LÍNIE ~i f. 1) Trasatura continua (facuta cu creionul cu penitza etc.) pe o suprafatza plana avand o singura dimensiune. 2) Figura geometrica obtzinuta prin deplasarea unui punct pe un plan sau prin intersectzia a doua planuri. ~ dreapta. ~ franta. 3) Instrument format dintro bara gradata folosita la trasarea liniilor drepte shi pentru masurari; rigla. 4) Fiecare dintre trasaturile paralele de pe un caiet. 5) Trasatura (reala sau imaginara) care indica o limita o directzie data etc. ◊ ~a orizontului dunga de la intersectzia aparenta a suprafetzei pamantului cu bolta cereasca. In ~ unul langa altul. 6) Consecventza privind legaturile de rudenie intre generatzii; descendentza; filiatzie. ◊ In ~ dreapta (sau directa) din tata in fiu. 7) Sistem de fortificatzii shi trupe. ◊ ~a intai (sau ~a de foc) parte a trupelor care stau pe primul plan intro batalie. 8) Traseu al unei cai de comunicatzie. ~ de cale ferata. ~ aeriana. 9) Retzea de fire care asigura transmiterea la distantza a energiei electrice. ~ electrica. ~ telefonica (sau de telefon). 10) la pl. Trasaturi caracteristice care dau forma sau conturul unui obiect. ~ile fetzei. 11) Orientare directzie de actziune intro activitate. [G.D. liniei; Sil. nie] /<lat. linea germ. Linie fr. ligne