19 definitzii pentru uscat (adj.)
din care- explicative (7)
- relatzionale (5)
- enciclopedice (1)
- argou (6)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
USCÁT2 A uscatzi te adj. s. n. I. Adj. 1. Lipsit de umezeala; zbicit zvantat. ♦ (Despre timp) Secetos. ♦ (Despre pamant) Neroditor neproductiv sterp (din cauza lipsei de apa). ♦ (Despre gura sau gat) Care da o senzatzie puternica de sete; lipsit de saliva. ♦ (Despre ochi) Lipsit de lacrimi de stralucire. ♦ (Despre ten piele par) Lipsit de grasime. ♦ (Despre tuse) Fara flegma fara expectoratzie; sec. ♦ Fig. (Despre voce timbru sunete; adesea adverbial) Rigid spart aspru. 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. 3. (Despre fiintze) Slab uscatziv; (despre organe sau partzi ale corpului) atrofiat. 4. (Despre plante frunze flori) Fara seva; mort; veshtejit ofilit. II. 1. S. n. Suprafatza globului neacoperita de apele oceanului planetar; pamant. ◊ Expr. A se zbate k peshtele pe uscat = a lupta cu mari greutatzi. A fi dracul pe uscat = a fi shiret abil rau. 2. S. n. art. (Mar.) Vant dinspre uscat. V. usca.
uscat2 ~a [At: PSALT. HUR. 5472 / Pl: ~atzi ~e a; ~uri sn / E: usca] 1 a (Ioc umed sau cu ud) Lipsit (partzial) de apa sau de umezeala Si: zbicit zvantat. 23 sn a (Ioc umed sau cu ud) (Obiect suprafatza) care shia pierdut (partzial) apa sau umezeala Si: zbicit zvantat. 4 a (D. pamant terenuri locuri etc.) Lipsit de surse de apa. 5 a (Pex; d. pamant terenuri locuri etc.) Arid (1). 6 a (D. vreme shi perioade de timp) Lipsit de umiditate Si: secetos. 7 a (Is) Ger ~ Ger fara zapada. 8 a (Ias) Frig mare naprasnic. 9 a (D. vanturi) Care nu aduce precipitatzii. 10 a (D. buze gura gat) Care este lipsit de saliva (din cauza unei boli a oboselii a setei a emotziei etc.). 11 a (D. ochi) Lipsit de lacrimi. 12 a Lipsit de contzinutul lichid Si: gol1 (23) sec. 13 a (D. plante shi partzi ale lor; pex d. pajishti paduri etc.) Lipsit de seva Si: ofilit veshtejit. 14 sn (Reg; ilav) In ~ Practicand altoirea primavara devreme inainte de a incepe vegetatzia copacilor. 15 a (D. rauri lacuri etc.) Din care a disparut apa Si: secat. 16 a Lipsit de apa Si: sec. 17 a (D. unele alimente) Deshidratat (prin aplicarea unor procedee de conservare) in vederea unei pastrari mai indelungate. 18 a Care sa intarit de vechime. 19 a (D. alimente) Care se poate manca rece (fara o pregatire speciala). 20 a Uscacios (6). 21 a (Pex) Neinsotzit de lichidul cu care este in general asociat. 22 a (Mol; is) Bani ~atzi Din care sau scazut toate cheltuielile impozitele Si: net. 23 a (Pfm; ias) Numerar. 24 a (is) Post ~ Post negru. 25 a (D. tuse) Fara expectoratzie Si: sec. 26 a (Reg; is) Tuse ~a Emfizem pulmonar (la cai). 27 a (D. fiintze d. corpul lor sau partzi ale lui) Cu (foarte) putzina grasime Si: slab uscacios (9) uscatziv (1) costeliv descarnat. 28 a (Reg; pex; d. fiintze d. corpul lor sau partzi ale lui) Lipsit de puteri Si: uscacios (10) uscatziu (2) uscatziv (2) vlaguit. 29 a (ioc gras d. ten piele par) Lipsit de grasime. 30 a (Ioc gras d. ten piele par) Lipsit de stralucire Si: mat. 31 a (D. organe sau partzi ale corpului) Care shia pierdut puterea vitala Si: atrofiat. 32 a (D. oameni) Cu membre lipsite de putere vitala Si: schilod. 33 a (D. voce sunete zgomote etc.) Lipsit de mladiere de muzicalitate. 34 a (D. voce sunete zgomote etc.) Lipsit de putere de intensitate de amploare Si: inabushit infundat stins. 35 a (Pex; d. voce sunete zgomote etc.) Lipsit de sensibilitate Si: aspru2 (12) sec. 36 a (Fig; d. sentimente) (Care a devenit) lipsit de afectziune de caldura. 37 a (Fig; d. fizionomia shi manifestarile oamenilor) Care exprima indiferentza nepasare Si: aspru2 (13) dur1 (6) rece. 38 a (D. intelect) Lipsit de putere creatoare de imaginatzie de sensibilitate. 39 a (D. stilul unor scrieri opere arhitectonice etc. sau d. elemente de stil) Lipsit de ornamente Si: auster (8) sec. 40 a (Rar; d. culori) Lipsit de stralucire. 41 sn (ioc o masa de apa curgatoare sau statatoare; mai ales ioc mare2 (1)) Suprafatza a globului pamantesc neacoperita de apele oceanului planetar Si: pamant. 42 sn (irg) TZara. 43 sn (Ie) A trage vetrela (sau pcf verde) pe ~ A munci fara spor. 44 sn (Iae) A duce o viatza grea. 45 a (Ila) ~ la stomac Constipat (1). 46 sn (Ie) A trage carul pe ~ A scapa de belea. 47 sn (Ie) A fi dracul pe ~ A fi shiret. 48 sn (Iae) A fi rau. 49 sn (iae) A fi urat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
USCÁT2 A uscatzi te adj. s. n. I. Adj. 1. Lipsit de umezeala; zbicit zvantat. ♦ (Despre vreme zile) Fara ploaie sau fara zapada; secetos. ♦ (Despre pamant) Neroditor neproductiv sterp (din cauza lipsei de apa). ♦ (Despre gura sau gat) Care da o senzatzie puternica de sete; lipsit de salivatzie. ♦ (Despre ochi) Lipsit de lacrimi de stralucire. ♦ (Despre ten piele par) Lipsit de grasime. ♦ (Despre tuse) Fara expectoratzie; sec. ♦ Fig. (Despre voce timbru sunete; adesea adverbial) Rigid spart aspru. 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. 3. (Despre fiintze) Slab uscatziv; (despre organe sau partzi ale corpului) atrofiat. 4. (Despre plante frunze flori) Fara seva; mort; veshtejit ofilit. II. 1. S. n. Suprafatza litosferei neacoperita de apele oceanului planetar; pamant. ◊ Expr. A se zbate k peshtele pe uscat = a lupta cu mari greutatzi. A fi dracul pe uscat = a fi shiret abil rau. 2. S. n. art. (Mar.) Vant dinspre uscat. V. usca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
USCÁT3 A uscatzite adj. 1. Lipsit de umezeala; zbicit zvintat. Vara fusese seceta mare cu calduri dogoritoare cu vinturi uscate. AGIRBICEANU S. P. 28. Hei mare apa sarata Mai lasamaafaro data Sa mai vaz pamint uscat. JARNÍKBIRSEANU D. 321. ♦ (Despre vreme zile anotimpuri) Lipsit de ploaie sau de zapada; secetos. Era un ger uscat k sub picioare noroiul intzepenit al shoselei suna k o nuca gaunoasa. I. BOTEZ SHC. 72. ♦ (Despre gura sau git) Care da o senzatzie puternica de sete de caldura; insetat. Se dadu la o parte shi o intreba cu glas uscat (uscat i era gitlejul k deo sete). DUMITRIU P. F. 40. Cu gitul uscat mam suit la bufet cu gitul uscat mam intors. ALECSANDRI T. I 95. ♦ (Despre plins shi despre ochi p. ext. despre privire) Lipsit de lacrimi. Cind privirea i fu uscata ishi lua ziua buna. C. PETRESCU C. V. 134. Deodata trasari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat. VLAHUTZA N. 39. ♦ (Despre ten piele par etc.) Lipsit de grasime. ♦ (Despre tuse) Fara expectoratzie; sec. Aude prin parete tusa uscata a vecinului. C. PETRESCU I. II 262. ♦ (Despre voce timbru sunete) Rigid spart aspru. Roate de frunze moarte navaleau la fereastra tremurau shi se zbateau cu sunet uscat. SADOVEANU O. I 330. Titu spunea shi el ceva cu glas uscat fara sashi dea seama ce. REBREANU R. I 247. ◊ (Adverbial) Ii zise uscat vizitiului care ashtepta porunca. DUMITRIU N. 33. Imi pare rau k nu lam gasit pe tovarashul Duma rosti uscat. GALAN B. I 13. Cosashii sfiriiau uscat in verdeatza. SADOVEANU O. I 314. ♦ (Despre pamint) Neroditor neproductiv steril sterp. 2. (Despre unele alimente) Care shia pierdut apa (prin efectul timpului prin aplicarea unor procedee de conservare etc.). Scapasem de provizie uscata de carnea sarata la butoi de pesmetzii pietroshi in care ne rupeam dintzii shi ne singeram gingiile. BART S. M. 96. Cit pentru leguma avea nishte cirnatzi uscatzi de proaspetzi ce erau. ISPIRESCU la CADE. O pine uscata pe masa. CREANGA O. A. 98. O banitza de nuci uscate... hai treaca de la mine. ALECSANDRI T. I 318. 3. (Despre plante shi despre partzi ale lor) Lipsit de seva veshted ofilit ingalbenit. La maluri plutesc shi acum uitate de vreme frunze uscate din toamna trecuta. RALEA O. 132. Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. Prin frunzele uscate... treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. Pe linga lemnul uscat arde shi cel verde (= cei buni patimesc adesea pe linga cei rai). ◊ (Substantivat in expr.) A indruga (sau a inshira la) verzi shi uscate v. indruga (1) inshira (4). 4. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Slab uscatziv; (despre organe sau partzi ale corpului) slabit atrofiat inchircit. E palida subtzire shi uscata shi intruna se tinguie co voce slaba k nui prieshte aerul de la munte. SADOVEANU B. 36. Celor batrini abia lea intins degetele uscate. CAMIL PETRESCU U. N. 31. Spiru inalt shi indoit uscat k un tzir abil shi iscoditor vorbea in surdina co dulceatza in glas veshnic cu mina pe inima. BART E. 291. ◊ Fig. De atunci ramasam razletz in lume cu sufletul uscat fara scop fara dor fara bucurie. GANE N. III 127.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USCÁT1 ~ta (~tzi ~te) 1) v. A USCA shi A SE USCA. ◊ A indruga verzi shi ~te a vorbi mult shi fara rost; a palavragi. 2) (despre anotimpuri zone climaterice fenomene ale naturii) Care este lipsit de umezeala. Stepa ~ta. Vant ~. 3) (despre voce) Care este lipsit de afectivitate de armonie. 4) (despre piele par etc.) Care este lipsit de grasime. 5) Care produce o senzatzie de arsura. Buze ~te. ◊ Tuse ~ta tuse seaca fara flegma. /v. a (se) usca
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
uscat a. 1. lipsit de umezeala: floare uscata; 2. fig. foarte slab: om uscat; verzi shi uscate fleacuri minciuni. [Dela uscà]. ║ n. 1. lucrarea de a usca: canepa se pune la uscat; 2. pamant uscat continent in opozitziune cu marea: se sbate k peshtele pe uscat.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
uscát a adj. (d. usuc 2). Lipsit de umezeala: finu e ĭarba uscata pine uscata (in Munt. pine rece. V. proaspat). Lipsit de seva nu verde mort: copac uscat frunze uscate. Conservat pin sarare shi expunere la soare: peshte uscat carne uscata (pastrama). Fig. Uscatziv: om uscat. Iron. Uscat k toaca om foarte slab (dar sanatos). Verzĭ shi uscate vrute shi nevrute palavre fel de fel de vorbe. Banĭ uscatzĭ banĭ gheatza peshin numerarĭ. S. n. pl. urĭ k suhaturĭ. Pamint (in opoz. cu apa): batalie pe apa shi pe uscat se zbate k peshtele pe uscat (sufere iĭ merge raŭ). V. sec batog.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
USCÁT adj. v. atrofiat degenerat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
USCÁT adj. s. 1. adj. zbicit zvantat. (Rufe ~.) 2. adj. (reg.) ujujit. (Vreascuri ~.) 3. adj. v. deshidratat. 4. adj. (pop.) sec. (Are gura ~ de sete.) 5. adj. sec secat (inv. shi reg.) sterp. (Albia ~ a unui rau.) 6. adj. v. arid. 7. adj. v. secetos. 8. adj. v. sec. 9. adj. sec. (Tuse ~.) 10. adj. v. ofilit. 11. adj. mort veshted. (Frunza ~.) 12. adj. v. slab. 13. adj. intarit tare. (Paine ~.) 14. adj. rece tare vechi. (Un coltuc ~ de paine.) 15. s. pamant (inv.) tarie. (Portziune de ~ in mijlocul marii; a coborat din corabie pe ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
uscat adj. v. ATROFIAT. DEGENERAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USCAT adj. s. 1. adj. zbicit zvintat. (Rufe ~.) 2. adj. (reg.) ujujit. (Vreascuri ~.) 3. adj. deshidratat. (Legume fructe ~.) 4. adj. (pop.) sec. (Are gura ~ de sete.) 5. adj. sec secat (inv. shi reg.) sterp. (Albia ~ a unui riu.) 6. adj. arid sec (rar) secetos (inv. shi reg.) secatziu (inv.) secatziv. (Un teren ~.) 7. adj. secetos (livr.) areic (inv.) sec. (Vreme calda shi ~.) 8. adj. (rar) sec. (Un aer ~.) 9. adj. sec. (Tuse ~.) 10. adj. galben ingalbenit ofilit palit trecut veshted veshtejit (pop.) galbenit (reg.) pihavit (Mold. shi Bucov.) ugilit. (O planta o floare ~.) 11. adj. mort veshted. (Frunza ~.) 12. adj. costeliv jigarit pipernicit pirpiriu prapadit prizarit rapciugos sfrijit slab slabanog uscatziv (rar) uscacios (inv.) mirshav rau sec secatziu secatziv (reg.) ogirjit (Mold. shi Transilv.) pogirjit. (Vita ~.) 13. adj. intarit tare. (Piine ~.) 14. adj. rece tare vechi. (Un coltuc ~ de piine.) 15. s. pamint (inv.) tarie. (Portziune de ~ in mijlocul marii; a coborit din corabie pe ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Uscat ≠ jilav ploios reavan ud udat umed umezit verde
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
CIOCLOVINA USCATA peshtera in NV Mtzilor SHureanu la 775 m alt. pe terit. satului cu acelashi nume (jud. Hunedoara). Lungime: 450 m. Constituita dintro galerie orizontala fosila cu portziuni concretzionare; locuita in epoca paleolitica (Paleoliticul superior). In stratul de cultura aurignaciana in care apar shi elemente musteriene a fost descoperita o cutie craniana de tip „homo sapiens fosilis” (c. 60.00010.000 i. Hr.).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a indruga verzi shi uscate expr. 1. a vorbi mult shi fara rost. 2. a spune minciuni.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a inshira la gogoshi / poveshti / moshi pe groshi / verzi shi uscate expr. a spune tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a spune verzi shi uscate expr. a spune prostii a vorbi fara rost.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a vorbi verzi shi uscate / vrute shi nevrute expr. a flecari.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
creanga uscata expr. (pop.) impotentza.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
uscat in vrej expr. (er. d. barbatzi) steril.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
uscat, uscataadjectiv
-
- Vara fusese seceta mare cu calduri dogoritoare cu vinturi uscate. AGIRBICEANU S. P. 28. DLRLC
- Hei mare apa sarata Mai lasamaafaro data Sa mai vaz pamint uscat. JARNÍKBIRSEANU D. 321. DLRLC
- 1.1. Despre timp: secetos. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: secetos
- Era un ger uscat k sub picioare noroiul intzepenit al shoselei suna k o nuca gaunoasa. I. BOTEZ SHC. 72. DLRLC
-
- 1.2. Despre pamant (din cauza lipsei de apa): neproductiv, neroditor, steril, sterp. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: neproductiv neroditor steril sterp
- 1.3. (Despre gura sau gat) Care da o senzatzie puternica de sete; lipsit de saliva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: insetat
- Se dadu la o parte shi o intreba cu glas uscat (uscat i era gitlejul k deo sete). DUMITRIU P. F. 40. DLRLC
- Cu gitul uscat mam suit la bufet cu gitul uscat mam intors. ALECSANDRI T. I 95. DLRLC
- diferentziere Care produce o senzatzie de arsura. NODEX
-
- 1.4. (Despre ochi) Lipsit de lacrimi de stralucire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cind privirea i fu uscata ishi lua ziua buna. C. PETRESCU C. V. 134. DLRLC
- Deodata trasari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat. VLAHUTZA N. 39. DLRLC
-
- 1.5. (Despre ten piele par) Lipsit de grasime. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 1.6. (Despre tuse) Fara flegma fara expectoratzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: sec
- Aude prin parete tusa uscata a vecinului. C. PETRESCU I. II 262. DLRLC
-
- 1.7. (Despre voce timbru sunete) Care este lipsit de afectivitate de armonie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Roate de frunze moarte navaleau la fereastra tremurau shi se zbateau cu sunet uscat. SADOVEANU O. I 330. DLRLC
- Titu spunea shi el ceva cu glas uscat fara sashi dea seama ce. REBREANU R. I 247. DLRLC
- Ii zise uscat vizitiului care ashtepta porunca. DUMITRIU N. 33. DLRLC
- Imi pare rau k nu lam gasit pe tovarashul Duma rosti uscat. GALAN B. I 13. DLRLC
- Cosashii sfiriiau uscat in verdeatza. SADOVEANU O. I 314. DLRLC
-
-
- 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scapasem de provizie uscata de carnea sarata la butoi de pesmetzii pietroshi in care ne rupeam dintzii shi ne singeram gingiile. BART S. M. 96. DLRLC
- 2.1. Care shia pierdut apa (prin efectul timpului). DLRLC
- Cit pentru leguma avea nishte cirnatzi uscatzi de proaspetzi ce erau. ISPIRESCU la CADE. DLRLC
- O pine uscata pe masa. CREANGA O. A. 98. DLRLC
- O banitza de nuci uscate... hai treaca de la mine. ALECSANDRI T. I 318. DLRLC
-
-
-
- E palida subtzire shi uscata shi intruna se tinguie co voce slaba k nui prieshte aerul de la munte. SADOVEANU B. 36. DLRLC
- Spiru inalt shi indoit uscat k un tzir abil shi iscoditor vorbea in surdina co dulceatza in glas veshnic cu mina pe inima. BART E. 291. DLRLC
- 3.1. Despre organe sau partzi ale corpului: atrofiat, slabit, inchircit. DEX '09 DLRLC
- Celor batrini abia lea intins degetele uscate. CAMIL PETRESCU U. N. 31. DLRLC
- De atunci ramasam razletz in lume cu sufletul uscat fara scop fara dor fara bucurie. GANE N. III 127. DLRLC
-
-
- 4. (Despre plante frunze flori) Fara seva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mort ofilit veshtejit ingalbenit
- La maluri plutesc shi acum uitate de vreme frunze uscate din toamna trecuta. RALEA O. 132. DLRLC
- Foi uscaten jurul tau sa cada rar La ureche satzi descinte un bondar. TOPIRCEANU B. 43. DLRLC
- Prin frunzele uscate... treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. DLRLC
- Pe langa lemnul uscat arde shi cel verde = cei buni patimesc adesea pe langa cei rai. DLRLC
- A indruga (?) (sau a inshira (?) la) verzi shi uscate = a vorbi mult shi fara rost. DLRLC NODEXsinonime: palavragi
-
etimologie:
- usca DEX '09 DEX '98 NODEX