LÍNIE linii s. f. I. 1. Trasatura facuta pe o suprafatza (cu condeiul creta creionul etc.); (Geom.) figura continua care are o singura dimensiune shi care poate fi descrisa de un punct prin deplasarea sa sau se obtzine prin intersectzia a doua suprafetze. Linie curba. Linie frinta. ▭ Vorbi potrivind doua scindurele cap la cap shi tragind o linie. C. PETRESCU I. II 181. In linii repezi schitza figurile scriitorilor mai insemnatzi. VLAHUTZA. O. A. III 39. ◊ Linie directoare v. director. ◊ Fig. Inaintea cailor i aparu albastra linia frinta a unui nou fulger. V. ROM. decembrie 1951 208. O linie subtzire de singe se aratase la rasarit. SADOVEANU O. VI 335. ♦ Trasatura imaginara care indica o limita o directzie sau leaga (pe o harta un plan etc.) diferite puncte in spatziu. ◊ Linie de demarcatzie v. demarcatzie. Linie dreapta v. drept. Linie izoterma v. izoterm. Linie de ochire v. ochire. Linie de plutire v. plutire. Linie vizuala v. vizual. ♦ (Familiar) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru; liniutza. Bolnavul are 37 de grade shi doua linii. 2. (In locutziuni) Loc. adv. In linie = in shir drept in rind in aliniere. Doua companii se desfashurara in linie una in dreapta shi alta in stinga shoselei. REBREANU R. II 250. Multzime de echipajuri ashezate in linie. DACIA LIT. 258. Casele sint mai toate foarte frumoase lucrate k arhitectura shi toate in linie. GOLESCU I. 106. ◊ Loc. prep. La sau in linia... = in dreptul la nivelul. Ici bagi de seama k te pindesc doi ochi stralucitori dintro tufa. Un cap neclintit de fata la linia zaplazului. Itzi zimbeshte. SADOVEANU O. IV 416. Sashi faca casa in linia ulitzei? NEGRUZZI S. I 70. 3. (Frantzuzism rar) Rind de cuvinte intro pagina scrisa. Judeca insutzi aceste doua saptamini ce am trebuit sa sufar caci... nam primit macar o linie de la dumneata. KOGALNICEANU S. 192. 4. Serie succesiune a stramoshilor sau a descendentzilor; filiatzie. Nepot in linie dreapta. 5. (Urmat adesea de determinari introduse prin prep. «de») Sistem de fortificatzii adaposturi shi baraje militare destinate sa intareasca apararea unui teritoriu. Ieshea cite unul intre linii shi se uita. DUMITRIU N. 70. Trei ani am fost purtat in vagoane de vite de la o linie de transhee la alta. C. PETRESCU S. 156. ◊ Linie de bataie = termen intrebuintzat in trecut pentru a indica desfashurarea unei unitatzi militare in vederea luptei sau ashezarea ei pe doua rinduri pentru a fi trecuta in revista. Soldatzii stau in linia de bataie. SANDUALDEA U. P. 235. Linie de lupta = trupele aflate in contact direct cu inamicul; teritoriul care se afla aceste trupe. Linie de aparare = intarire alcatuita din fortificatzii shi trupe. Regiment de linie = denumire data in trecut unitatzilor de infanterie in care stagiul militar se facea in continuare spre deosebire de dorobantzi care faceau stagiul militar cu schimbul. Ii vom trimite acolo shi regimentele de linie shi cavalerie. CAMIL PETRESCU O. II 273. ♦ Formatzie. Se trasese cu ofitzerii indaratul liniei de soldatzi. DUMITRIU N. 110. 6. Ansamblul instalatziilor shi al retzelei de shine care circula trenurile (v. cale ferata drumdefier) tramvaiele metrourile etc.; portziune delimitata dintro asemenea retzea. Trenul cu patru vagoane intra in gara cu toate frinele strinse scirtziind shi varsind scintei pe linie. DUMITRIU N. 98. (Determinat prin «ferata») Linia ferata... se incovoaie... spre gura neagra a tunelului. SADOVEANU M. 138. O linie ferata transporta scindurile umede inca pina la cea mai apropiata gara. C. PETRESCU S. 217. ♦ Traseu (al unui serviciu de transport). Linia de autobuse BucureshtiAlexandria. Linie aeriana. ▭ In seara aceea sosise un transatlantic al liniei «AmericaHoland». BART S. M. 32. 7. Legatura prin fire aeriene sau cabluri subterane intre un punct emitzator shi un altul receptor. ◊ Linie telefonica (sau de telefon) = ansamblul de conducte care fac legatura intre posturile telefonice sau intre posturi shi centralele telefonice. El sa dus in sat in lungul liniei de telefon incarcata de rindunele gata de duca. SADOVEANU M. C. 146. Linie telegrafica = totalitatea conductelor shi instalatziilor dintre un emitzator shi un receptor telegrafic. 8. (Mai ales la pl.) Trasaturi caracteristice care dau forma conturul unui obiect; aspectul expresia unui tot in special a unei figuri. Liniile fetzei. ♦ (In legatura cu notziuni abstracte) Trasaturi fundamentale puncte esentziale. Liniile mari ale unei probleme. ◊ Loc. adv. In linii generale (sau mari) = in ansamblu fara detalii fara amanunte. Articolul nu pune problema decit in linii generale. BARANGA I. 170. 9. Directzie (I 1). TZinea manunchiul cirmei... shi deabia putea sa tzie linia neschimbata. CONTEMPORANUL IV 46. 10. Fig. Orientare principala; directzie justa. Linia generala de dezvoltare a tzarilor de democratzie populara este linia avintului neincetat al economiei de pace. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 74. Va veghea... k linia partidului sa fie respectata intocmai la ferma. GALAN B I 435. ◊ Expr. A fi pe linie = a avea o orientare justa a fi in conformitate cu conceptzia justa. ♦ (Urmat de determinari indicind domeniul) Ramura sector de activitate. Succese pe linie profesionala. Sarcina pe linie sindicala. 11. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Chip mod principiu (de conduita). Asha a fost linia de purtare a ziarului nostru shi a fost buna. IONESCURION C. 26. II. Unealta de lemn sau de metal care serveshte la tras linii drepte; rigla. Fara linii shi compasuri paingului cine spune cu meshteshug sa intinda o mreaja. CONACHI P. 294. III. (Invechit) Unitate de masura a lungimilor folosita in tzarile romineshti shi valorind cam 0225 cm.