VOͲ voiesc vb. IV. Tranz. 1. A fi hotarat a fi decis sa...; a avea de gand sa... a intentziona a vrea. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea vointza neclintita a starui intro actziune. 2. A fi de acord a consimtzi a primi. [Prez. ind. shi: voi] Probabil din voie (derivat regresiv). Cf. sl. voliti.

voi³ sn [At: ANTIPA P. 540 / V: zb~ / Pl: ~uri / E: bg dou] 1 (Reg) Fiecare dintre randurile de impletitura de papura sau de nuiele intro leasa sau intrun gard de prins peshte. 2 Distantza dintre doua voiuri (1) considerata k unitate de masura pentru gardul de prins peshte. 3 (Olt) Impletitura din nuiele mai groase k un brau in constructzia patulului care serveshte la pastrarea porumbului. 4 Fashie de pamant (arabil).

voi¹ [At: (ante 1550) CUV. D. BATR. II 424/14 / D: voua (inv) vooa voa voi voo vooa (S shi: voah) voao voaa voai (reg) vouo voui voaua voava) va (v inv ve) vi / Ac: (pe) voi va (v reg ve) / E: ml vos] 1 ppr Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul sau al grupului in care este inclusa persoana careia i se adreseaza vorbitorul. 2 ppr (Pan; mai ales in literatura lirica) Inlocuieshte numele unor fiintze obiecte fenomene etc. personificate care le invoca cineva. 3 ppr (La nominativ) Ashezat inainte predicatului indeplineshte functzia de subiect marcand adesea insistentza Voi plecatzi nu ei. 4 ppr (La dativ; if voua va v vi; ashezat inainte sau ivp dupa predicat) Indeplineshte functzia de complement indirect Voua vam scris. Voua vi lea dat cadou. (Ivp) Sa ajute voao. 5 ppr (Pop; la dativ; if neaccentuata vi; urmat de un pronume personal cu exceptzia femininului o) Are valoare de dativ etic Acushi vil arunc de aici. 6 ppr (La acuzativ; if accentuata precedat de pp „pe” inv „pre” insotzit de una dintre formele neacentuate va v sau if neaccentuata va v) Indeplineshte functzia de complement direct Pe voi va trimis. Va ashteapta colegii. (Ivp) Voi da pre voi in mana vrajmashilor voshtri. 7 ppr (La acuzativ; if accentuata; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Indeplineshte functzia de atribut de complement indirect de complement circumstantzial Va fi prieten pentru voi. Mam gandit la voi. Sa indreptat spre voi. 8 ppr (Ilav) (Pe) la ~ In casa voastra. 9 ppr (Ial) In familia voastra. 10 ppr (Ial) In localitatea voastra. 11 ppr (Ial) In partzile voastre. 12 ppr (Ial) In tzara voastra. 13 ppr (La vocativ; adesea urmat de vocative sau de determinari atributive) Desemneaza persoanele carora locutorul li se adreseaza Voi cei din spate apropiatziva! 14 prf (La dativ shi la acuzativ; if neaccentuate va v sau vi) Indeplineshte functzia de subiect Va aducetzi aminte de el. Nu cred k vi le putetzi imagina. 15 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica posesiunea Vatzi luat cartea. Vi se aduce pranzul. 16 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica apartenentza Degeaba va batetzi capul. Nu vi se sparg urechile de atata zgomot? 17 pps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) TZine locul unui nume legat de persoanele carora li se adreseaza vorbitorul inlocuind totodata numele lor Luatziva ce va trebuie. 18 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica dependentza Unde va sunt prietenii? Chiar shi copiii vii ducetzi acolo? 19 pps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) TZine locul unui nume aflat intro relatzie de dependentza cu persoanele carora li se adreseaza vorbitorul inlocuind totodata numele lor. [Ce copii frumoshi] Sa va traiasca! Vii tzin pana maine. 20 ppl (Rar; la nominativ) Indeplineshte functzia de subiect Majestate voi suntetzi indreptatzit sa decidetzi. 21 ppl (La dativ; if va v vi) Indeplineshte functzia de complement indirectVa sunt profund recunoscator. Vi se va raspunde peste un timp. 22 ppl (La acuzativ; if va v) Indeplineshte functzia de complement direct Va vad acum pentru prima oara domnule. 23 ppl (Inv; la acuzativ; in forma accentuata; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Indeplineshte functzia de atribut de complement indirect de complement circumstantzial Cat despre voi domnule speram k nu te voi mai vedea vreodata.

voi² [At: COD. VOR.² 1^r/7 / Pzi: ~esc voi / E: pbl drr voie cf slv волити] 13 vt(a) A vrea (13). 4 vi A avea vointza (2). 5 vi Ashi manifesta vointza (2). 6 vt(a) (Subiectul este instantza divina) A orandui. 7 vt (Inv) A alege (29). 8 vt (Inv) A prefera (1). 9 vt (Icn) A indrazni. 10 vt (Icn) A se indemna. 1112 vt A vrea (1718). 13 vt (Ie) A ~ (cuiva) binele (sau ivp bine) A dori sa i se intample cuiva lucruri placute. 14 vt (Iae) A ajuta pe cineva. 15 vt (Iae) A fi binevoitor cu cineva. 16 vi (Ivr; ie) A ~ in fetze A fi partinitor. 17 vt (Ie) A ~ cuiva raul (sau ivp rau ori rele) A dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. 18 vt (Iae) A dushmani pe cineva. 19 vt (Subiectul este Dumnezeu; adesea determinat prin „dulce” sau „bine”) A vrea (39). 20 vt (C. i. oameni) A vrea (40). 2122 vtr A (se) vrea (3940). 23 vr (Ivr) A se consacra (2). 24 vt A pretinde. 25 vt A solicita. 26 vt A ordona. 27 vt A ashtepta ceva de la cineva. 28 vr A se pretinde. 29 vt (Subiectul indica autori sau lucrari ale acestora) A sustzine. 30 vt (Mai ales icn) A fi de acord. 31 vt (Mai ales icn) A permite. 32 vt (Ie) A nu ~ sa auda (de...) A respinge categoric. 33 vt (Ie) A nu (mai) ~ sa auda (sau sa shtie) de cineva A rupe relatziile cu cineva. 34 vt (Ivr; ie) Ai ~ (cuiva) dreptul A acorda (cuiva) dreptul la … 35 vt (Bis; inv) A primi (o dogma o credintza o misiune). 36 vt (C. i. oameni) A vrea (57). 37 vt (Ie) A nu ~ sa shtie (sau ivr sa cunoasca pe cineva) de … A refuza sa recunoasca autoritatea cuiva. 38 vt (Icn; subiectul indica obiecte) A fi in stare.

voi¹ pron.pers. 2 pl. A (inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul sau al grupului al categoriei de oameni in care este inclusa persoana careia i se adreseaza vorbitorul) I (la nom.; indeplineshte functzia de sub. marcind adesea insistentza asupra sub.; ashezat inaintea pred.) Voi sintetzi urmashii Romei? Nishte rai shi nishte fameni! (EMIN.). ◊ (urmat de vocat. cu rol de intarire sau de precizare de apoz. sau de prop.atr.) Voi care sintetzi o coloana de cultura in Orient... vetzi introduce pe cit se poate mai degraba formele cele noua ale civilizatziunii (MAIOR.). Voi femeilor atzi nenorocit multzime de scriitori (BACOV.). ◊ (accentuat prin reluare) Pentru Roma acest soldat mishel Din piept shtiu sashi verse prin taberi caldul singe. Dar voi voi ce datzi Romei? (CAR.). ◊ (in corelatzie cu alte pron.pers. sau cu subst. indica paralelismul sau opozitzia) Voi poate nu shtiatzi prea bine toate astea dar eu care am trait linga el mai shtiu shi altele (PRED.). II (la dat.) 1 (indeplineshte functzia de compl. indir.) a) (inv. pop.; in forma acc. „voua”; ashezat dupa pred.) Ei vedetzi zise iarashi cel mare daca ma potrivesc eu voua? (CR.). ◊ (urmat de vocat. cu rol de intarire sau de precizare de apoz.) Poruncim voao preotzilor shi diaconilor (ANTIM). b) (in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb. pred.) Va urez shi fericire Trai placut shindelungat (ALEX.). Vam trimis doua telegrame una dtale shi alta lui Davila (CAR.) ◊ (in forma neacc. „va”; ashezat dupa vb.pred.) Fieva mila shi iertatzima! (SADOV.). ◊ (intercalat intre elementele unor forme compuse inversate ale vb. pred.) Eu fara de pretz datuvam atita bunatate (COR.). c) (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia fem. „o” sau de formele conjuncte de indic. prez. pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb. pred.) Ma mir k nu vii rushine sa mintzitzi cu atita sfruntare (REBR.). d) (forma acc. „voua” este urmata de una dintre formele neacc. „va” „v” care reia compl. indir. exprimat prin forma acc.) Voua va arde de nebunii shi de blestematzii (REBR.). e) (forma neacc. „va” sau „v” este urmata de cea acc. „voua” shi anticipeaza compl. indir. exprimat prin forma acc.; forma neacc. este ashezata inaintea vb. pred.) Va dau voua aceste trei tamazlicuri (SADOV.). III (la ac.) 1 a) (indeplineshte functzia de compl. dr.) Vestea adusa va suparat pe voi; b) (informele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb. care indeplineshte singur sau impreuna cu alte partzi de vorbire functzia de pred.) Bine vam gasit (EMIN.). Nu va mai pot suferi (CR.). ◊ (informa neacc. „va”; ashezat dupa vb.pred.) Nu uitatzi roguva dupa cishtigarea primei lupte a bea un pahar cu toata inima (CAR.). c) (forma acc. precedata de prep. „pe” este urmata de una dintre formele neacc. „va” sau „v” care reia compl. direct exprimat prin forma acc.) Pe voi va trimit la carat piatra (VOIC.). 2 (in forma acc.; precedat de diverse prep. sau adv. indeplineshte functzia de atr. de compl. indir. de circ. de mod de loc etc.) In camara din fund... sa nu intratzi k nu va fi bine de voi (ISP.). Ura noastra pentru voi nu va mai fi un simtzamint ci o ratziune (EMIN.). La voi e cu putintza tot ce la oameni pare Neputincios shi greu (BOL.). ◊ Loc.adv. (Pe) la voi = a) in casa voastra; in gospodaria voastra; in familia voastra. Trec azi pe la voi (K. PETR.). Δ (precizat prin „in casa” „acasa”) Ingaduiema shi pe mine la voi in casa piine cu vin sa maninc shi eu (STANCU); b) in satul sau in orashul vostru; in partzile voastre. Nu shtiu cum o fi pe la voi; dar aici daca tzine tot asha apoi peste vreo saptamina fara grija putetzi veni cu copiii (CAR.). IV (la vocat.; adesea urmat de alte vocat. sau de determ. atr.) A mai venit deatuncea sa vasculte Voi plopi adinci cu voci shi shoapte multe? (ARGH.). B (la dat. shi la ac.; in formele neacc. „va” „v” sau „vi” cu val. de pron.refl.) 1 (insotzeshte un vb. refl.) a) (la dat.; in formele neacc. „va” „v”; ashezat inaintea vb.) Cum vatzi putut inchipui asha ceva? (VOIC.). Va inchipuitzi cite abuzuri se faceau in favoarea intereselor familiale (CAL.). b) (la ac.; in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) O eroi! caren trecutul de mariri va adumbrisetzi Atzi ajuns acum de moda (EMIN.). ◊ (dupa vb. la imper. sau la ger.) Carabanitziva de la mine shi ma lasatzi in pace! (CR.). C (la dat.; in formele neacc. „va” prin eliziune „v” „vi” are val. de adj.pos.) I (indica posesiunea; in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Sub luna plina Va stralucesc armurile k noi (ISANOS). ◊ (dupa vb. la imper.) Incingetziva spada la dantzul cel de moarte (EMIN.). II (indica apartenentza) 1 (in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Daca na fost ea vrednica sa va rapuie capul fii macar tu vrednic so stapineshti (CR.). 2 (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia fem. „o” sau de formele conjuncte de indic prez. pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb.) Inima nu vi se fringe? (BOL.). III (indica dependentza) 1 (in formele neacc. „va” sau prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Ce va fac copiii? (SADOV.). 2 (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia femininului „o” sau de formele conjuncte de indic prez.pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb.) Ce templu e acesta In care chiar copiii vii ducetzi jertfa? (CAR.). IV (cu val. sub.; cu val. de adj.pos.; in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) In noaptea asta vatzi scris moartea... vorbi el cu voce joasa (SADOV.). ◊ (ashezat dupa vb.; vb. este la imper. sau inv. la viitorul I al indic.) Spunetziva parerea sincera (CAR.). D (folosit k pron. de politetze) 1 (la dat.; indeplineshte functzia de compl. indir.) a) (in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb. determ.) Dle preshedinte va sint recunoscator de bunavointza cu care ma conducetzi in aceasta dezbatere foarte grea pentru mine (MAIOR.). b) (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia fem. „o” sau de formele conjuncte de indic prez. pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb. determ.) Daca nu vii cu suparare incotro mergetzi dvoastra la vremea asta shi pe locurile aistea domnishorule? (HOG.). 2 (la ac.; indeplineshte functzia de compl.dr.) Vam rugat sami datzi cuvintul dle preshedinte (MAIOR.). 3 (inv.; la ac.; in forma acc.; precedat de diverse prep. sau adv. indeplineshte functzia de atr. de compl.indir. de compl. de mod de loc etc.) Despre voi era vorba magnifice (E. BAR.). 4 (la ac.; in formele neacc. „va” sau prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Cu cit mam gindit mai mult la felul in care vatzi purtat cu mine cu atit mai din adinc a venit rascolirea (K. PETR.). E (cu val. de dat. etic) Acushi vio spun. • dat. voua (inv.) voaoa va v vi; acuz. (pe) voi va. /lat. vōs.

VOͲ voiesc vb. IV. Tranz. 1. A fi hotarat a fi decis sa...; a avea de gand sa... a intentziona a vrea. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea vointza neclintita a starui intro actziune. 2. A fi de acord a consimtzi a primi. [Prez. ind. shi: voi] Probabil din voie (derivat regresiv). Cf. sl. voliti.

VOͳ voiesc vb. IV. Tranz. (Folosit shi absolut; in concurentza cu vrea astazi folosit mai ales la perfectul simplu la imperfect shi la mai mult k perfect la celelalte timpuri fiind inlocuit cu «vrea») A fi hotarit a fi decis sa...; a avea de gind sa... a intentziona; a vrea. Nu voiai sa ma primeshti shi sa ma ascultzi. C. PETRESCU C. V. 147. Intruna din zile moshneagul voieshte a merge la tirg sa mai cumpere cite ceva. CREANGA P. 76. O an prezis atita maretz reformator... Arata semn acelor ce nu voiesc sa creaza. ALEXANDRESCU P. 78. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea vointza neclintita a starui (intro actziune). Voieshte shi vei putea. 2. A consimtzi a primi a fi de acord. Gheonoaia... ruga pe FatFrumos sashi aleaga de sotzie pe una din cele trei fete ce avea... el insa nu voi. ISPIRESCU L. 5. Era strain de departe zicea el dar nu voia sa spuna de unde. CARAGIALE O. III 231. Prez. ind. shi: voi (EMINESCU O. I 147).

A VOÍ ~iésc tranz. 1) A avea dorintza; a vrea; a dori. 2) A fi de acord; a accepta; a consimtzi. /<lat. volere

voì v. 1. a avea dorintza intentziunea vointza de: voiesc sa plec; 2. a dori: a voi cuiva bine; 3. a pretinde a cere: ce voieshti pentru asta? 4. auxiliar pentru formarea viitorului: voiu raspunde. [Slav. VOLITI].

voáĭe (sa voaĭe) sa vrea. V. voĭ 2.

voĭésc v. tr. (d. voĭe saŭ d. vsl. volĭon voĭesc voliti a voi). Vreaŭ (in limba scrisa). V. refl. L. V. Ma invoĭesc.

voí² (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. voiésc imperf. 3 sg. voiá; conj. prez. 3 sa voiásca

voí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. voiésc 2 sg. voiéshti 3 sg. voiéshte 1 pl. voím imperf. 1 sg. shi pl. voiám 3 sg. voiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. voiásca; ger. voínd; part. voít

voi (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. voiesc 2 sg. voieshti 3 sg. voieshte 1 pl. voim imperf. voiam conj. voiasca ger. voind part. voit)

voiesc voiasca 3 conj. voiam 1 imp.

VOÍ vb. 1. v. dori. 2. v. cere. 3. v. pofti. 4. v. vrea. 5. v. consimtzi. 6. v. intentziona.

VOI vb. 1. a dori a jindui a pofti a rivni a vrea (inv.) a deshidera a iubi a jelui a poftisi. (De multa vreme ~ sa se odihneasca.) 2. a cere a dori a pofti a vrea. (Ochii vad inima ~.) 3. a dori ai placea a pofti a vrea. (Ramii cu cine ~.) 4. a cere a pretinde a vrea. (Iata ce ~ eu de la voi; cit ~ pe ceas?) 5. a accepta a admite a consimtzi a se invoi a primi a vrea. (~ sa fii sotzia mea?)