Definitzia cu ID-ul 885668:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MÁRE1 mari adj. I. (Indica dimensiunea) Care depasheshte dimensiunile obishnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate in mod absolut sau prin comparatzie). ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mainii care se opune celorlalte degete. Litera mare = majuscula. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cat cepele) = a privi cu uimire cu curiozitate cu atentzie. ◊ (Adverbial) Faina macinata mare. ♦ (Despre suprafetze) Intins2 vast. ◊ (Substantivat; in loc. adv.) In mare = a) pe scara ampla; dupa un plan vast; b) in linii generale in rezumat. ♦ Inalt. Deal mare. ♦ Lung. Par mare. ♦ Incapator spatzios; voluminos. Vas mare. ◊ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasa a unei case tzaraneshti destinata oaspetzilor. ♦ Lat.; adanc. Apa mare. II. (Indica cantitatea) 1. Care este in cantitate insemnata; abundent mult; numeros. ♦ (Despre ape curgatoare viituri; de obicei in legatura cu verbe k „a veni”) Cu debit sporit umflat. 2. (Despre numere sau p. ext. despre valori care se pot exprima numeric) Care este in cantitate insemnata; ridicat. ♦ (Despre pretzuri) Ridicat. ◊ Loc. adj. De mare pretz = foarte valoros pretzios scump. ♦ (Despre colectivitatzi) Numeros. III. (Arata rezultatul dezvoltarii fiintzelor) Care a depashit frageda copilarie; care a intrat in adolescentza; care a ajuns la maturitate. ◊ Fata mare = fata la varsta maritishului; virgina fecioara. ◊ Expr. Sa creshti mare! formula cu care se raspunde unui copil la salut cu care i se multzumeshte pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori shi mici shi mari = totzi toate toata lumea; (in constructzii negative) nimeni. ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) in varsta. IV. (Indica durata; despre unitatzi de timp) De lunga durata indelung lung. ◊ Postul (cel) Mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului care preceda sarbatoarea Pashtilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indica intensitatea) 1. (Despre surse de lumina shi caldura) Puternic intens. ◊ Ziua mare = partea diminetzii (dupa rasaritul soarelui) cand lumina este deplina intensa. ◊ Expr. (Ziua) in (sau la) amiazamare = in toiul zilei in plina zi la amiaza. 2. (Despre sunete voce zgomote) Puternic ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) in gura mare = a vorbi cu glas tare cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certaretz scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent aspru naprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mishcare sau de deplasare) Care a depashit viteza obishnuita; crescut (k viteza) marit. 5. (Despre stari sufleteshti sentimente senzatzii etc.) Intens profund tare. ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu anevoie. ◊ Expr. (Ai fi cuiva) mai mare mila (sau dragul rushinea etc.) = (ai fi cuiva) foarte mila (sau drag rushine etc.). ♦ (Adverbial; pop.) Din caleafara peste masura. ♦ Grav. Gresheala mare. VI. (Arata calitatea valoarea) 1. De valoare de insemnatate deosebita; important insemnat. ◊ Zi mare = zi de sarbatoare; zi importanta. Strada mare = nume dat in unele orashe de provincie strazii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larga circulatzie care leaga localitatzi importante. ◊ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresioneaza sau deshteapta mirare; b) lucru care nu reprezinta nimic de seama care reprezinta prea putzin care este nesemnificativ; c) (in constructzii negative da contextului valoare afirmativa shi invers) nash crede sa (nu)... ♦ Hotarator. ♦ Uimitor extraordinar impresionant. ◊ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamatzie) exprima uimire admiratzie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). Mare minune sa (nu)... = ar fi de mirare sa (nu)... nash crede sa (nu)... ♦ Grav serios. 2. Cu calitatzi exceptzionale; ilustru celebru renumit. ♦ Ieshit din comun; deosebit. 3. Care ocupa un loc de frunte intro ierarhie; cu vaza. ◊ Socru mare = tatal mirelui; (la pl.) parintzii mirelui. Soacra mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ◊ Expr. A se tzine mare = a fi mandru semetz fudul. (Substantivat) A trage (sau a calca) a mare = ashi da importantza; a cauta sa ajunga pe cei suspushi. La mai mare urare adresata cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansari intrun post. Mare shi tare sau tare shi mare = foarte puternic influent. ♦ (Substantivat) Maimare = capetenie shef. ♦ Superior in ceea ce priveshte calitatzile morale. ◊ Expr. Mare la inima (sau la suflet) = marinimos generos. ♦ Deosebit ales2 distins. Mare cinste.Mare tzinuta = imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitatzi. ♦ (Despre ospetze serbari) Plin de stralucire; bogat fastuos pompos. Lat. mas maris.