slab slaba [At: PSALT. 7 / V: (reg) scl~ shtl~ zl~ / Pl: ~i ~e / E: vsl славъ] 12 smf a (D. fiintze; pex d. corpul lor sau d. partzi ale acestuia; ioc gras ingrashat) (Om) lipsit de un strat consistent de grasime (sau de carne) sub piele Si: osos slabanog (12) slabit (1) supt uscat uscatziv (rar) slabanogit (4) tras³ uscacios (pop) pierit pitzigaiat (irg) mishel searbad¹ sec secatziu secau (4) slabicios (1) secatziv (reg) marcav marceav marced sgoiegit sighinash zalezit² Vz costeliv scheletic. 3 a (D. carne in special d. carnea de macelarie) Lipsit de grasime shi de oase Si: macru (reg) marshav. 4 a (D. alimente) Care contzine grasime sub limita normala. 5 a (D. alimente) Caruia i sa extras grasimea Si: degresat (5). 67 smf a (D. fiintze; pex d. corpul lor ori d. partzi ale acestuia etc.; ioc puternic tare intarit) (Om) lipsit de vitalitate de putere fizica. 89 smf a (D. fiintze; pex d. corpul lor sau d. partzi ale acestuia) (Om) care este lipsit de rezistentza la efort (fizic) shi la boli Si: debil (12) delicat (3) firav (1) fragil (2) gingash (1) neputincios nevolnic plapand slabanog (56) slabit (2) (rar) slabiu (2) shubred shubrezit (rar) slabanogit (5) (pop) becisnic (910) nevoiash (pfm) jigarit (irg) marshav rau (inv) nemernic neputernic neputinte ticalos slabanos (reg) gubav neoranglav puhav shishtav. 10 a (Reg; ila) ~ de gura Barfitor. 11 a (Inv; ie) A lasa (ceva) (mai) in ~ A lasa (ceva) sa se desfashoare de la sine fara a interveni pentru a grabi ritmul desfashurarii. 12 a (Inv; iae) A actziona insuficient de energic pentru a incetini sau a opri definitiv desfashurarea a ceva. 13 a (D. organe ale corpului d. facultatzi fizice shi psihice etc.) Care nu mai functzioneaza normal (din nashtere din cauza unei boli de batranetze etc.) Si: slabit (3) (rar) slabiu (3). 14 a (Rar; spc; d. minte sau d. oameni; shi ila ~ de minte; ioc deshtept) Prost. 15 a (Ivr) Paralitic. 16 a (Irg; d. plante sau d. partzi ale lor; ioc crescut viguros) Pipernicit. 17 a (Reg; d. plante) Care rodeshte putzin. 18 a (Inv; ila) ~ de rod Neroditor. 19 a (Trs; d. boabe de grau) De calitate inferioara. 20 a (Trs; d. shtiuletzi de porumb) Chircit (6). 2122 a av (D. obiecte constructzii etc.; ioc rezistent solid trainic²) (Care este) lipsit de rezistentza Si: fragil (4) nerezistent nesolid netrainic. 2324 a av (Pex; d. constructzii cladiri etc.) (Care este) gata sa se darame Si: darapanat² (1) paraginit prapadit (rar; pfm) precar (reg) shorog shubrav shubravit shubru Vz daramat naruit ruinat surpat. 25 a (D. nori d. umbre etc.; ioc compact) Lipsit de densitate. 26 a (D. oameni sau d. caracterul manifestarile etc. lor; ioc puternic tare) Care este lipsit de tarie morala. 27 a (D. oameni sau d. caracterul manifestarile lor etc.; ioc energic ferm) Care este lipsit de vointza de energie shi de fermitate in actziune. 28 a (D. oameni sau d. caracterul manifestarile lor etc.; ioc autoritar) Lipsit de autoritate. 29 a (Ila) ~ de inger Fricos (2). 30 a (Ial) Ushor influentzabil. 31 a (Rar; ila) ~ de duh Emotiv (1). 32 smf (Reg) Lenesh. 3334 smf a (Trs; d. oameni; ioc bun) Ticalos. 35 a (Reg; d. oameni) Fatzarnic (35). 3637 a av (Fig; mai ales d. creatzii artistice; ioc insemnat valoros) (Care este) lipsit de valoare de insemnatate sau cu o valoare ori o insemnatate redusa Si: necorespunzator neizbutit nerealizat nereushit nevaloros prost. 38 a (D. artishti scriitori etc.; ioc bun talentat) Care este lipsit de talent Si: netalentat prost. 3940 a av (De obicei d. profesionishti; ioc bun) Care nu corespunde intrun anumit loc intro anumita profesiune activitate etc. din cauza lipsei de pregatire de aptitudini Si: necorespunzator prost. 4142 a av (De obicei d. profesionishti; ioc bun) (Care desfashoara o activitate) cu rezultate nesatisfacatoare Si: necorespunzator prost. 43 a (Spc; d. elevi sau studentzi; ioc bun) Care are cunoshtintze insuficiente la disciplinele de invatzamant. 44 sn (Ivr) Slabiciune (25). 45 a (Rar; d. mijloace materiale resurse spirituale etc.; ioc mare¹) Modest. 46 a (Trs; d. oameni) Sarac (7). 47 a (Ivr; d. adancimi denivelari etc. ioc mare¹) Putzin profund. 48 a (Trs; asr; d. veshti; ioc bun) Rau. 49 a (D. insushiri manifestari vorbe ale oamenilor) Rau. 50 a (D. stari sufleteshti sau d. stari patologice simptome etc.; ioc intens mare¹ puternic tare) Care este lipsit de intensitate. 51 a (Pfm; ie) ~a nadejde Se spune pentru a arata k reushita unei actziuni aparitzia unui proces a unui fenomen etc. este putzin probabila. 52 a (D. actziuni fapte etc. ale oamenilor; ioc puternic tare) Care este lipsit de fermitate shi eficientza. 5354 a av (D. elemente fenomene ale naturii; ioc mare¹ puternic tare) (Care este) lipsit de violentza. 5556 a av (D. zgomote sunete glas etc.; ioc intens mare¹ puternic tare) (Care este) abia perceptibil avand intensitate sonoritate tonalitate claritate etc. redusa Si: coborat² (3) domol (2223) inabushit incet infundat lin mic molcom potolit² stins surd vatuit (rar) confuz inecat slabanog (15) slabanogit (6). 57 a (Fon; d. accente ioc principal) Care are intensitate mica Vz aton secundar. 58 a (D. unele verbe sau d. unele timpuri ale acestora) Care se conjuga cu sufixele „ez” sau „esc”. 5962 a av (D. lumina d. surse de lumina d. corpuri luminoase etc.; shfg; ioc intens mic puternic) (Care este) cu luminozitate ori stralucire (extrem de) redusa sau absenta Si: mic pal palid potolit² redus sarac scazut subtziat (rar) difuz palit subtzire (pop) searbad¹ (fam) anemic prost. 63 a (Rar) Lipsit de contur ferm. 64 a (D. substantze solutzii chimice sau alimentare; ioc tare) Care are o concentratzie redusa. 6566 a (Chm; is) Acid ~ (sau baza ~a) Acid (sau baza) care prin dizolvare nu se disociaza total. 67 a (Spc; d. bauturi alcoolice) Care contzine putzin alcool. 68 a (Reg; d. pamant) Nefertil. 69 a (Spc; d. acizi) Care are activitate chimica shi conductibilitate electrolitica scazute.

SLAB A slabi e adj. (Despre oameni shi animale sau despre partzi ale corpului lor in opozitzie cu gras) 1. Care nu are un strat de grasime sub piele uscat; uscatziv. In vacantza cea mare dupa ce ispravise clasa a shasea Radu sa intors acasa mai slab. VLAHUTZA O. A. I 88. O umbra de om un batrin... slab shi pipernicit shi cocoshat de parca minca numai vinerea. ISPIRESCU L. 101. Iarna pe pirtie caii de poshtie mici shi slabi k nishte pisici zburau cu trasura dupa ei cu o iutzeala de douazeci shi cinci de kilometri pe ora. GHICA S. A. 40. Vine dorul despre seara... SHimi graieshte shi mantreaba De ce sint cu fatza slaba? ALECSANDRI P. P. 300. ◊ Expr. Slab del sufla (sau bate) vintul sau slab dei numeri coastele = foarte slab. Iata k iese din mijlocul hergheliei o rapciuga de cal grebanos... shi slab dei numarai coastele. CREANGA P. 194. ♦ (Despre carne) Fara grasime macra. 2. (Despre fiintze in opozitzie cu puternic tare) Cu puteri reduse lipsit de fortza fizica de rezistentza. Cine poarta arme sa se impotriveasca... Cei slabi batrinii femeile copiii sa se ridice la munte. SADOVEANU O. I 529. El e flamind shi ensetat SHii slab k e batrin. COSHBUC P. I 227. Asha de slab... era... bietul om k vedeam k fara ajutor nu sar mai fi putut intoarce acasa. RUSSO O. 51. ♦ (Despre organe ale corpului facultatzi intelectuale etc.) Care e debil care nu functzioneaza normal care nushi indeplineshte bine functzia. Memorie slaba. ▭ Bunica vedea in el un fel de neom un baietzandru cu mintea slaba care se tzinea de fustele ei shi nui ieshea din cuvint. STANCU D. 6. Batrinul sanaltzat apoi Spre deal k un copil privind... Bietzi ochii slabi shi numai doi Putzine zari cuprind! COSHBUC P. I 232. ◊ Expr. Slab de minte = caruia i lipseshte puterea de judecata de intzelegere. Era odata o baba care avea trei feciori naltzi k nishte brazi shi tari de virtute dar slabi de minte. CREANGA P. 3. ♦ (Despre oameni shi despre sufletul caracterul lor) Lipsit de vigoare de energie morala. Mircea e slab. Nu pleaca pentru k nare curaj. DEMETRIUS C. 38. A fost slab lash fara vointza. VLAHUTZA O. A. III 43. Cugetari amare! ducetzi negrul zbor Sufletelor slabe ce sabat de dor. BOLINTINEANU O. 127. ◊ Expr. Slab de fire (sau de caracter de inima de duh) = lipsit de vigoare de vlaga; ushor influentzabil. Slab de inger = fricos lipsit de energie morala. No putea impartashi nimanui nici nevestei sale care era slaba de inger. REBREANU R. I 192. Iar eshti suparata iar plingi... slaba mai eshti de inger. RETEGANUL P. I 56. Nu teash fi crezut asha slab de inger... eshti mai fricos decit o femeie. CREANGA P. 222. 3. (Despre oameni shi creatziile lor shtiintzifice artistice) Lipsit de valoare de merite; mediocru. Curios cugeta Ana atitea poezii care le admiram ieri chiar mi se par slabe schimbate. VLAHUTZA O. A. III 87. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» shi indicind domeniul in discutzie) Care este putzin pregatit putzin inzestrat fara cunoshtintze indestulatoare. Slab la matematica. ♦ (Despre lumina sunete) Lipsit de intensitate; stins. Casutzele din margine trimeteau raze de lumina slabe in amurgul vinat. DUNAREANU CH. 7. [Luna] ishi trimetea din adincuri spre launtrul intunecos al manastirii lumina slaba shi piezisha a razelor sale. HOGASH DR. 254. La pasha vine un arab Cu ochii stinshi cu graiul slab. COSHBUC P. I 103. SHi vintun codri suna cu glas duios shi slab. EMINESCU O. I 97. ◊ (Adverbial) Apropiinduse de estrada Mirel auzea cuvintele sacagiului din ce in ce mai slab acoperite de larma salii. GALAN Z. R. 23. 4. (In opozitzie cu trainic solid) Lipsit de trainicie putzin rezistent. Prostimea... inshirata pe marginea unui odgon intins ce no lasa sa se gramadeasca. Slaba stavila daca nar fi sprijinita de jandarmii politziei! NEGRUZZI S. I 35. Mai bine voi pe o lina apa a ma arata Decit cu o barca slaba pe mare a inota. ALEXANDRESCU P. 53. ◊ Expr. Slaba nadejde! = putzin probabil cu putzine shanse de reushita. Dreptatea daca nu eshti vrednic sa tzio cautzi singur slaba nadejde sa vie altul! C. PETRESCU I. II 12. Meleli va cishtiga caci e bun calaretz... Slaba nadejde... caci nare nicicum aer calaresc. NEGRUZZI S. I 40. (Rar) Slab de gura = rau de gura clevetitor flecar. Cele babe slabe de gurai scoasera vestea car fi chiar leneoasa. RETEGANUK P. I 51. ♦ (Despre solutzii amestecuri etc.) Care cuprinde elementele caracteristice in cantitate redusa. Acid slab. Vin slab. ▭ Nu fumez [tzigari] egiptziene. Sint prea slabe shi contzin opiu. C. PETRESCU I. I 6. ♦ (Despre pamint) Putzin roditor.

SLAB¹ adv. 1) Fara putere; fara intensitate. A canta ~. A vedea ~. 2) Cu incetineala; incet. A citi ~. /<sl. slabu

SLAB² ~a (~i ~e) 1) (in opozitzie cu gras) Care nu are sau are putzina grasime; care nu este gras. Cal ~. Carne ~a. ◊ ~ del sufla (sau bate) vantul (sau ~ dei numeri coastele) care este foarte slabit; jigarit; sfrijit. 2) (in opozitzie cu puternic) Care are o constitutzie lipsita de vigoare; gingash; firav; plapand; delicat. Copil ~. 3) (in opozitzie cu tare) (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care nu este inzestrat cu destula fortza morala; lipsit de fermitate. Vointza ~a. ◊ Punct ~ parte vulnerabila ushor atacabila; loc sensibil. ~ de fire (sau de caracter) care este lipsit de vointza. ~a nadejde putzin probabil. 4) (in opozitzie cu tare) (despre obiecte) Care nu rezista la actziunea fortzelor exterioare; lipsit de trainicie; shubred. 5) (in opozitzie cu bun) Care este lipsit de calitatzi bune; rau. Lucrare ~a. Memorie ~a. 6) (despre actziuni fenomene etc.) Care are intensitate redusa; mic. Vant ~. Lumina ~a. 7) (despre organe) Care manifesta insuficientza functzionala. Inima ~a. ◊ ~ de minte care are facultatzi intelectuale limitate; marginit; redus. 8) (despre mirosuri substantze bauturi etc.) Care are o concentratzie mai mica decat cea obishnuita. Mireasma ~a. Ceai ~. /<sl. slabu

slab a. 1. care e putzin sau de loc gras: slab k un tzar; 2. fara putere sau trainicie: slab de constitutziune; 3. fig. lipsit de talent: scriitor slab; 4. fara caracter: slab la fire slab de inger; 5. putzin intins mediocru: cunoshtintze slabe lumina slaba. [Slav. SLABŬ].

slab a adj. (vsl. slabŭ bg. slab slab) Debil cu putina carne nu gras: om slab k un tzir. Fara putere: slab dnpa boala. Nerezistent: cetate slaba terasament slab. Fig. Cu putzina pricepere inteligentza sau talent: elev scriitor slab. De putzina intensitate: curent slab; lumina opozitziune slaba. Fara merit fara valoare: argument slab. Neenergic bleg: om caracter slab. Mic: venit slab. Slab de constitutziune fara carne shi nervi. Slab de (saŭ la) fire slab de inger de un caracter slab neenergic fricos. Carne slaba (vest) carne macra fara grasime. Adv. In mod slab: a vorbi slab. in Ban. (dupa (sirb.) „raŭ” Dial. shi sclab (cp. cu zglobiŭ).

macru ~a [At: CANTEMIR IST. 45 / V: (reg 1) ~cla af / Pl: ~ri ~re / E: ml macer era crum] 1 a (D. came) Fara grasime shi fara oase Si: slab. 2 sf (Irg) Strat de carne din slanina. 3 sf (Reg) Parte musculoasa a unui organ. 4 a (Trs; d. oameni shi vite) Uscatziv. 5 a (D. pamant) Sarac. 6 a (Irg; fig) SHubred.

sclab ~a a vz slab

stlab^[1] ~a a vz slab

zlab ~a a vz slab

sclab V. slab.

+slab² adv.

slab adj. m. pl. slabi; f. slába pl. slábe

slab adj. m. pl. slabi; f. sg. slába pl. slábe

slab

SLAB adj. 1. scheletic sfrijit (pop. shi fam.) jigarit pricajit (reg.) zalezit (prin Munt. shi Olt.) sfoiegit. (Ce om ~!) 2. slabanog slabit tras uscatziv (rar) slabanogit (pop.) pierit (reg.) marcav marced (inv.) mishel (fig.) supt. (O fatza ~.) 3. v. debil. 4. costeliv jigarit pipernicit pirpiriu prapadit prizarit rapciugos sfrijit slabanog uscat uscatziv (rar) uscacios (inv. shi reg.) marshav rau sec secatziu secatziv (reg.) ogarjit (Mold. shi Transilv.) pogarjit. (Vita ~.) 5. v. macru. 6. v. nerezistent. 7. v. diluat. 8. sarac (fig.) chior orb. (O lumina ~) 9. mic redus (fig.) anemic. (Un ~ izvor de lumina.) 10. v. difuz. 11. pal palid spalacit stins (rar) palit (pop.) searbad. (Lumina ~ a lampii.) 12. v. redus. 13. v. inabushit. 14. v. incet. 15. v. scazut. 16. mic ushor. (O ~ furtuna de praf.) 17. v. sterp. 18. v. nepregatit. 19. nemultzumitor nesatisfacator. (Rezultate ~ la invatzatura.) 20. v. netalentat. 21. v. nereushit. 22. v. vulnerabil. 23. mic putzin redus. (~ nadejde sa...) 24. insuficient mic putzin redus. (Are posibilitatzi ~ de realizare.)

SLAB adj. v. chircit degenerat influentzabil inchircit mic neadanc nedezvoltat neplacut pipernicit pirpiriu pricajit prizarit prost rau sfrijit.

slab adj. v. CHIRCIT. DEGENERAT. INFLUENTZABIL. INCHIRCIT. MIC. NEADINC. NEDEZVOLTAT. NEPLACUT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRICAJIT. PRIZARIT. PROST. RAU. SFRIJIT.

SLAB adj. 1. sfrijit (pop. shi fam.) jigarit pricajit (reg.) zalezit (prin Munt. shi Olt.) sfoiegit. (Ce om ~!) 2. slabanog slabit tras uscatziv (rar) slabanogit (pop.) pierit (reg.) mircav mirced (inv.) mishel (fig.) supt. (O fatza ~.) 3. debil delicat firav fragil gingash pirpiriu plapind prizarit sfrijit slabanog slabutz shubred (pop.) pitzigaiat (inv. shi reg.) mirshav ticalos (reg.) gubav moringlav (Munt. shi Transilv.) sighinash (Munt. shi Olt.) shishtav. (Un copil ~; o constitutzie ~.) 4. costeliv jigarit pipernicit pirpiriu prapadit prizarit rapciugos sfrijit slabanog uscat uscatziv (rar) uscacios (inv. shi reg.) mirshav rau sec secatziu secatziv (reg.) ogirjit (Mold. shi Transilv.) pogirjit. (Vita ~.) 5. macru. (Carne ~.) 6. nerezistent nesolid netrainic shubred shubrezit (rar) precar. (O constructzie ~.) 7. diluat indoit subtziat subtzire (reg.) rarit. (Lapte ~.) 8. sarac (fig.) chior orb. (O lumina ~.) 9. mic redus (fig.) anemic. (Un ~ izvor de lumina.) 10. difuz palid potolit stins. (Lumina cadea ~ pe obiecte.) 11. pal palid spalacit stins (rar) palit (pop.) searbad. (Lumina ~ a lampii.) 12. mic prost redus. (O vizibilitate ~.) 13. inabushit infundat stins surd (fig.) vatuit. (Zgomote sunete ~.) 14. coborit domol incet lin molcom potolit scazut scoborit stins (rar) slabanog. (Vorbea cu glasul ~.) 15. mic scazut. (Intensitatea ~ a glasului.) 16. mic ushor. (O ~ furtuna de praf.) 17. nefertil neproductiv neroditor sarac steril sterp (rar) nerodnic saracacios sec (Transilv.) macru (inv.) neproducator sterpos. (Un sol ~.) 18. nepregatit. (Elev ~ la istorie.) 19. netalentat nevaloros prost. (Un scriitor ~.) 20. necorespunzator neizbutit nerealizat nereushit nesatisfacator prost (fig.) stingaci. (O regie ~.) 21. atacabil vulnerabil. (Punctul ~ al unei conceptzii.) 22. mic putzin redus. (~ nadejde sa...) 23. insuficient mic putzin redus. (Are posibilitatzi ~ de realizare.)

Slab ≠ gras puternic robust tare vanjos vanos viguros violent voinic strans vartos trainic viu

BURUIANACELORSLÁBI s. v. slabanog.

SLÁBA s. v. lauza.

buruianacelorslabi s. v. SLABANOG.

slaba s. v. LAUZA.

slab (ba) adj. 1. Uscat macru fara grasime. 2. Debil firav plapind. 3. Indulgent blind fricos. 4. Insuficient defectuos deficitar. 5. Fragil friabil. Mr. megl. slab. Sl. slabŭ (Miklosich Slaw. Elem. 45; Cihac II 346) cf. bg. sb. cr. slov. slab ceh. slaby. Uz general (ALR I 62). Der. slaban adj. (slab uscatziv paralitic) din sl. slabŭ shi noga „picior” (bg. slabonog Conev 90); slabanogi vb. (a paraliza; ashi pierde vlaga a se debilita); slabatura s. f. (momiie sperietoare; persoana sau animal fara putere slab); slabanogie (var. slabanogeala) s. f. (lipsa de putere); slabi vb. (a deveni slab; a pierde puterile; a debilita; a micshora a reduce; a relaxa; a lasa a lasa in pace; a se debilita; a se micshora; a se relaxa) mr. slaghire din sl. slabiti; slabiciune (var. Mold. slabaciune) s. f. (debilitate slabire; defect punct slab); slabie s. f. (inv. shi Trans. debilitate decadentza); slabina s. f. (Banat coapsa shold) din sb. slabina (Candrea); slabutz (var. slabulean slabushor Maram. slabotean) adj. (cam slab); slabitor adj. (care slabeshte).

QUAMLIBET INFIRMAS ADIUVAT IRA MANUS (lat.) mania da putere chiar shi bratzelor slabe Ovidiu „Amores” I 7.

FEMEIE SLABA femeie shnur fara tzatze fara cur; scandura scoaba; vrabiutza.

femeie slaba la refuz expr. (glum.) femeie de moravuri ushoare.

slab k o scoaba / k un ogar / k un tzar expr. (d. oameni shi animale) uscatziv sfrijit.

slab de inger expr. 1. fricos. 2. ushor impresionabil.

slab dei numeri coastele expr. uscatziv sfrijit.