22 de definitzii pentru spart (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPART2 A spartzi te adj. 1. Prefacut in bucatzi in cioburi; plesnit crapat; gaurit. ◊ Expr. (A fi) mana sparta = (a fi) risipitor. A manca de parcar fi spart se spune cuiva sau despre cineva care mananca foarte mult shi cu lacomie. ♦ (Despre lemne) Taiat in bucatzi mici (potrivite pentru a fi arse in soba). ♦ (Despre pamant) Rascolit plin de gropi. ♦ (Rar; despre butoaie) Desfundat. ♦ Fig. (Despre sunete) Lipsit de sonoritate ragushit dogit. 2. (Despre ziduri cladiri) Stricat darapanat ruinat. ♦ (Despre obiecte de incaltzaminte de imbracaminte) Rupt uzat tocit. V. sparge.

spart2 ~a [At: ALEXANDRIA (1794) 6/15 / Pl: ~rtzi ~e / E: sparge] 1 a Desfiintzat prin indepartarea elementelor componente in directzii diferite Si: destramat2 (3) dispersat (1) dizolvat (2) imprashtiat rasfirat raspandit razletzit (rar) vanturat (pop) razuit (irg) rashchirat2 (inv) sparcuit2 (reg) varzuit. 2 a (Inv; d. ashezari omeneshti unitatzi teritorialadministrative etc.) Desfiintzat2 (1). 3 a (Pex; d. ashezari omeneshti unitatzi teritorialadministrative etc.) Dezorganizat (1). 4 a (Pex; d. ashezari omeneshti unitatzi teritorialadministrative etc.) Decazut2 (1). 5 a (Inv; d. oshtiri grupuri de oameni inarmatzi etc.) Imprashtiat. 6 a (Pex; d. oshtiri grupuri de oameni inarmatzi etc.) Infrant. 7 a (Pex; d. oshtiri grupuri de oameni inarmatzi etc.) Nimicit. 8 a (D. adunari petreceri jocuri etc.) Incheiat prin imprashtierea participantzilor. 9 a (D. corpuri solide) Prefacut prin lovire prin presare etc. in bucatzi mici Si: sfaramat2 (1) zdrobit. 10 a (Pex; d. corpuri solide) Sfaramat2 (2). 11 a (D. corpuri solide) Caruia i sau produs prin lovire prin presare etc. crapaturi plesnituri Si: ciobit (2) ciocnit2 (2) crapat2 (1) fisurat2 plesnit pocnit. 12 a (Reg; fam; ie) A fi cu norocul ~ in fund A fi lipsit de noroc. 13 a (D. instrumente muzicale) Care scoate sunete false stridente shi nemelodioase (k urmare a lipsei de abordaj a uzurii etc.). 14 a (Pex) Foarte uzat. 15 a (D. sunete d. voce d. ras etc.) Lipsit de muzicalitate. 1617 av a (Pex; mai ales d. voce d. ras etc.) (In mod) alterat prin slabire shi prin ingroshare din cauza inflamarii laringelui sau a coardelor vocale Si: dogit (3) harait2 (2) haraitor (2) ragushit (reg) siteav. 18 a (D. capul oamenilor ori al altor fiintze sau d. oasele acestuia) Caruia i sau produs prin lovire puternica fracturi Si: fracturat2 (1). 19 a (Pex; d. capul oamenilor ori al altor fiintze sau d. oasele acestuia) Care a fost desfacut in doua sau mai multe partzi Si: crapat2 despicat2 (1). 20 a (D. fiintze sau d. partzi ale corpului lor) Caruia i sau produs prin lovire prin intzepare etc. traumatisme sau rani adanci. 21 a (D. ziduri constructzii partzi de constructzii etc.) Caruia i sa facut o deschizatura. 22 a (Asr; pex; d. ziduri constructzii partzi de constructzii etc.) Daramat2 (3). 23 a (Pgn; ziduri constructzii partzi de constructzii etc.) Distrus (1). 24 a (Ivp; d. terenuri livezi pashuni) Destzelenit. 25 a (Pgn; d. terenuri) Arat2. 26 a (Pex; d. terenuri) Rascolit. 27 a (D. drumuri) Desfundat2 (8). 28 a (D. picaturi) Desfacut shi imprashtiat in cantitatzi mai mici prin caderea prin scurgerea etc. cu un zgomot specific pe o suprafatza tare. 29 a (D. valuri) Desfacut shi imprashtiat in stropi prin izbirea cu un zgomot specific de tzarm de stanci de obiecte tari etc. 30 a (D. lemne taiate) Desfacut in bucatzi mai subtziri Si: crapat2 despicat2 spintecat2 (reg) sfaramat2. 31 a (Ivp; d. obiecte de imbracaminte tzesaturi hartii etc.) Sfashiat (2). 32 a (Ivp; d. obiecte de imbracaminte tzesaturi hartii etc.) Gaurit (prin uzare). 33 a (Rar; pex; mai ales d. obiecte de imbracaminte sau d. incaltzaminte) Uzat. 34 a (Is) Broderie ~a Tip de broderie in care cusatura plina alterneaza cu partzi decupate sau cu gauri. 35 a (D. legume fructe) Desfacut in bucatzi prin apasare sau prin lovire puternica care modifica forma shi consistentza Si: batut2 lovit storcit terciuit zdrobit (pop) stricat2 (reg) mecit storcoshit.. 36 a (Reg; d. zapada) Muiat2. 37 a (Reg; d. zapada) Topit2. 38 a (D. ushi incuietori etc.) Deschis prin fortzare Si: fortzat2 (6) violat. 39 a (D. incaperi mobile obiecte etc. incuiate) In care sa patruns cu fortza in scopul de a face rau de a fura etc. 40 a (Fam; pex) Pradat2. 41 a (Ie) (A fi) mana ~a (A fi) risipitor. 42 a (Ie) A manca de parcar fi ~ Se spune despre cineva care foarte mult shi cu lacomie.

SPART2 A spartzi te adj. 1. Prefacut in bucatzi in cioburi; plesnit crapat; gaurit. ◊ Expr. (A fi) mana sparta = (a fi) risipitor. A manca de parcar fi spart se spune cuiva sau despre cineva care mananca foarte mult shi cu lacomie. ♦ (Despre lemne) Taiat in bucatzi mici (potrivite pentru a fi arse in soba). ♦ (Despre pamant) Rascolit plin de gropi. ♦ (Rar despre butoaie) Desfundat. ♦ Fig. (Despre sunete) Lipsit de sonoritate ragushit dogit. 2. (Despre ziduri cladiri) Stricat darapanat ruinat. ♦ (Despre obiecte de incaltzaminte de imbracaminte) Rupt uzat tocit. V. sparge.

SPART2 A spartzi te adj. 1. Prefacut in cioburi sfarimat (sau numai plesnit crapat). Geamurile sparte cascau guri negre in peretzi. Pe ushile deschise larg unii intrau shi altzii iesheau k la moara. REBREANU R. II 200. Trase o data shalta data: Parcai fu iarba udata shi cremenean flinta sparta. SHEZ. II 77. Ride ciob de oala sparta se spune despre cineva careshi bate joc de altul pentru un cusur care il are el insushi. ◊ Expr. A plati oalele sparte v. oala. (A fi) mina sparta = (a fi) risipitor. (Cu parafrazarea expresiei) Eu shtii cu mina sparta nascut risipitor De tot cei scump tablouri cai arme iubitor. ALECSANDRI T. II 135. A fi gura sparta v. gura. A minca de parcar fi spart = a minca mult cu lacomie. ♦ (Despre piele p. ext. despre diferite partzi ale corpului) Crapat cu crapaturi. Au talpile pline de bube. Au talpile sparte. STANCU D. 165. ♦ (Despre lemne) Taiat in bucatzi mici potrivite pentru a fi arse in soba. ♦ (Despre pamint) Plin de gropi rascolit. Un cimp uriash rascolit spart cu gloduri arse. SAHIA N. 15. ♦ (Rar despre butoaie) Deschis desfundat. Trei zile na fost noapte ci numai senin shi veselie vinul curgea din butii sparte shi chiotele despicau bolta ceriului. EMINESCU N. 4. ♦ Fig. (Despre sunete) Lipsit de timbru ragushit. Zicea cu glas spart. DUMITRIU N. 136. Ingrozit tata sa trintit la pamint strigind cu vocea sparta: culcat! SHrapnela. SAHIA N. 61. Glasul ei era ragushit spart. VLAHUTZA O. A. III 141. 2. (Despre ziduri cladiri) Stricat ruinat darapanat. Cind rasarea dintre stinci batrine luna cea palida k fatza unei fete moarte atunci vedea... un castel numai pietre shi ziduri sparte. EMINESCU N. 13. E o casutza veche shi sparta mica. BOLLIAC O. 92. 3. (Despre obiecte de incaltzaminte shi de imbracaminte) Rupt gaurit. A doua zi Oartza se ivise tot... cu opincile sparte. C. PETRESCU R. DR. 51. Are mindra noua i: Trei sint rupte patru sparte Doua nu se tzin pe spate. JARNÍKBIRSEANU D. 442. ◊ (Prin metonimie) Aceshti bietzi dascalashi care au fost depozitari limbei shi natzionalitatzii noastre duceau o viatza zdruncinata plina de privatziuni shi de coate sparte. GHICA S. 52.

SPART ~ta (~tzi ~te) inv. (despre oshtiri) 1) Care este imprashtiat. 2) (despre obiecte) Care este prefacut in cioburi; sfaramat; crapat. /v. a (se) sparge

spart a. imprashtiat: oshtire sparta shi risipita BALC.; 2. sfaramat: un geam spart; 3. risipitor: mana sparta ║ n. sfarshit: a ajuns shi el la spartul targului.

1) spart a adj. (d. sparg). Mina sparta om risipitor. A plati oalele sparte a despagubi. S. n. La spartul tirguluĭ cind s’a sfirshit o adunare o petrecere o intreprindere: de ceaĭ venit shi tu tocmaĭ la spartu tirguluĭ?

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SPART adj. 1. ciobit ciocnit crapat fisurat plesnit. (Vas de lut ushor ~.) 2. crapat despicat spintecat taiat. (Lemne de foc ~.) 3. gaurit. (O cratitza ~.) 4. fortzat stricat. (Incuietoare ~; lacat ~.) 5. v. jefuit. 6. strapuns. (Front ~.)

SPART adj. v. batut biruit distrus harait haraitor imprashtiat infrant invins nimicit ragushit risipit rupt sfaramat sfashiat spintecat uzat zdrobit.

SPART adj. s. v. cheltuitor risipitor.

spart adj. s. v. CHELTUITOR. RISIPITOR.

spart adj. v. BATUT. BIRUIT. DISTRUS. HIRIIT. HIRIITOR. IMPRASHTIAT. INFRINT. INVINS. NIMICIT. RAGUSHIT. RISIPIT. RUPT. SFARIMAT. SFISHIAT. SPINTECAT. UZAT. ZDROBIT.

SPART adj. 1. ciobit ciocnit crapat fisurat plesnit. (Vas de lut ushor ~.) 2. crapat despicat spintecat taiat. (Lemne de foc ~.) 3. gaurit. (O cratitza ~.) 4. fortzat stricat. (Incuietoare ~; lacat ~.) 5. strapuns. (Front ~.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea o chinta sparta expr. (intl.) 1. a nu avea logistica necesara pentru executarea unei actziuni ilicite. 2. a nu dispune de suficientzi oameni pentru desfashurarea unei actziuni ilicite

a fi mana sparta expr. a fi risipitor / cheltuitor.

a intra la chinta sparta expr. (intl.) a gasi omul sau obiectul carei lipsea cuiva.

a manca k un lup / k un spart / de parca ar fi spart expr. a manca cu pofta cu lacomie mestecand shi inghitzind rapid.

a plati oalele sparte (ale cuiva) expr. a suporta plata unor daune.

a plati oalele sparte de altcineva expr. a fi invinuit pe nedrept a fi tras la raspundere pentru o fapta comisa de cineva.

chinta sparta expr. 1. (cart.) suita de cinci cartzi din care lipseshte una. 2. (intl.) ghinion. 3. (intl.) actziune fara shanse de reushita.

gura bogata / sparta expr. 1. persoana vorbareatza. 2. persoana indiscreta.

mana sparta expr. om risipitor.

Intrare: spart (adj.)
spart1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spart
  • spartul
  • spartu‑
  • sparta
  • sparta
plural
  • spartzi
  • spartzii
  • sparte
  • spartele
genitiv-dativ singular
  • spart
  • spartului
  • sparte
  • spartei
plural
  • spartzi
  • spartzilor
  • sparte
  • spartelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

spart, spartaadjectiv

  • 1. Prefacut in bucatzi in cioburi. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Geamurile sparte cascau guri negre in peretzi. Pe ushile deschise larg unii intrau shi altzii iesheau k la moara. REBREANU R. II 200. DLRLC
    • format_quote Trase o data shalta data: Parcai fu iarba udata shi cremenean flinta sparta. SHEZ. II 77. DLRLC
    • 1.1. (Despre piele prin extensie despre diferite partzi ale corpului) Cu crapaturi. DLRLC
      sinonime: crapat
      • format_quote Au talpile pline de bube. Au talpile sparte. STANCU D. 165. DLRLC
    • 1.2. (Despre lemne) Taiat in bucatzi mici (potrivite pentru a fi arse in soba). DEX '09 DLRLC
    • 1.3. (Despre pamant) Plin de gropi. DEX '09 DLRLC
      sinonime: rascolit
      • format_quote Un cimp uriash rascolit spart cu gloduri arse. SAHIA N. 15. DLRLC
    • 1.4. rar Despre butoaie: deschis, desfundat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Trei zile na fost noapte ci numai senin shi veselie vinul curgea din butii sparte shi chiotele despicau bolta ceriului. EMINESCU N. 4. DLRLC
    • 1.5. figurat (Despre sunete) Lipsit de sonoritate. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Zicea cu glas spart. DUMITRIU N. 136. DLRLC
      • format_quote Ingrozit tata sa trintit la pamint strigind cu vocea sparta: culcat! SHrapnela. SAHIA N. 61. DLRLC
      • format_quote Glasul ei era ragushit spart. VLAHUTZA O. A. III 141. DLRLC
    • chat_bubble Rade ciob de oala sparta se spune despre cineva careshi bate joc de altul pentru un cusur care il are el insushi. DLRLC
    • chat_bubble A plati oalele sparte. DLRLC
    • chat_bubble (A fi) mana sparta = (a fi) risipitor. DEX '09 DLRLC
      sinonime: cheltuitor
      • format_quote Eu shtii cu mina sparta nascut risipitor De tot cei scump tablouri cai arme iubitor. ALECSANDRI T. II 135. DLRLC
    • chat_bubble A fi gura sparta. DLRLC
    • chat_bubble A manca de parcar fi spart se spune cuiva sau despre cineva care mananca foarte mult shi cu lacomie. DEX '09 DLRLC
  • 2. Despre ziduri cladiri: darapanat, ruinat, stricat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cind rasarea dintre stinci batrine luna cea palida k fatza unei fete moarte atunci vedea... un castel numai pietre shi ziduri sparte. EMINESCU N. 13. DLRLC
    • format_quote E o casutza veche shi sparta mica. BOLLIAC O. 92. DLRLC
  • 3. Despre obiecte de incaltzaminte de imbracaminte: gaurit, rupt, tocit, uzat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote A doua zi Oartza se ivise tot... cu opincile sparte. C. PETRESCU R. DR. 51. DLRLC
    • format_quote Are mindra noua i: Trei sint rupte patru sparte Doua nu se tzin pe spate. JARNÍKBIRSEANU D. 442. DLRLC
    • format_quote prin metonimie Aceshti bietzi dascalashi care au fost depozitari limbei shi natzionalitatzii noastre duceau o viatza zdruncinata plina de privatziuni shi de coate sparte. GHICA S. 52. DLRLC
  • 4. invechit (Despre oshtiri) Care este imprashtiat. NODEX
etimologie:
  • vezi sparge DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.