15 definitzii pentru criteriu
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CRITÉRIU criterii s. n. 1. Punct de vedere principiu norma pe baza carora se face o clasificare o definire o apreciere. 2. Proba sportiva concurs servind de obicei la selectarea celor mai buni sportivi dintro anumita ramura. Din fr. critérium.
CRITÉRIU criterii s. n. 1. Punct de vedere principiu norma pe baza carora se face o clasificare o definire o apreciere. 2. Proba sportiva concurs servind de obicei la selectarea celor mai buni sportivi dintro anumita ramura. Din fr. critérium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
criteriu sn [At: HASDEU I. C. 125 / Pl: ~i / E: fr critérium] 1 Punct de vedere principiu norma pe baza carora se clasifica se defineshte se apreciaza ceva. 2 Proba concurs pentru selectarea celor mai buni sportivi dintro anumita ramura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRITÉRIU criterii s. n. Punct de vedere norma principiu pe baza caruia se face o clasificare o apreciere o definire. Unul din criteriile importante dupa care se apreciaza valoarea unui membru de partid este activitatea care o depune in productzie shi rezultatele ei. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 5 56. Atitudinea unui partid fatza de greshelile sale este unul din cele mai sigure criterii de apreciere a partidului. SCINTEIA 1953 nr. 2562. Dupa ce culege florile le clasifica in grupuri dupa criterii subiective. IBRAILEANU A. 48.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRITÉRIU s.n. Punct de vedere principiu de clasificare de apreciere de definire etc.; norma. [Pron. riu pl. i. / < fr. critérium cf. gr. kriterion ceea ce serveshte la judecare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CRITÉRIU s. n. punct de vedere principiu norma pe baza careia se face o clasificare o definire o apreciere etc. (< fr. critérium lat. criterium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CRITÉRIU ~i n. Principiu pe baza caruia se face o apreciere o clasificare o definire. /<fr. critérium lat. criterium
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
criteriu n. semn distinctiv care permite a cunoashte adevarul.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
critériŭ n. (vgr. kritérion d. krino judec. V. criza). Proba dupa care judecĭ: memoria nu e totdeauna criteriu inteligentzeĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
critériu [riu pron. rĭu] s. n. art. critériul; pl. critérii art. critériile (rii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
critériu s. n. [riu pron. riu] art. critériul; pl. critérii art. critériile (sil. rii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
criteriu
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
criteriu rii.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CRITÉRIU s. norma principiu (rar) semn. (~ de apreciere.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CRITERIU s. norma principiu (rar) semn. (~ de apreciere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
CRITÉRIU s. n. (< fr. critérium cf. gr. kriterion „ceea ce serveshte la masurare la judecare”): punct de vedere; principiu de apreciere de definire de caracterizare de clasificare. Termen folosit in sintagma criteriu de clasificare (a sunetelor a consoanelor a vocalelor a cuvintelor a partzilor de vorbire a categoriilor gramaticale a partzilor de propozitzie a propozitziilor a limbilor a semnelor grafice a stilurilor limbii literare etc. v. clasificáre. Exista urmatoarele c. de clasificare a categoriilor lingvistice amintite: A. CRITERII DE CLASIFICARE A SUNETELOR LIMBII: 1. dupa modalitatea emiterii: nearticulate shi articulate; 2. dupa felul propagarii shi dupa functziile lor (din punct de vedere acustic shi fiziologic): consoane shi vocale; 3. dupa pozitzia lor in raport cu accentul: protonice shi posttonice (v. clasificáre shi súnet). B. CRITERII DE CLASIFICARE A VOCALELOR: 1. dupa felul pronuntzarii shi al notarii: simple shi duble (geminate); 2. dupa posibilitatea sau imposibilitatea de a primi accentul: accentuate (tonice) shi neaccentuate (atone); 3. dupa gradul de inchidere: inchise mijlocii (medii) shi deschise; 4. dupa locul de articulare a limbii: anterioare (palatale) mediale (centrale) shi posterioare (velare); 5. dupa participarea sau neparticiparea buzelor: rotunjite (labializate) shi nerotunjite (nelabializate). v. clasificáre shi vocála. C. CRITERII DE CLASIFICARE A CONSOANELOR: 1. dupa felul pronuntzarii shi notarii: simple shi duble (geminate); 2. dupa posibilitatea sau imposibilitatea de a fi influentzate de vocala sau de semivocala i: moi (muiate) shi tari (dure nemuiate); 3. dupa modul de articulare: oclusive (imploziveexplozive) semioclusive (africate) constrictive (fricative) lichide shi nazale; 4. dupa locul de articulare: bilabiale labiodentale (alveolare) prepalalale palatale velare shi laringale; 5. dupa pozitzia coardelor vocale in pronuntzare: surde shi sonore (v. clasificáre shi consoána). D. CRITERII DE CLASIFICARE A CUVINTELOR: 1. c. etimologic: moshtenite (din latina shi din substrat) imprumutate (din diverse limbi in etape diferite) shi formate pe terenul limbii romane (prin derivare compunere shi conversiune); 2. c. structurii morfematice: simple shi compuse; 3. c. semantic: cu sens lexical shi fara sens lexical; 4. c. notzional: cu notziuni shi fara notziuni; 5. c. psihologicempiric: concrete shi abstracte; 6. c. flexionar (morfologic): flexibile shi neflexibile; 7. c. sintactic (aspectul functzional): cu functzie sintactica shi fara functzie sintactica; 8. c. sintactic (aspectul distributzional): cu distributzie (unidirectzionala sau bidirectzionala) shi fara distributzie (v. clasificáre shi cuvant). E. CRITERII DE CLASIFICARE A PARTZILOR DE VORBIRE: 1. c. etimologic: moshtenite imprumutate shi formate pe terenul limbii romane (aplicabil la substantiv adjectiv numeral pronume verb adverb interjectzie prepozitzie shi conjunctzie); 2. c. structurii morfematice: simple shi compuse (aplicabil la toate partzile de vorbire amintite mai sus); 3. c. psihologicempiric: concrete shi abstracte (aplicabil la majoritatea partzilor de vorbire amintite mai sus); 4. c. notzional: comune shi proprii (aplicabil numai la substantive); 5. c. genului: masculine feminine shi neutre (aplicabil numai la substantive); 6. c. flexionar (morfologic): de declinarea I de declinarea a IIa shi de declinarea a IIIa sau de tipul flexionar I de tipul flexionar II shi de tipul flexionar III (aplicabil numai la substantive); variabile (cu o terminatzie shi cu doua terminatzii; cu patru forme flexionare cu trei forme flexionare shi cu doua forme flexionare) shi invariabile (aplicabil la adjective shi pronume); unipersonale shi pluripersonale (tripersonale) integrale shi defective regulate shi neregulate de conjugarea I de conjugarea a IIa de conjugarea a IIIa shi de conjugarea a IVa (aplicabil numai la verbe); 7. c. contzinutului: calificative shi determinativpronominale (aplicabil numai la adjective); cardinale ordinale colective fractzionare (partitive) procentuale multiplicative distributive shi adverbiale (aplicabil numai la numerale); personale de intarire posesive reflexive demonstrative nehotarate shi negative (aplicabil numai la pronume); de mod de timp de loc de concesie de scop (aplicabil numai la adverbe); care exprima stari fizice shi emotzionale care exprima stari volitzionale care evoca prin imitare aproximativa sunetele shi zgomotele (la interjectzii); 8. c. sintactic (aspectul functzional): interogative shi relative (aplicabil numai la pronume shi adjective pronominale); tranzitive shi intranzitive personale shi impersonale predicative (autonome) shi nepredicative (auxiliare) aplicabil numai la verbe; dependente (nepredicative) regente (predicative) shi independente corelative shi noncorelative (aplicabil numai la adverbe); cu functzii sintactice shi fara functzii sintactice (aplicabil la adverbe shi interjectzii); specializate (specifice) shi cu valori multiple (nespecifice) aplicabil la adverbe interjectzii prepozitzii shi conjunctzii; cu genitivul cu dativul shi cu acuzativul (aplicabil numai la prepozitzii); coordonatoare shi subordonatoare (aplicabil numai la conjunctzii); 9. c. sintactic (aspectul distributzional): cu distributzie unidirectzionala shi cu distributzie bidirectzionala (aplicabil la adjectivele pronominale la pronume verbe adverbe shi interjectzii). v. clasificáre shi parte de vorbire. F. CRITERII DE CLASIFICARE A PARTZILOR DE PROPOZITZIE: 1. c. expresiei: exprimate shi neexprimate (aplicabil la subiecte shi la predicate) inclus shi subintzeles (aplicabil la subiecte); 2. c. structurii: simple complexe dezvoltate shi multiple (aplicabil la subiect nume predicativ atribut apozitzie complement shi elementul predicativ suplimentar); 3. c. contzinutului: determinate shi nedeterminate (aplicabil numai la subiecte) de calificare shi de identificare explicative shi determinative (aplicabil la atribute) circumstantziale shi necircumstantziale (aplicabil la atribute shi complemente) cu nuantza circumstantziala shi fara nuantza circumstantziala (aplicabil la elementul predicativ suplimentar) directe indirecte de agent de loc de timp de mod de cauza de scop de conditzie de concesie de consecintza de asociere de instrument de cumul de opozitzie de relatzie shi de exceptzie (aplicabil la complemente); 4. c. morfologic: verbale nominale adverbiale shi interjectzionale (aplicabil numai la predicate): substantivale adjectivale numerale pronominale verbale adverbiale shi interjectzionale (aplicabil la atribute); cu aspect nominal shi cu aspect verbal (aplicabil la elementul predicativ suplimentar); in N. in G. in D. shi in Ac. (aplicabil la subiecte la nume predicative la atribute la apozitzii shi partzial la complemente shi la elemente predicative suplimentare); 5. c. sintactic: izolate shi neizolate (aplicabil la atribute). v. clasificáre shi parte de propozitzie. G. CRITERII DE CLASIFICARE A PROPOZITZIILOR: 1. c. logicosemantic: principale shi secundare suficiente shi insuficiente; 2. c. contzinutului: enuntziative shi interogative; propriuzise optative dubitative potentziale shi imperative (atat cele enuntziative cat shi cele interogative) directe shi indirecte (cele interogative) totale shi partziale (cele interogative directe); 3. c. calitatzii: afirmative shi negative: 4. c. structurii: analizabile shi neanalizabile simple shi dezvoltate; 5. c. morfologic: verbale shi nominale; 6. c. sintactic: monomembre shi bimembre regente shi subordonate independente shi dependente (v. clasificáre shi propozítzie). H. CRITERII DE CLASIFICARE A LIMBILOR: 1. c. geografic: limbile din Europa limbile din Africa limbile din Asia limbile din Oceania limbile din America (de Nord shi de Sud); 2. c. genealogic (al inrudirii) combinat cu cel geografic (are in vedere unitatea de origine gruparea limbilor pe familii de limbi ramuri grupuri shi subgrupuri): limbile indoeuropene (romanice germanice celtice slave baltice limba greaca limba albaneza limba armeana indiene shi iraniene) limbile iberocaucaziene; limbile burushaski limbile dravidiene limbile munda limbile semitohamitice limbile uraloaltaice (turcice mongole tunguse ugrofinice samoede) limbile paleosiberiene limbile ainú limbile chinotibetane limbile monkhmer limba coreeana limba japoneza; limbile negroafricane limba malgasha; limbile amerindiene; limbile indoneziene limbile polineziene limbile melaneziene limbile australiene shi limbile papuashe; 3. c. tipologic (morfologic): are in vedere unitatea de structura a limbilor (mai ales morfologica) gruparea lor in patru mari tipuri: limbi izolante limbi aglutinante limbi flexionare shi limbi incorporante (polisintetice). Pentru toate aceste c. de clasificare a limbilor v. clasificáre shi límba.
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
- pronuntzie: criterĭu
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
criteriu, criteriisubstantiv neutru
- 1. Punct de vedere principiu norma pe baza carora se face o clasificare o definire o apreciere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Unul din criteriile importante dupa care se apreciaza valoarea unui membru de partid este activitatea care o depune in productzie shi rezultatele ei. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 5 56. DLRLC
- Atitudinea unui partid fatza de greshelile sale este unul din cele mai sigure criterii de apreciere a partidului. SCINTEIA 1953 nr. 2562. DLRLC
- Dupa ce culege florile le clasifica in grupuri dupa criterii subiective. IBRAILEANU A. 48. DLRLC
-
- 2. Proba sportiva concurs servind de obicei la selectarea celor mai buni sportivi dintro anumita ramura. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- critérium DEX '09 DEX '98 DN