slab (ba) adj. 1. Uscat macru fara grasime. 2. Debil firav plapind. 3. Indulgent blind fricos. 4. Insuficient defectuos deficitar. 5. Fragil friabil. Mr. megl. slab. Sl. slabŭ (Miklosich Slaw. Elem. 45; Cihac II 346) cf. bg. sb. cr. slov. slab ceh. slaby. Uz general (ALR I 62). Der. slaban adj. (slab uscatziv paralitic) din sl. slabŭ shi noga „picior” (bg. slabonog Conev 90); slabanogi vb. (a paraliza; ashi pierde vlaga a se debilita); slabatura s. f. (momiie sperietoare; persoana sau animal fara putere slab); slabanogie (var. slabanogeala) s. f. (lipsa de putere); slabi vb. (a deveni slab; a pierde puterile; a debilita; a micshora a reduce; a relaxa; a lasa a lasa in pace; a se debilita; a se micshora; a se relaxa) mr. slaghire din sl. slabiti; slabiciune (var. Mold. slabaciune) s. f. (debilitate slabire; defect punct slab); slabie s. f. (inv. shi Trans. debilitate decadentza); slabina s. f. (Banat coapsa shold) din sb. slabina (Candrea); slabutz (var. slabulean slabushor Maram. slabotean) adj. (cam slab); slabitor adj. (care slabeshte).