DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprima natura obiectului determinat) Spirit de initziativa. Vinde tzesaturi de cele mai noi. ♦ (In titlurile de nobletze) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprima materia) a) (Materia propriuzisa din care este confectzionat un lucru) Facut din... Casutza lui de paianta. b) (Determinand un substantiv cu intzeles colectiv atributul arata elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arata contzinutul) Care contzine cu. Un pahar de apa. 4. (Atributul exprima un raport de filiatzie) Un pui de caprioara. 5. (Atributul arata apartenentza) Crengi de copac. 6. (Atributul arata autorul) Un tablou de TZuculescu. 7. (Atributul determinand substantive de origine verbala sau cu sens verbal arata) a) (Subiectul actziunii) Inceputul de toamna; b) (Obiectul actziunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprima relatzia) In ce priveshte. Prieten de joaca. 9. (Atributul arata locul) a) (locul existentzei) Care se gaseshte (in la) din partea... ◊ (In nume topice) Filipeshtii de Padure; b) (punctul de plecare in spatziu) Plecarea de acasa; c) (atributul exprima concomitent shi natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arata timpul) Care traieshte sau se petrece in timpul... care dateaza din... Planuiau amandoi viatza lor de maine. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arata provenientza) Cizme de imprumut. 12. (Atributul arata destinatzia obiectului determinat) Sala de dans. 13. (Atributul reprezinta termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusetze de cupa. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprima natura obiectului determinat) Cine e de vina? ◊ Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeashi varsta. ♦ (Numele predicativ arata materia) Facut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprima apartenentza) Era deai noshtri. 2. (Predicatul nominal alcatuit din verbul „a fi” shi un supin exprima necesitatea) E de preferat sa vii. III. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Complementul arata locul de plecare al actziunii) Din locul... (sau dintrun loc). Se ridica de jos. 2. (Complementul arata locul unde se petrece actziunea) In la. IV. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Complementul arata momentul initzial al actziunii) Incepand cu... De maine. 2. (Complementul arata timpul in care se petrece actziunea) La cu ocazia.... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leaga elemente de acelashi fel care se succeda in timp) Dupa cu: a) (in constructzii cu functzie de complement circumstantzial de timp) Zi de zi. An de an; b) (in constructzii cu functzie de complement circumstantzial de mod) Fir de fir; c) (in constructzii cu functzie de complement circumstantzial de loc) Casa de casa (= in toate casele pretutindeni); d) (in constructzii cu functzie de complement direct) Om de om (= pe totzi oamenii); e) (in constructzii cu functzie de subiect) Trece spre miazanoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A vazut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauza k sunt (eshti etc.) sau eram (am fost etc.)... SHi plangeam de suparata. VI. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru. Roshii de salata. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la supin) K sa... pentru a... VII. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (In loc. adv.) De fapt. De buna seama. 2. (Complementul arata cantitatea masura) Usha inalta de trei metri. ♦ (Complementul arata mijlocul de schimbare de cumparare sau de vanzare) In schimbul a... cu... pentru... 3. (Complementul are shi sens consecutiv; in loc. adj. shi adv.) De moarte = ingrozitor teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate in gradul cel mai inalt. 4. (Complementul determina un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cat se poate de bine. ♦ (Determinand un adverb la gradul comparativ complementul exprima termenul de comparatzie) Mai presus de toate imi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ce priveshte cat despre privitor la...: a) (complementul determina un adjectiv) Bun de gura; b) (complementul determina o constructzie folosita k termen de comparatzie) De iute e iute k focul; c) (complementul determina un verb) De foame ash rabda dar mie somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunari se convocau de directzie. X. (Introduce un complement indirect). 1. (Dupa verbe) Sa apropiat de mine. 2. (Dupa expresii verbale k „e bine” shi dupa interjectzii k „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna). 3. (Dupa verbe k „a lua” „a lasa” etc.) K drept. Ma luat de nebun. 4. (In legatura cu constructzii distributive) Pentru. Sau impartzit cate trei cartzi de om. 5. (Dupa adjective k „vrednic” „demn” „bucuros” etc.) Bucuros de oaspetzi. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la infinitiv) Capabil de a invatza. XI. (In constructzii cu functzie de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din o parte din... Invatzam de toate. 2. (Complementul este exprimat printrun supin) In ce priveshte cu. Am terminat de scris. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui sa... a voi.... 3. (Pop.; inaintea unui verb la infinitiv) A incetat de a plange. 4. (In imprecatzii) Bato Dumnezeu de baba. XII. (In constructzii cu functzie de subiect) 1. (Pop.; constructzia prepozitzionala are sens partitiv) Scrie cu argintzel K deacelai putzintel. 2. (Subiectul este exprimat printrun verb la supin) E ushor de vazut. XIII. 1. (Face legatura dintre numeralele cardinale shi substantivele determinate) a) (dupa majoritatea numeralelor cardinale de la 20 in sus) O mie de lei; b) (dupa numerale cu valoare nehotarata k „zeci” „sute” etc.) Mii de fluturi mici albashtri; c) (In structura numeralelor cardinale de la 20 000 in sus inaintea pluralului „mii”) O suta de mii. 2. (Face legatura dintre articolul adjectival „cel cea” shi numeralul ordinal incepand de la „al doilea” „a doua”) Celui deal treilea lan. XIV. Element de compunere formand cuvinte care se scriu impreuna locutziuni care se scriu in doua sau mai multe cuvinte. 1. In adverbe sau locutziuni adverbiale k: deasupra dedesupt de aceea de cu seara etc. 2. In prepozitzii sau locutziuni prepozitzionale k: despre dintre dinaintea de dindaratul etc. 3. In conjunctzii sau locutziuni conjunctzionale k: de cum de cand de vreme ce deoarece etc. 4. (Rar) Formeaza substantive adjective shi verbe k: decurge dedulci demancare deplin. Lat. de.