LÍNIE linii s. f. 1. Trasatura simpla shi continua (de forma unui fir) facuta pe o suprafatza cu tocul cu creta cu creionul etc. ♦ (Mat.) Traiectorie descrisa de un punct material intro mishcare continua sau de intersectzia a doua suprafetze. 2. Trasatura reala sau imaginara care indica o limita o directzie sau leaga (pe o harta pe un plan etc.) diferite puncte in spatziu. ◊ Linie de plutire = nivelul apei pe suprafatza exterioara a unei nave in timpul plutirii. ◊ Loc. prep. La (sau in) linia... = in dreptul... la nivelul... 3. (Fam.) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru; liniutza. 4. Rigla. 5. Unitate de masura de lungime folosita in TZarile Romane egala cu a zecea parte dintrun deget. 6. (In loc.) In linie = in shir drept in rand in aliniere. 7. (Livr.) Rand de cuvinte intro pagina scrisa. 8. Succesiune serie a stramoshilor sau a descendentzilor; filiatzie. 9. Sistem (sau parte a unui sistem) de fortificatzii de adaposturi shi de baraje militare destinate sa intareasca apararea unui teritoriu a unui punct strategic etc. ◊ Linie de bataie (sau de lupta) = desfashurare sistematica a unor fortze militare in vederea luptei; intindere a frontului ocupat de trupele care lupta. Linie de aparare = intarire alcatuita din fortificatzii shi trupe. 10. (Adesea urmat de determinari care arata felul) Ansamblu al instalatziilor shi al retzelei de shine care circula trenurile tramvaiele sau metrourile; portziune delimitata dintro asemenea retzea. 11. Itinerar traseu (al unui serviciu de transport). ♦ Directzie sens. 12. Ansamblu de fire de cabluri etc. care fac legatura intre doua sau mai multe puncte. ◊ Linie electrica = ansamblul conductelor dispozitivelor shi constructziilor care asigura transmiterea la distantza a energiei electrice. Linie telefonica (sau de telefon) = ansamblu de conducte care fac legatura intre mai multe posturi telefonice sau intre posturi shi centralele telefonice. Linie telegrafica = totalitatea conductelor shi instalatziilor dintre un emitzator shi un receptor telegrafic. Linie de intarziere = dispozitiv folosit pentru intarzierea semnalelor electrice. ♦ Linie tehnologica = a) organizare a procesului de fabricatzie in care operatziile sunt efectuate la locuri de munca dispuse in ordinea succesiunii operatziilor de fabricare; b) ansamblu de mashini de lucru instalatzii shi mijloace de transport dintro fabrica sau uzina dispuse in ordinea succesiunii operatziilor prevazute de procesul tehnologic. Linie automata = complex de mashiniunelte sau agregate care executa in mod automat operatziile de prelucrare a unor piese organe de mashini produse etc. shi care asigura transportul acestora de la o mashina la alta fara interventzia muncitorului. 13. (Mai ales la pl.) Trasatura caracteristica ce da forma aspectul caracterul unui obiect al unui tot in special al unei figuri; contur profil. ♦ Fig. Trasatura fundamentala punct esentzial (ale unei probleme). ◊ Loc. adv. In linii generale (sau mari) = in ansamblu fara a intra in detalii. 14. Fig. Orientare principala directzie a unui curent a unei opinii etc. 15. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Fel chip mod; criteriu. Linie de conduita. Din lat. linea it. linea germ. Linie fr. ligne.

linie² sf [At: CORESI EV. 38 / Pl: ~ii / E: lin⁴ + ie] (Inv) 1 (Is) ~ sufleteasca Linishte (2). 2 (Ilav) Cu (sau intru) ~ Linishtit (27). 3 Linishte (15).

linie¹ sf [At: CONACHI P. 294 / Pl: ~i / E: lat linea it linea ger Linie fr ligne] 1 sf (Gmt) Trasatura simpla grafica sau imaginara care nu are nici latzime nici grosime care uneshte doua puncte indicand o limita sau o directzie. 2 sf (Ggf; Fiz; spc; is) ~ de nivel Linie¹ (1) care uneshte pe un grafic punctele cu aceleashi cote de pe un teren. 3 sf (Ggf; Fiz; Met; spc; is) ~i isotere Linii¹ (1) care unesc pe un grafic punctele ce au aceeashi temperatura medie in timpul verii. 4 sf (Ggf; Fiz; Met; spc; is) ~i isoterme Linii¹ (1) care unesc pe un grafic punctele de pe pamant care au aceeashi temperatura medie a anului. 5 sf (Ggf; Fiz; Met; spc; is) ~i isochimene Linii¹ (1) care unesc pe un grafic punctele cu aceeashi temperatura medie in timpul iernii. 6 sf (Ggf; Fiz; spc; is) ~ia de colmatziune Axa optica a ocheanului. 7 sf (Ggf; Fiz; spc; is) ~ia echinoctziilor sau a punctelor echinoctziale Linie¹ (1) care marcheaza intersectzia eclipticei cu ecuatorul. 8 sf Limita. 9 sf Granitza. 10 sf (Is) ~ de demarcatzie Linie¹ (1) care desparte doua tzari sau provincii. 11 sf (Ias) Linie¹ (1) care desparte doua ideologii. 12 sf (Mrn; is) ~ de apa sau de cufundare a unei nave Nivel pana la care se cufunda partea inferioara a navei in apa. 13 sf (Ie) A trece (sau a depashi) ~ia A exagera. 14 sf (D. cumpana; ie) A sta (drept) la ~ A se echilibra. 15 sf (Mpl) Dunga. 16 sf (Mpl; spc) Fiecare dintre dungile din palma. 17 sf (Mpl) Trasatura a fetzei. 18 sf (Pex; mpl) Trasatura caracteristica ce da forma aspectul caracterul unui obiect sau al unei figuri Si: contur profil. 19 sf SHir drept. 20 sf (Tip) Rand de cuvinte intro pagina scrisa. 21 av Formand un shir drept Si: aliniat. 22 sf (Mil) Sistem de fortificatzii adaposturi shi baraje militare permanente sau trecatoare destinate sa apere trupele shi sa opreasca inaintarea dushmanului. 23 sf (Is) ~ de aparare Linie¹ (1) alcatuita din fortificatzii shi trupe. 24 sf (Is) ~i de comunicatzii Trasee prin care se face legatura cu serviciile din spatele frontului. 25 sf (Ioc trupe neregulate; is) Trupe de ~ Trupe destinate sa lupte in primul rand. 26 sf (Inv; Buc; Trs) Infanterie. 27 sf Grup de soldatzi desfashuratzi in ordine de atac. 28 sf (Pop; shis) ~ principala Strada principala dintrun orash Cf shosea. 29 Drum despartzitor. 30 sf Carare. 31 sf (SHis) ~ ferata Cale ferata. 32 sf (Lpl) Instalatzie shi retzea a shinelor care circula trenurile tramvaiele shi metrourile. 33 sf Portziune delimitata dintro asemenea retzea. 34 sf Traseu al unui serviciu de transport. 35 sf (Rar) Sarma care leaga statziile telegrafice sau telefonice. 36 sf Directzie. 37 sf (Is) ~ vizuala Linie¹ (1) intre ochiul observatorului shi obiectul privit. 38 sf (Is) ~ de ochire Linie¹ (1) intre ochitorul pushtii vanatoreshti shi tzinta. 39 sf (Is) ~ de conduita sau de purtare Mod de a se purta. 40 sf Nivel. 41 sf Succesiune de descendentzi sau de ascendentzi Si: filiatzie (pop) spitza. 42 sf Unealta de lemn sau de metal cu care se trag linii¹ (1) Si: rigla. 43 sf (Tip) Placa de metal cu care se tiparesc dungi colorate sau care se pune in picioare intre randuri pentru a le despartzi sau a le rari. 44 sf (Is) ~ de cules Unealta tipografica cu doua urechi ce se pune intre randuri cand se culege zatzul. 45 sf (Is) ~ de perforat Linie¹ (1) de otzel ce se intercaleaza in zetz pentru a perfora hartia cu tiparul in acelashi timp. 46 sf (In TZarile Romane) Veche masura de lungime egala cu a zecea parte dintrun deget. 47 sf (Mat) Traiectorie descrisa de un punct material intro mishcare continua sau de intersectzia a doua suprafetze. 48 sf (Is) ~ de plutire Nivel al apei pe suprafatza exterioara a unei nave in timpul plutirii. 49 sf (Ilpp) La (sau in) ~ia... La nivelul... 50 sf Fiecare dintre subdiviziunile marcate pe un termometru pe o rigla etc Si: liniutza (1). 51 sf (Ilav) In ~ In shir drept. 52 sf (Is) ~ de bataie (sau de lupta) Desfashurare sistematica a unor fortze militare in vederea luptei. 53 sf (Ias) Intindere a frontului ocupata de trupele care lupta. 54 sf Ansamblu de fire cabluri etc. care fac legatura intre doua sau mai multe puncte Si: retzea. 55 sf (Is) ~ electrica Ansamblu al conductelor dispozitivelor shi constructziilor care asigura transmiterea la distantza a energiei electrice Si: retzea. 56 sf (Is) ~ telefonica (sau de telefon) Ansamblu de conducte care fac legatura intre mai multe posturi telefonice sau intre posturi shi centralele telefonice Si: retzea. 57 sf (Is) ~ telegrafica Totalitate a conductelor shi instalatziilor dintre un emitzator shi un receptor telegrafic. 58 sf (Is) ~ de intarziere Dispozitv folosit pentru intarzierea semnalelor electrice. 59 sf (Is) ~ tehnologica Organizare a procesului de fabricatzie in care operatziile sunt efectuate la locuri de munca dispuse in ordinea succesiunii etapelor de fabricare. 60 sf (Ias) Ansamblu de mashini de lucru instalatzii shi mijloace de transport dintro fabrica sau uzina dispuse in ordinea succesiunii operatziilor prevazute de procesul tehnologic. 61 sf (Is) ~ia automata Complex de mashiniunelte sau agregate care executa in mod automat operatziile de prelucrare a unor piese organe de mashini produse etc. shi care asigura transportul acestora de la o mashina la alta fara interventzia muncitorului. 62 sf Trasatura fundamentala a unei probleme. 63 sf (Ilav) In ~i generale (sau mari) In ansamblu fara a intra in detalii. 64 sf (Fig) Orientare principala a unui curent a unei opinii etc. 65 sf (Udp „de”) Mod. 66 sf (Udp „de”) Criteriu. 67 (Mat; is) ~ curba Linie¹ (1) alcatuita din unul sau mai multe arcuri de cerc. 68 (Mat; is) ~ franta Linie¹ (1) care formeaza unghiuri pe traiectoria ei. 69 (Ie) A fi (a se mentzine sau a aduce) pe ia de plutire A (se) situa la limita normalitatzii a aceptabilului etc.

LÍNIE linii s. f. 1. Trasatura simpla shi continua (de forma unui fir) facuta pe o suprafatza cu tocul cu creta cu creionul etc. ♦ (Mat.) Traiectorie descrisa de un punct material intro mishcare continua sau de intersectzia a doua suprafetze. 2. Trasatura reala sau imaginara care indica o limita o directzie sau leaga (pe o harta pe un plan etc.) diferite puncte in spatziu. ◊ Linie de plutire = nivelul apei pe suprafatza exterioara a unei nave in timpul plutirii. ◊ Loc. prep. La (sau in) linia... = in dreptul... la nivelul... 3. (Fam.) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru; liniutza. 4. Rigla. 5. Unitate de masura de lungime folosita in tzarile romaneshti egala cu a zecea parte dintrun deget. 6. (In loc.) In linie = in shir drept in rand in aliniere. 7. (Livr.) Rand de cuvinte intro pagina scrisa. 8. Succesiune serie a stramoshilor sau a descendentzilor; filiatzie. 9. Sistem (sau parte a unui sistem) de fortificatzii de adaposturi shi de baraje militare destinate sa intareasca apararea unui teritoriu a unui punct strategic etc. ◊ Linie de bataie (sau de lupta) = desfashurare sistematica a unor fortze militare in vederea luptei; intindere a frontului ocupat de trupele care lupta. Linie de aparare = intarire alcatuita din fortificatzii shi trupe. 10. (Adesea urmat de determinari care arata felul) Ansamblu al instalatziilor shi al retzelei de shine care circula trenurile tramvaiele sau metrourile; portziune delimitata dintro asemenea retzea. 11. Itinerar traseu (al unui serviciu de transport). ♦ Directzie sens. 12. Ansamblu de fire de cabluri etc. care fac legatura intre doua sau mai multe puncte. ◊ Linie electrica = ansamblul conductelor dispozitivelor shi constructziilor care asigura transmiterea la distantza a energiei electrice. Linie telefonica (sau de telefon) = ansamblu de conducte care fac legatura intre mai multe posturi telefonice sau intre posturi shi centralele telefonice. Linie telegrafica = totalitatea conductelor shi instalatziilor dintre un emitzator shi un receptor telegrafic. Linie de intarziere = dispozitiv folosit pentru intarzierea semnalelor electrice. ♦ Linie tehnologica = a) organizare a procesului de fabricatzie in care operatziile sunt efectuate la locuri de munca dispuse in ordinea succesiunii operatziilor de fabricare; b) ansamblu de mashini de lucru instalatzii shi mijloace de transport dintro fabrica sau uzina dispuse in ordinea succesiunii operatziilor prevazute de procesul tehnologic. Linie automata = complex de mashiniunelte sau agregate care executa in mod automat operatziile de prelucrare a unor piese organe de mashini produse etc. shi care asigura transportul acestora de la o mashina la alta fara interventzia muncitorului. 13. (Mai ales la pl.) Trasatura caracteristica ce da forma aspectul caracterul unui obiect al unui tot in special al unei figuri; contur profil. ♦ Fig. Trasatura fundamentala punct esentzial (ale unei probleme). ◊ Loc. adv. In linii generale (sau mari) = in ansamblu fara a intra in detalii. 14. Fig. Orientare principala directzie a unui curent a unei opinii etc. 15. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Fel chip mod; criteriu. Linie de conduita. Din lat. linea it. linea germ. Linie fr. ligne.

LÍNIE linii s. f. I. 1. Trasatura facuta pe o suprafatza (cu condeiul creta creionul etc.); (Geom.) figura continua care are o singura dimensiune shi care poate fi descrisa de un punct prin deplasarea sa sau se obtzine prin intersectzia a doua suprafetze. Linie curba. Linie frinta. ▭ Vorbi potrivind doua scindurele cap la cap shi tragind o linie. C. PETRESCU I. II 181. In linii repezi schitza figurile scriitorilor mai insemnatzi. VLAHUTZA. O. A. III 39. ◊ Linie directoare v. director. ◊ Fig. Inaintea cailor i aparu albastra linia frinta a unui nou fulger. V. ROM. decembrie 1951 208. O linie subtzire de singe se aratase la rasarit. SADOVEANU O. VI 335. ♦ Trasatura imaginara care indica o limita o directzie sau leaga (pe o harta un plan etc.) diferite puncte in spatziu. ◊ Linie de demarcatzie v. demarcatzie. Linie dreapta v. drept. Linie izoterma v. izoterm. Linie de ochire v. ochire. Linie de plutire v. plutire. Linie vizuala v. vizual. ♦ (Familiar) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru; liniutza. Bolnavul are 37 de grade shi doua linii. 2. (In locutziuni) Loc. adv. In linie = in shir drept in rind in aliniere. Doua companii se desfashurara in linie una in dreapta shi alta in stinga shoselei. REBREANU R. II 250. Multzime de echipajuri ashezate in linie. DACIA LIT. 258. Casele sint mai toate foarte frumoase lucrate k arhitectura shi toate in linie. GOLESCU I. 106. ◊ Loc. prep. La sau in linia... = in dreptul la nivelul. Ici bagi de seama k te pindesc doi ochi stralucitori dintro tufa. Un cap neclintit de fata la linia zaplazului. Itzi zimbeshte. SADOVEANU O. IV 416. Sashi faca casa in linia ulitzei? NEGRUZZI S. I 70. 3. (Frantzuzism rar) Rind de cuvinte intro pagina scrisa. Judeca insutzi aceste doua saptamini ce am trebuit sa sufar caci... nam primit macar o linie de la dumneata. KOGALNICEANU S. 192. 4. Serie succesiune a stramoshilor sau a descendentzilor; filiatzie. Nepot in linie dreapta. 5. (Urmat adesea de determinari introduse prin prep. «de») Sistem de fortificatzii adaposturi shi baraje militare destinate sa intareasca apararea unui teritoriu. Ieshea cite unul intre linii shi se uita. DUMITRIU N. 70. Trei ani am fost purtat in vagoane de vite de la o linie de transhee la alta. C. PETRESCU S. 156. ◊ Linie de bataie = termen intrebuintzat in trecut pentru a indica desfashurarea unei unitatzi militare in vederea luptei sau ashezarea ei pe doua rinduri pentru a fi trecuta in revista. Soldatzii stau in linia de bataie. SANDUALDEA U. P. 235. Linie de lupta = trupele aflate in contact direct cu inamicul; teritoriul care se afla aceste trupe. Linie de aparare = intarire alcatuita din fortificatzii shi trupe. Regiment de linie = denumire data in trecut unitatzilor de infanterie in care stagiul militar se facea in continuare spre deosebire de dorobantzi care faceau stagiul militar cu schimbul. Ii vom trimite acolo shi regimentele de linie shi cavalerie. CAMIL PETRESCU O. II 273. ♦ Formatzie. Se trasese cu ofitzerii indaratul liniei de soldatzi. DUMITRIU N. 110. 6. Ansamblul instalatziilor shi al retzelei de shine care circula trenurile (v. cale ferata drumdefier) tramvaiele metrourile etc.; portziune delimitata dintro asemenea retzea. Trenul cu patru vagoane intra in gara cu toate frinele strinse scirtziind shi varsind scintei pe linie. DUMITRIU N. 98. (Determinat prin «ferata») Linia ferata... se incovoaie... spre gura neagra a tunelului. SADOVEANU M. 138. O linie ferata transporta scindurile umede inca pina la cea mai apropiata gara. C. PETRESCU S. 217. ♦ Traseu (al unui serviciu de transport). Linia de autobuse BucureshtiAlexandria. Linie aeriana. ▭ In seara aceea sosise un transatlantic al liniei «AmericaHoland». BART S. M. 32. 7. Legatura prin fire aeriene sau cabluri subterane intre un punct emitzator shi un altul receptor. ◊ Linie telefonica (sau de telefon) = ansamblul de conducte care fac legatura intre posturile telefonice sau intre posturi shi centralele telefonice. El sa dus in sat in lungul liniei de telefon incarcata de rindunele gata de duca. SADOVEANU M. C. 146. Linie telegrafica = totalitatea conductelor shi instalatziilor dintre un emitzator shi un receptor telegrafic. 8. (Mai ales la pl.) Trasaturi caracteristice care dau forma conturul unui obiect; aspectul expresia unui tot in special a unei figuri. Liniile fetzei. ♦ (In legatura cu notziuni abstracte) Trasaturi fundamentale puncte esentziale. Liniile mari ale unei probleme. ◊ Loc. adv. In linii generale (sau mari) = in ansamblu fara detalii fara amanunte. Articolul nu pune problema decit in linii generale. BARANGA I. 170. 9. Directzie (I 1). TZinea manunchiul cirmei... shi deabia putea sa tzie linia neschimbata. CONTEMPORANUL IV 46. 10. Fig. Orientare principala; directzie justa. Linia generala de dezvoltare a tzarilor de democratzie populara este linia avintului neincetat al economiei de pace. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 74. Va veghea... k linia partidului sa fie respectata intocmai la ferma. GALAN B I 435. ◊ Expr. A fi pe linie = a avea o orientare justa a fi in conformitate cu conceptzia justa. ♦ (Urmat de determinari indicind domeniul) Ramura sector de activitate. Succese pe linie profesionala. Sarcina pe linie sindicala. 11. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Chip mod principiu (de conduita). Asha a fost linia de purtare a ziarului nostru shi a fost buna. IONESCURION C. 26. II. Unealta de lemn sau de metal care serveshte la tras linii drepte; rigla. Fara linii shi compasuri paingului cine spune cu meshteshug sa intinda o mreaja. CONACHI P. 294. III. (Invechit) Unitate de masura a lungimilor folosita in tzarile romineshti shi valorind cam 0225 cm.

LÍNIE s.f. 1. Figura continua cu o singura dimensiune descrisa de un punct prin deplasare sau obtzinuta prin intersectzia a doua suprafetze. 2. Trasatura imaginara care arata o directzie data o limita etc. 3. Descendentza filiatzie. 4. Sistem de fortificatzii. ◊ Nava de linie v. nava. ♦ SHirul luptatorilor intro batalie; shir de transhee; directzia generala a pozitziilor trupelor. 5. Cele doua shine paralele care merge trenul; totalitatea instalatziilor unei cai ferate. 6. Legatura aeriana sau maritima intre doua puncte. ♦ Legatura de telecomunicatzii intre doua puncte. 7. (La pl.) Trasaturile caracteristice ale unui obiect ale fetzei cuiva; contur profil. ♦ TZinuta. 8. (Fig.) Orientare; directzie. 9. (Poligr.) Rand intro pagina. ♦ Placa subtzire de metal cu care se imprima liniile sau se distantzeaza randurile. 10. Rigla. 11. (Mar.) Ecuator. [Pron. nie gen. iei. / < lat. it. linea cf. germ. Linie].

LÍNIE s. f. 1. figura continua cu o singura dimensiune descrisa de un punct prin deplasare sau obtzinuta prin intersectzia a doua suprafetze. 2. trasatura imaginara care arata o directzie data o limita etc. 3. descendentza filiatzie. 4. sistem de fortificatzii. ◊ shirul luptatorilor intro batalie; directzia generala a pozitziilor trupelor. 5. cele doua shine paralele care merge trenul; totalitatea instalatziilor unei cai ferate. 6. legatura aeriana sau maritima intre doua puncte. ◊ legatura de telecomunicatzii intre doua puncte. 7. (pl.) trasaturile caracteristice ale unui obiect ale fetzei cuiva; contur profil. ◊ tzinuta. 8. (fig.) orientare; directzie. 9. (poligr.) rand intro pagina. ◊ placa subtzire de metal cu care se imprima liniile sau se distantzeaza randurile. 10. rigla. 11. (mar.) ecuator. 12. gama de produse (cosmetice). (< lat. linea germ. Linie fr. ligne)

línie s. f. Ansamblu de produse in special cosmetice ◊ „Aceeashi geneza o are linia de produse «Herba» destinata barbatzilor gama «Bioton» cu extractele vegetale shi animale care insumeaza pleiada unguentelor pentru ingrijirea tenului linia «Ada» in curs de lansare cuprinzand accesoriile pentru machiaj.” R.l. 5 VII 77 p. 6; v. shi 3 II 81 p. 5 (din germ. Linie fr. ligne; DMC 1970; DN DEX DN3 alte sensuri)

LÍNIE ~i f. 1) Trasatura continua (facuta cu creionul cu penitza etc.) pe o suprafatza plana avand o singura dimensiune. 2) Figura geometrica obtzinuta prin deplasarea unui punct pe un plan sau prin intersectzia a doua planuri. ~ dreapta. ~ franta. 3) Instrument format dintro bara gradata folosita la trasarea liniilor drepte shi pentru masurari; rigla. 4) Fiecare dintre trasaturile paralele de pe un caiet. 5) Trasatura (reala sau imaginara) care indica o limita o directzie data etc. ◊ ~a orizontului dunga de la intersectzia aparenta a suprafetzei pamantului cu bolta cereasca. In ~ unul langa altul. 6) Consecventza privind legaturile de rudenie intre generatzii; descendentza; filiatzie. ◊ In ~ dreapta (sau directa) din tata in fiu. 7) Sistem de fortificatzii shi trupe. ◊ ~a intai (sau ~a de foc) parte a trupelor care stau pe primul plan intro batalie. 8) Traseu al unei cai de comunicatzie. ~ de cale ferata. ~ aeriana. 9) Retzea de fire care asigura transmiterea la distantza a energiei electrice. ~ electrica. ~ telefonica (sau de telefon). 10) la pl. Trasaturi caracteristice care dau forma sau conturul unui obiect. ~ile fetzei. 11) Orientare directzie de actziune intro activitate. [G.D. liniei; Sil. nie] /<lat. linea germ. Linie fr. ligne

linie f. 1. trasura simpla fara lungime nici desime; 2. shir de vorbe puse pe aceeashi linie: aceasta pagina are 57 de linii; 3. unealta de tras linii; 4. masura de lungime 1/10 dintr’un deget sau V1/12 dintr’o palma; 5. rang: amandoi sunt pe aceeash linie; 6. descendentza: nascut in linie directa; 7. pozitziunea trupelor: in linie de bataie; 8. retranshament: a fortza liniile dushmanului; linie telegrafica fir de fier ce transmite electric depeshele dela un punct la altul; 9. fig. directziune regula: linie de purtare.

*línie f. (lat. linea fir de in funie linie linum in; it. linea fr. ligne. V. lingerie). Trasatura dunga intindere in lungime facind abstractziune de orĭce alta dimensiune: linie dreapta curba frinta. Trasatura lineament: in liniĭ generale. Rind modu cum is ashezate cuvintele in pagina orĭ soldatziĭ in front orĭ in coloana: armata era ashezata in linie de bataĭe (p. batalie). Retranshament orĭ front: a fortza liniile dushmaneshtĭ. O veche masura de lungime ultima subdiviziune a unuĭ stinjen. Rigla bucata de lemn orĭ de metal dreapta de care ne servim p. a trage liniĭ drepte trecind creĭonu orĭ condeĭu pe linga ĭa. Fig. Regula: linie de purtare. Ordin rang: in prima linie a fi pe aceĭashĭ linie cu cineva (a fi egal). Descendentza uneĭ familiĭ: linie barbateasca directa colaterala. Linie de separatziune (a apelor) hotaru intre doŭa lucrurĭ (de ex. basinurĭ de riurĭ). Regiment de linie regiment de infanterie gata de prima cĭocnire. Bastiment de linie propriŭ primuluĭ atac. Armata de prima (saŭ de a doŭa) linie armata destinata primeĭ orĭ secundeĭ cĭocnirĭ. Linie ferata fluviala maritima telegrafica telefonica linie (cale drum) p. circulatziunea trenurilor saŭ bastimentelor fluviale orĭ maritime saŭ p. transmiterea shtirilor pin telegraf orĭ pin telefon.

línie vérde sint. s. (fig.) Liber acces cale libera ◊ „Desigur este vorba de finantzarea externa a carei «linie verde» trebuie so dea expertzii FMI.” Cotid. 283/93 p. 1. ◊ „Sa dat «linie verde» Ministerului Transportului de a stopa existentza [...] firmei «Expres Pilot».” R.l. 1076/93 p. 2 (R. Zafiu in R.lit. 15/96 p. 9 de unde provin shi cele doua citate)

línie (nie) s. f. art. línia (nia) g.d. art. líniei; pl. línii art. líniile (nii)

línie s. f. (sil. nie) art. línia (sil. nia) g.d. art. líniei; pl. línii art. líniile (sil. nii)

LÍNIE s. 1. (rar) liniament. (A tras cateva ~ paralele.) 2. linie franta = zigzag. 3. v. rigla. 4. v. dunga. 5. dunga (Transilv. shi Ban.) shtraif. (A tras o ~ la prispa casei.) 6. v. liniutza. 7. linieferata v. cale ferata. 8. trasatura (inv.) trasura. (Din cateva ~i ia facut portretul.) 9. v. trasatura. 10. v. silueta. 11. itinerar traseu. (~ aeriana BucureshtiBelgrad.) 12. v. cale. 13. v. directzie. 14. v. descendentza. 15. v. margine.

LÍNIE s. v. rand.

linie s. v. RIND.

LINIE s. 1. (rar) liniament. (A tras citeva ~ paralele.) 2. linie frinta = zigzag. 3. (TEHN.) rigla (Transilv.) lineal. 4. dunga varga (pop.) virsta (reg.) shar (prin Ban. shi Transilv.) sharga (Mold. shi Bucov.) virca. (O tzesatura cu ~i.) 5. dunga (Transilv. shi Ban.) shtraif. (A tras o ~ la prispa casei.) 6. liniutza. (~ la un termometru.) 7. linieferata = caleferata drumdefier (pop.) shina (Transilv. Bucov. shi Ban.) shtrec. (Se deplaseaza pe ~.) 8. trasatura (inv.) trasura. (Din citeva ~i ia facut portretul.) 9. trasatura (inv.) trasura (fig.) taietura. (O ~ elina a nasului.) 10. silueta talie. (Are o ~ zvelta.) 11. itinerar traseu. (~ aeriana BucureshtiBelgrad.) 12. cale directzie sens. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) 13. directzie orientare sens. (~ urmata intro actziune.) 14. descendentza filiatzie succesiune. (Urmash in ~ barbateasca.) 15. limita margine. (Sa oprit la ~ satului.)

línie (línii) s. f. 1. Dreapta dunga. 2. SHir rind. 3. Formatzie de trupe in ordin de bataie. 4. Legatura de comunicatzii. 5. Rind. 6. Rigla. 7. Stirpe descendentza. 8. (Inv.) Masura de dimensiuni valoreaza 1/10 dintrun deget (000246 m) in Munt. shi 1/2 dintrun palmac (000290 m) in Mold. 9. Obiect cu care se bateau shcolarii la palma. Lat. it. linea (sec. XVIII). der. liniutza s. f. (rigla mica; cratima); linia vb. (a trage linii) folosit mai ales la part. cf. it. lineato; alinia vb. format dupa fr. aligner; liniar (var. linear) adj. din fr. linéal; sublinia vb. dupa fr. souligner.

LINIE AERIANA ruta aeriana intre doua orashe care se deplaseaza curse regulate.

LINIE DE ATERIZARE linie imaginara sustzinuta de repere pe sol paralela cu directzia vantului care trece printrun punct fix numit punct de aterizare.

LINIE DREAPTA mod de zbor in care aeronava este mentzinuta pe directzia unui reper de pe sol dinainte stabilit cu viteza normala.

NULLA DIES SINE LINEA (lat.) nici o zi fara o linie Pliniu cel Batran „Naturalis historia” 3536. Cuvinte atribuite pictorului Apelles care considera exercitziul zilnic esentzial pentru desavarshirea maiestriei artistice. Beethoven shi Arghezi leau luat drept deviza.

linie linie s. f. 1. fiecare dintre subdiviziunile marcate pe un termometru. 2. (tox.) doza de cocaina consumata prin inhalare. 3. serie de produse comerciale cu calitatzi comune.

a face o linie expr. (tox.) a intinde pulberea de cocaina pe o suprafatza plana shi neteda cu ajutorul unei coli de hartie sau a unei lame de ras in vederea inhalarii ei printrun mic cornet de hartie.

a pastra linia de mijloc expr. a fi cumpatat a fi moderat

cap de linie expr. (detz.) sfarshitul perioadei de detentzie; data eliberarii din penitenciar.

sarit de pe fix / de pe linie expr. v. sarit.