptzional. ◊ (Compus) Zilumina = perioada a zilei (1) cuprinsa intre rasaritul shi apusul Soarelui. Zimunca = unitate de masura conventzionala care serveshte drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial in formele ziua zilele zile) in timpul zilei in fiecare zi. Ziua umbla noaptea se odihnea. ◊ (In sintagme shi loc. k unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = durata timpului in cursul caruia lucratorul presteaza zilnic munca. Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. „de”) Data momentul in care sa intamplat sau urmeaza sa se intample ceva; termen soroc. ◊ Ziua de astazi = perioada de timp epoca in care traim prezentul. Ziua de maine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (In unele credintze religioase) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui Dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zintai = prima zi a fiecarei luni. ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.Zi aniversara sau ziua nashterii (sau de nashtere) = aniversare (a zilei de nashtere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viatza existentza trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cate zile voi (sau vei va etc.) avea = cat voi (sau vei va etc.) trai tot timpul vietzii. Abia ishi tzine zilele se spune despre cineva care traieshte prost greu foarte modest. (Pop.) Cu zilele in mana = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte; b) infricoshat inspaimantat. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. A i se ispravi cuiva zilele = a muri. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tau etc.) vai de mine (sau de tine etc.). De (sau in) zilele mele (sau ale tale etc.) = in timpul vietzii mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme epoca. Zilele tineretzii.Expr. Mic de zile = tanar. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta batran. (Rar) Veshnic de zile = nemuritor. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Var.: zíua s. f.] Lat. dies.