voi¹ pron.pers. 2 pl. A (inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul sau al grupului al categoriei de oameni in care este inclusa persoana careia i se adreseaza vorbitorul) I (la nom.; indeplineshte functzia de sub. marcind adesea insistentza asupra sub.; ashezat inaintea pred.) Voi sintetzi urmashii Romei? Nishte rai shi nishte fameni! (EMIN.). ◊ (urmat de vocat. cu rol de intarire sau de precizare de apoz. sau de prop.atr.) Voi care sintetzi o coloana de cultura in Orient... vetzi introduce pe cit se poate mai degraba formele cele noua ale civilizatziunii (MAIOR.). Voi femeilor atzi nenorocit multzime de scriitori (BACOV.). ◊ (accentuat prin reluare) Pentru Roma acest soldat mishel Din piept shtiu sashi verse prin taberi caldul singe. Dar voi voi ce datzi Romei? (CAR.). ◊ (in corelatzie cu alte pron.pers. sau cu subst. indica paralelismul sau opozitzia) Voi poate nu shtiatzi prea bine toate astea dar eu care am trait linga el mai shtiu shi altele (PRED.). II (la dat.) 1 (indeplineshte functzia de compl. indir.) a) (inv. pop.; in forma acc. „voua”; ashezat dupa pred.) Ei vedetzi zise iarashi cel mare daca ma potrivesc eu voua? (CR.). ◊ (urmat de vocat. cu rol de intarire sau de precizare de apoz.) Poruncim voao preotzilor shi diaconilor (ANTIM). b) (in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb. pred.) Va urez shi fericire Trai placut shindelungat (ALEX.). Vam trimis doua telegrame una dtale shi alta lui Davila (CAR.) ◊ (in forma neacc. „va”; ashezat dupa vb.pred.) Fieva mila shi iertatzima! (SADOV.). ◊ (intercalat intre elementele unor forme compuse inversate ale vb. pred.) Eu fara de pretz datuvam atita bunatate (COR.). c) (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia fem. „o” sau de formele conjuncte de indic. prez. pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb. pred.) Ma mir k nu vii rushine sa mintzitzi cu atita sfruntare (REBR.). d) (forma acc. „voua” este urmata de una dintre formele neacc. „va” „v” care reia compl. indir. exprimat prin forma acc.) Voua va arde de nebunii shi de blestematzii (REBR.). e) (forma neacc. „va” sau „v” este urmata de cea acc. „voua” shi anticipeaza compl. indir. exprimat prin forma acc.; forma neacc. este ashezata inaintea vb. pred.) Va dau voua aceste trei tamazlicuri (SADOV.). III (la ac.) 1 a) (indeplineshte functzia de compl. dr.) Vestea adusa va suparat pe voi; b) (informele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb. care indeplineshte singur sau impreuna cu alte partzi de vorbire functzia de pred.) Bine vam gasit (EMIN.). Nu va mai pot suferi (CR.). ◊ (informa neacc. „va”; ashezat dupa vb.pred.) Nu uitatzi roguva dupa cishtigarea primei lupte a bea un pahar cu toata inima (CAR.). c) (forma acc. precedata de prep. „pe” este urmata de una dintre formele neacc. „va” sau „v” care reia compl. direct exprimat prin forma acc.) Pe voi va trimit la carat piatra (VOIC.). 2 (in forma acc.; precedat de diverse prep. sau adv. indeplineshte functzia de atr. de compl. indir. de circ. de mod de loc etc.) In camara din fund... sa nu intratzi k nu va fi bine de voi (ISP.). Ura noastra pentru voi nu va mai fi un simtzamint ci o ratziune (EMIN.). La voi e cu putintza tot ce la oameni pare Neputincios shi greu (BOL.). ◊ Loc.adv. (Pe) la voi = a) in casa voastra; in gospodaria voastra; in familia voastra. Trec azi pe la voi (K. PETR.). Δ (precizat prin „in casa” „acasa”) Ingaduiema shi pe mine la voi in casa piine cu vin sa maninc shi eu (STANCU); b) in satul sau in orashul vostru; in partzile voastre. Nu shtiu cum o fi pe la voi; dar aici daca tzine tot asha apoi peste vreo saptamina fara grija putetzi veni cu copiii (CAR.). IV (la vocat.; adesea urmat de alte vocat. sau de determ. atr.) A mai venit deatuncea sa vasculte Voi plopi adinci cu voci shi shoapte multe? (ARGH.). B (la dat. shi la ac.; in formele neacc. „va” „v” sau „vi” cu val. de pron.refl.) 1 (insotzeshte un vb. refl.) a) (la dat.; in formele neacc. „va” „v”; ashezat inaintea vb.) Cum vatzi putut inchipui asha ceva? (VOIC.). Va inchipuitzi cite abuzuri se faceau in favoarea intereselor familiale (CAL.). b) (la ac.; in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) O eroi! caren trecutul de mariri va adumbrisetzi Atzi ajuns acum de moda (EMIN.). ◊ (dupa vb. la imper. sau la ger.) Carabanitziva de la mine shi ma lasatzi in pace! (CR.). C (la dat.; in formele neacc. „va” prin eliziune „v” „vi” are val. de adj.pos.) I (indica posesiunea; in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Sub luna plina Va stralucesc armurile k noi (ISANOS). ◊ (dupa vb. la imper.) Incingetziva spada la dantzul cel de moarte (EMIN.). II (indica apartenentza) 1 (in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Daca na fost ea vrednica sa va rapuie capul fii macar tu vrednic so stapineshti (CR.). 2 (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia fem. „o” sau de formele conjuncte de indic prez. pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb.) Inima nu vi se fringe? (BOL.). III (indica dependentza) 1 (in formele neacc. „va” sau prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Ce va fac copiii? (SADOV.). 2 (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia femininului „o” sau de formele conjuncte de indic prez.pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb.) Ce templu e acesta In care chiar copiii vii ducetzi jertfa? (CAR.). IV (cu val. sub.; cu val. de adj.pos.; in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) In noaptea asta vatzi scris moartea... vorbi el cu voce joasa (SADOV.). ◊ (ashezat dupa vb.; vb. este la imper. sau inv. la viitorul I al indic.) Spunetziva parerea sincera (CAR.). D (folosit k pron. de politetze) 1 (la dat.; indeplineshte functzia de compl. indir.) a) (in formele neacc. „va” prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb. determ.) Dle preshedinte va sint recunoscator de bunavointza cu care ma conducetzi in aceasta dezbatere foarte grea pentru mine (MAIOR.). b) (in forma neacc. „vi”; urmat de un pron.refl. de un pron.pers. cu exceptzia fem. „o” sau de formele conjuncte de indic prez. pers. 3 sg. shi pl ale vb. „a fi”; ashezat inaintea vb. determ.) Daca nu vii cu suparare incotro mergetzi dvoastra la vremea asta shi pe locurile aistea domnishorule? (HOG.). 2 (la ac.; indeplineshte functzia de compl.dr.) Vam rugat sami datzi cuvintul dle preshedinte (MAIOR.). 3 (inv.; la ac.; in forma acc.; precedat de diverse prep. sau adv. indeplineshte functzia de atr. de compl.indir. de compl. de mod de loc etc.) Despre voi era vorba magnifice (E. BAR.). 4 (la ac.; in formele neacc. „va” sau prin eliziune „v”; ashezat inaintea vb.) Cu cit mam gindit mai mult la felul in care vatzi purtat cu mine cu atit mai din adinc a venit rascolirea (K. PETR.). E (cu val. de dat. etic) Acushi vio spun. • dat. voua (inv.) voaoa va v vi; acuz. (pe) voi va. /lat. vōs.