19 definitzii pentru uscat (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

USCÁT2 A uscatzi te adj. s. n. I. Adj. 1. Lipsit de umezeala; zbicit zvantat. ♦ (Despre timp) Secetos. ♦ (Despre pamant) Neroditor neproductiv sterp (din cauza lipsei de apa). ♦ (Despre gura sau gat) Care da o senzatzie puternica de sete; lipsit de saliva. ♦ (Despre ochi) Lipsit de lacrimi de stralucire. ♦ (Despre ten piele par) Lipsit de grasime. ♦ (Despre tuse) Fara flegma fara expectoratzie; sec. ♦ Fig. (Despre voce timbru sunete; adesea adverbial) Rigid spart aspru. 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. 3. (Despre fiintze) Slab uscatziv; (despre organe sau partzi ale corpului) atrofiat. 4. (Despre plante frunze flori) Fara seva; mort; veshtejit ofilit. II. 1. S. n. Suprafatza globului neacoperita de apele oceanului planetar; pamant. ◊ Expr. A se zbate k peshtele pe uscat = a lupta cu mari greutatzi. A fi dracul pe uscat = a fi shiret abil rau. 2. S. n. art. (Mar.) Vant dinspre uscat. V. usca.

uscat2 ~a [At: PSALT. HUR. 5472 / Pl: ~atzi ~e a; ~uri sn / E: usca] 1 a (Ioc umed sau cu ud) Lipsit (partzial) de apa sau de umezeala Si: zbicit zvantat. 23 sn a (Ioc umed sau cu ud) (Obiect suprafatza) care shia pierdut (partzial) apa sau umezeala Si: zbicit zvantat. 4 a (D. pamant terenuri locuri etc.) Lipsit de surse de apa. 5 a (Pex; d. pamant terenuri locuri etc.) Arid (1). 6 a (D. vreme shi perioade de timp) Lipsit de umiditate Si: secetos. 7 a (Is) Ger ~ Ger fara zapada. 8 a (Ias) Frig mare naprasnic. 9 a (D. vanturi) Care nu aduce precipitatzii. 10 a (D. buze gura gat) Care este lipsit de saliva (din cauza unei boli a oboselii a setei a emotziei etc.). 11 a (D. ochi) Lipsit de lacrimi. 12 a Lipsit de contzinutul lichid Si: gol1 (23) sec. 13 a (D. plante shi partzi ale lor; pex d. pajishti paduri etc.) Lipsit de seva Si: ofilit veshtejit. 14 sn (Reg; ilav) In ~ Practicand altoirea primavara devreme inainte de a incepe vegetatzia copacilor. 15 a (D. rauri lacuri etc.) Din care a disparut apa Si: secat. 16 a Lipsit de apa Si: sec. 17 a (D. unele alimente) Deshidratat (prin aplicarea unor procedee de conservare) in vederea unei pastrari mai indelungate. 18 a Care sa intarit de vechime. 19 a (D. alimente) Care se poate manca rece (fara o pregatire speciala). 20 a Uscacios (6). 21 a (Pex) Neinsotzit de lichidul cu care este in general asociat. 22 a (Mol; is) Bani ~atzi Din care sau scazut toate cheltuielile impozitele Si: net. 23 a (Pfm; ias) Numerar. 24 a (is) Post ~ Post negru. 25 a (D. tuse) Fara expectoratzie Si: sec. 26 a (Reg; is) Tuse ~a Emfizem pulmonar (la cai). 27 a (D. fiintze d. corpul lor sau partzi ale lui) Cu (foarte) putzina grasime Si: slab uscacios (9) uscatziv (1) costeliv descarnat. 28 a (Reg; pex; d. fiintze d. corpul lor sau partzi ale lui) Lipsit de puteri Si: uscacios (10) uscatziu (2) uscatziv (2) vlaguit. 29 a (ioc gras d. ten piele par) Lipsit de grasime. 30 a (Ioc gras d. ten piele par) Lipsit de stralucire Si: mat. 31 a (D. organe sau partzi ale corpului) Care shia pierdut puterea vitala Si: atrofiat. 32 a (D. oameni) Cu membre lipsite de putere vitala Si: schilod. 33 a (D. voce sunete zgomote etc.) Lipsit de mladiere de muzicalitate. 34 a (D. voce sunete zgomote etc.) Lipsit de putere de intensitate de amploare Si: inabushit infundat stins. 35 a (Pex; d. voce sunete zgomote etc.) Lipsit de sensibilitate Si: aspru2 (12) sec. 36 a (Fig; d. sentimente) (Care a devenit) lipsit de afectziune de caldura. 37 a (Fig; d. fizionomia shi manifestarile oamenilor) Care exprima indiferentza nepasare Si: aspru2 (13) dur1 (6) rece. 38 a (D. intelect) Lipsit de putere creatoare de imaginatzie de sensibilitate. 39 a (D. stilul unor scrieri opere arhitectonice etc. sau d. elemente de stil) Lipsit de ornamente Si: auster (8) sec. 40 a (Rar; d. culori) Lipsit de stralucire. 41 sn (ioc o masa de apa curgatoare sau statatoare; mai ales ioc mare2 (1)) Suprafatza a globului pamantesc neacoperita de apele oceanului planetar Si: pamant. 42 sn (irg) TZara. 43 sn (Ie) A trage vetrela (sau pcf verde) pe ~ A munci fara spor. 44 sn (Iae) A duce o viatza grea. 45 a (Ila) ~ la stomac Constipat (1). 46 sn (Ie) A trage carul pe ~ A scapa de belea. 47 sn (Ie) A fi dracul pe ~ A fi shiret. 48 sn (Iae) A fi rau. 49 sn (iae) A fi urat.

USCÁT2 A uscatzi te adj. s. n. I. Adj. 1. Lipsit de umezeala; zbicit zvantat. ♦ (Despre vreme zile) Fara ploaie sau fara zapada; secetos. ♦ (Despre pamant) Neroditor neproductiv sterp (din cauza lipsei de apa). ♦ (Despre gura sau gat) Care da o senzatzie puternica de sete; lipsit de salivatzie. ♦ (Despre ochi) Lipsit de lacrimi de stralucire. ♦ (Despre ten piele par) Lipsit de grasime. ♦ (Despre tuse) Fara expectoratzie; sec. ♦ Fig. (Despre voce timbru sunete; adesea adverbial) Rigid spart aspru. 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. 3. (Despre fiintze) Slab uscatziv; (despre organe sau partzi ale corpului) atrofiat. 4. (Despre plante frunze flori) Fara seva; mort; veshtejit ofilit. II. 1. S. n. Suprafatza litosferei neacoperita de apele oceanului planetar; pamant. ◊ Expr. A se zbate k peshtele pe uscat = a lupta cu mari greutatzi. A fi dracul pe uscat = a fi shiret abil rau. 2. S. n. art. (Mar.) Vant dinspre uscat. V. usca.

USCÁT3 A uscatzite adj. 1. Lipsit de umezeala; zbicit zvintat. Vara fusese seceta mare cu calduri dogoritoare cu vinturi uscate. AGIRBICEANU S. P. 28. Hei mare apa sarata Mai lasamaafaro data Sa mai vaz pamint uscat. JARNÍKBIRSEANU D. 321. ♦ (Despre vreme zile anotimpuri) Lipsit de ploaie sau de zapada; secetos. Era un ger uscat k sub picioare noroiul intzepenit al shoselei suna k o nuca gaunoasa. I. BOTEZ SHC. 72. ♦ (Despre gura sau git) Care da o senzatzie puternica de sete de caldura; insetat. Se dadu la o parte shi o intreba cu glas uscat (uscat i era gitlejul k deo sete). DUMITRIU P. F. 40. Cu gitul uscat mam suit la bufet cu gitul uscat mam intors. ALECSANDRI T. I 95. ♦ (Despre plins shi despre ochi p. ext. despre privire) Lipsit de lacrimi. Cind privirea i fu uscata ishi lua ziua buna. C. PETRESCU C. V. 134. Deodata trasari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat. VLAHUTZA N. 39. ♦ (Despre ten piele par etc.) Lipsit de grasime. ♦ (Despre tuse) Fara expectoratzie; sec. Aude prin parete tusa uscata a vecinului. C. PETRESCU I. II 262. ♦ (Despre voce timbru sunete) Rigid spart aspru. Roate de frunze moarte navaleau la fereastra tremurau shi se zbateau cu sunet uscat. SADOVEANU O. I 330. Titu spunea shi el ceva cu glas uscat fara sashi dea seama ce. REBREANU R. I 247. ◊ (Adverbial) Ii zise uscat vizitiului care ashtepta porunca. DUMITRIU N. 33. Imi pare rau k nu lam gasit pe tovarashul Duma rosti uscat. GALAN B. I 13. Cosashii sfiriiau uscat in verdeatza. SADOVEANU O. I 314. ♦ (Despre pamint) Neroditor neproductiv steril sterp. 2. (Despre unele alimente) Care shia pierdut apa (prin efectul timpului prin aplicarea unor procedee de conservare etc.). Scapasem de provizie uscata de carnea sarata la butoi de pesmetzii pietroshi in care ne rupeam dintzii shi ne singeram gingiile. BART S. M. 96. Cit pentru leguma avea nishte cirnatzi uscatzi de proaspetzi ce erau. ISPIRESCU la CADE. O pine uscata pe masa. CREANGA O. A. 98. O banitza de nuci uscate... hai treaca de la mine. ALECSANDRI T. I 318. 3. (Despre plante shi despre partzi ale lor) Lipsit de seva veshted ofilit ingalbenit. La maluri plutesc shi acum uitate de vreme frunze uscate din toamna trecuta. RALEA O. 132. Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. Prin frunzele uscate... treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. Pe linga lemnul uscat arde shi cel verde (= cei buni patimesc adesea pe linga cei rai). ◊ (Substantivat in expr.) A indruga (sau a inshira la) verzi shi uscate v. indruga (1) inshira (4). 4. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Slab uscatziv; (despre organe sau partzi ale corpului) slabit atrofiat inchircit. E palida subtzire shi uscata shi intruna se tinguie co voce slaba k nui prieshte aerul de la munte. SADOVEANU B. 36. Celor batrini abia lea intins degetele uscate. CAMIL PETRESCU U. N. 31. Spiru inalt shi indoit uscat k un tzir abil shi iscoditor vorbea in surdina co dulceatza in glas veshnic cu mina pe inima. BART E. 291. ◊ Fig. De atunci ramasam razletz in lume cu sufletul uscat fara scop fara dor fara bucurie. GANE N. III 127.

USCÁT1 ~ta (~tzi ~te) 1) v. A USCA shi A SE USCA.A indruga verzi shi ~te a vorbi mult shi fara rost; a palavragi. 2) (despre anotimpuri zone climaterice fenomene ale naturii) Care este lipsit de umezeala. Stepa ~ta. Vant ~. 3) (despre voce) Care este lipsit de afectivitate de armonie. 4) (despre piele par etc.) Care este lipsit de grasime. 5) Care produce o senzatzie de arsura. Buze ~te.Tuse ~ta tuse seaca fara flegma. /v. a (se) usca

uscat a. 1. lipsit de umezeala: floare uscata; 2. fig. foarte slab: om uscat; verzi shi uscate fleacuri minciuni. [Dela uscà]. ║ n. 1. lucrarea de a usca: canepa se pune la uscat; 2. pamant uscat continent in opozitziune cu marea: se sbate k peshtele pe uscat.

uscát a adj. (d. usuc 2). Lipsit de umezeala: finu e ĭarba uscata pine uscata (in Munt. pine rece. V. proaspat). Lipsit de seva nu verde mort: copac uscat frunze uscate. Conservat pin sarare shi expunere la soare: peshte uscat carne uscata (pastrama). Fig. Uscatziv: om uscat. Iron. Uscat k toaca om foarte slab (dar sanatos). Verzĭ shi uscate vrute shi nevrute palavre fel de fel de vorbe. Banĭ uscatzĭ banĭ gheatza peshin numerarĭ. S. n. pl. urĭ k suhaturĭ. Pamint (in opoz. cu apa): batalie pe apa shi pe uscat se zbate k peshtele pe uscat (sufere iĭ merge raŭ). V. sec batog.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

USCÁT adj. v. atrofiat degenerat.

USCÁT adj. s. 1. adj. zbicit zvantat. (Rufe ~.) 2. adj. (reg.) ujujit. (Vreascuri ~.) 3. adj. v. deshidratat. 4. adj. (pop.) sec. (Are gura ~ de sete.) 5. adj. sec secat (inv. shi reg.) sterp. (Albia ~ a unui rau.) 6. adj. v. arid. 7. adj. v. secetos. 8. adj. v. sec. 9. adj. sec. (Tuse ~.) 10. adj. v. ofilit. 11. adj. mort veshted. (Frunza ~.) 12. adj. v. slab. 13. adj. intarit tare. (Paine ~.) 14. adj. rece tare vechi. (Un coltuc ~ de paine.) 15. s. pamant (inv.) tarie. (Portziune de ~ in mijlocul marii; a coborat din corabie pe ~.)

USCAT adj. s. 1. adj. zbicit zvintat. (Rufe ~.) 2. adj. (reg.) ujujit. (Vreascuri ~.) 3. adj. deshidratat. (Legume fructe ~.) 4. adj. (pop.) sec. (Are gura ~ de sete.) 5. adj. sec secat (inv. shi reg.) sterp. (Albia ~ a unui riu.) 6. adj. arid sec (rar) secetos (inv. shi reg.) secatziu (inv.) secatziv. (Un teren ~.) 7. adj. secetos (livr.) areic (inv.) sec. (Vreme calda shi ~.) 8. adj. (rar) sec. (Un aer ~.) 9. adj. sec. (Tuse ~.) 10. adj. galben ingalbenit ofilit palit trecut veshted veshtejit (pop.) galbenit (reg.) pihavit (Mold. shi Bucov.) ugilit. (O planta o floare ~.) 11. adj. mort veshted. (Frunza ~.) 12. adj. costeliv jigarit pipernicit pirpiriu prapadit prizarit rapciugos sfrijit slab slabanog uscatziv (rar) uscacios (inv.) mirshav rau sec secatziu secatziv (reg.) ogirjit (Mold. shi Transilv.) pogirjit. (Vita ~.) 13. adj. intarit tare. (Piine ~.) 14. adj. rece tare vechi. (Un coltuc ~ de piine.) 15. s. pamint (inv.) tarie. (Portziune de ~ in mijlocul marii; a coborit din corabie pe ~.)

Uscat ≠ jilav ploios reavan ud udat umed umezit verde

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

CIOCLOVINA USCATA peshtera in NV Mtzilor SHureanu la 775 m alt. pe terit. satului cu acelashi nume (jud. Hunedoara). Lungime: 450 m. Constituita dintro galerie orizontala fosila cu portziuni concretzionare; locuita in epoca paleolitica (Paleoliticul superior). In stratul de cultura aurignaciana in care apar shi elemente musteriene a fost descoperita o cutie craniana de tip „homo sapiens fosilis” (c. 60.00010.000 i. Hr.).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a indruga verzi shi uscate expr. 1. a vorbi mult shi fara rost. 2. a spune minciuni.

a inshira la gogoshi / poveshti / moshi pe groshi / verzi shi uscate expr. a spune tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune.

a spune verzi shi uscate expr. a spune prostii a vorbi fara rost.

a vorbi verzi shi uscate / vrute shi nevrute expr. a flecari.

creanga uscata expr. (pop.) impotentza.

uscat in vrej expr. (er. d. barbatzi) steril.

Intrare: uscat (adj.)
uscat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscat
  • uscatul
  • uscatu‑
  • uscata
  • uscata
plural
  • uscatzi
  • uscatzii
  • uscate
  • uscatele
genitiv-dativ singular
  • uscat
  • uscatului
  • uscate
  • uscatei
plural
  • uscatzi
  • uscatzilor
  • uscate
  • uscatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

uscat, uscataadjectiv

  • 1. Lipsit de umezeala. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: zbicit zvantat diminutive: uscatzea
    • format_quote Vara fusese seceta mare cu calduri dogoritoare cu vinturi uscate. AGIRBICEANU S. P. 28. DLRLC
    • format_quote Hei mare apa sarata Mai lasamaafaro data Sa mai vaz pamint uscat. JARNÍKBIRSEANU D. 321. DLRLC
    • 1.1. Despre timp: secetos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: secetos
      • format_quote Era un ger uscat k sub picioare noroiul intzepenit al shoselei suna k o nuca gaunoasa. I. BOTEZ SHC. 72. DLRLC
    • 1.2. Despre pamant (din cauza lipsei de apa): neproductiv, neroditor, steril, sterp. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. (Despre gura sau gat) Care da o senzatzie puternica de sete; lipsit de saliva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: insetat
      • format_quote Se dadu la o parte shi o intreba cu glas uscat (uscat i era gitlejul k deo sete). DUMITRIU P. F. 40. DLRLC
      • format_quote Cu gitul uscat mam suit la bufet cu gitul uscat mam intors. ALECSANDRI T. I 95. DLRLC
      • diferentziere Care produce o senzatzie de arsura. NODEX
    • 1.4. (Despre ochi) Lipsit de lacrimi de stralucire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cind privirea i fu uscata ishi lua ziua buna. C. PETRESCU C. V. 134. DLRLC
      • format_quote Deodata trasari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat. VLAHUTZA N. 39. DLRLC
    • 1.5. (Despre ten piele par) Lipsit de grasime. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.6. (Despre tuse) Fara flegma fara expectoratzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: sec
      • format_quote Aude prin parete tusa uscata a vecinului. C. PETRESCU I. II 262. DLRLC
    • 1.7. figurat adesea adverbial (Despre voce timbru sunete) Care este lipsit de afectivitate de armonie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Roate de frunze moarte navaleau la fereastra tremurau shi se zbateau cu sunet uscat. SADOVEANU O. I 330. DLRLC
      • format_quote Titu spunea shi el ceva cu glas uscat fara sashi dea seama ce. REBREANU R. I 247. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Ii zise uscat vizitiului care ashtepta porunca. DUMITRIU N. 33. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Imi pare rau k nu lam gasit pe tovarashul Duma rosti uscat. GALAN B. I 13. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Cosashii sfiriiau uscat in verdeatza. SADOVEANU O. I 314. DLRLC
  • 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scapasem de provizie uscata de carnea sarata la butoi de pesmetzii pietroshi in care ne rupeam dintzii shi ne singeram gingiile. BART S. M. 96. DLRLC
    • 2.1. Care shia pierdut apa (prin efectul timpului). DLRLC
      • format_quote Cit pentru leguma avea nishte cirnatzi uscatzi de proaspetzi ce erau. ISPIRESCU la CADE. DLRLC
      • format_quote O pine uscata pe masa. CREANGA O. A. 98. DLRLC
      • format_quote O banitza de nuci uscate... hai treaca de la mine. ALECSANDRI T. I 318. DLRLC
  • 3. Despre fiintze: slab, uscatziv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E palida subtzire shi uscata shi intruna se tinguie co voce slaba k nui prieshte aerul de la munte. SADOVEANU B. 36. DLRLC
    • format_quote Spiru inalt shi indoit uscat k un tzir abil shi iscoditor vorbea in surdina co dulceatza in glas veshnic cu mina pe inima. BART E. 291. DLRLC
    • 3.1. Despre organe sau partzi ale corpului: atrofiat, slabit, inchircit. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Celor batrini abia lea intins degetele uscate. CAMIL PETRESCU U. N. 31. DLRLC
      • format_quote figurat De atunci ramasam razletz in lume cu sufletul uscat fara scop fara dor fara bucurie. GANE N. III 127. DLRLC
  • 4. (Despre plante frunze flori) Fara seva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La maluri plutesc shi acum uitate de vreme frunze uscate din toamna trecuta. RALEA O. 132. DLRLC
    • format_quote Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. DLRLC
    • format_quote Prin frunzele uscate... treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. DLRLC
    • format_quote expresie Pe langa lemnul uscat arde shi cel verde = cei buni patimesc adesea pe langa cei rai. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat expresie A indruga (?) (sau a inshira (?) la) verzi shi uscate = a vorbi mult shi fara rost. DLRLC NODEX
      sinonime: palavragi
etimologie:
  • vezi usca DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.