11 definitzii pentru stins (adj.)
din care- explicative (5)
- morfologice (1)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
STINS2 A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi privire etc.) Lipsit de stralucire de vioiciune. 3. (Despre sunete glas etc.) Lipsit de sonoritate de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid shters. 5. Disparut mort. 6. (Jur.; despre obligatzii actziuni penale privilegii etc.) Care a incetat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. 7. (Despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 8. (In sintagma) Var stins = pasta vascoasa alba obtzinuta prin reactzia dintre piatradevar arsa shi apa (cu numeroase utilizari in constructzii). V. stinge.
stins2 ~a a [At: N. COSTIN ap. GCR II 13/36 / Pl: ~nshi ~e / E: stinge] 1 (D. foc considerat k agent al arderii sau d. obiecte care ard) Care nu mai arde Si: inabushit. 2 (Fig; d. oameni) Care shia pierdut vitalitatea. 3 (Fig; d. fetzele oamenilor) Care exprima o stare de lipsa de vitalitate. 4 (D. surse de lumina) Care a fost intrerupt. 5 (D. cuptoare) Care a fost oprit din functziune. 6 (D. vulcani) Care nu mai erupe. 7 (Ivr; d. oameni) Mort. 8 (D familii natziuni specii etc.) Care a disparut fara a avea urmashi. 9 (Inv; d. oameni) Distrus (5). 10 (Inv; pex; d. oameni) Saracit (1). 11 (Fig) Care a incetat sa se (mai) manifeste sa se (mai) produca Si: disparut (2). 12 (Fig) Care a luat sfarshit Si: disparut (5). 13 (D. zgomote sunete glas etc.) Care este abia perceptibil cu intensitate sonoritate tonalitate sau claritate redusa sau lipsit de intensitate sonoritate tonalitate ori claritate Si: coborat2 (3) domol (22) inabushit incet infundat lin mic molcom potolit scazut scoborat2 slab (45) surd vatuit (rar) confuz (1) incet slabanog slabanogit. 14 (D. ochi privire etc.) Care este lipsit de vioiciune de agerime de stralucire. 15 (D. culori) Care este putzin intens sau spalacit Si: estompat (4) pal palid shters (rar) pierdut. 16 (Rar; d. lumina sau d. surse de lumina corpuri luminoase etc.) Slab. 17 (Iuz; d. litigii obligatzii datorii etc.) Care shia pierdut puterea juridica. 18 (Fzl; d. reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 19 (Is) Var ~ Pasta alba vascoasa obtzinuta in urma reactziei dintre piatra de var shi apa shi folosita in constructzii la varuirea caselor in unele industrii etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STINS2 A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi privire etc.) Lipsit de stralucire de vioiciune. 3. (Despre sunete glas etc.) Lipsit de sonoritate de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid shters. 5. Disparut mort. 6. (Jur.; despre obligatzii actziuni penale privilegii etc.) Care a incetat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. 7. (Despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 8. (In sintagma) Var stins = pasta vascoasa alba obtzinuta prin reactzia dintre piatra de var arsa shi apa (cu numeroase folosiri in constructzie). V. stinge.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STINS2 A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinsea vetrii Poveshtilenshirate sara Deatitea cuscre fi cumetri. GOGA P. 20. ♦ Fig. Disparut mort. Tot astfel cind al nostru dor Pieri in noapteadinca Lumina stinsului amor Ne urmareshte inca. EMINESCU O. I 234. Puternica ta lira de minatzi pipaita A veacurilor stinse cenushaar fi mishcat. ALEXANDRESCU M. 27. 2. (Despre ochi) Care shiau pierdut stralucirea (din cauza suferintzei a plinsului a batrinetzii etc.). Il intimpina Sura cu ochii stinshi shi mishcarile obosite. SAHIA N. 96. La pasa vine un arab Cu ochii stinshi cu graiul slab. COSHBUC P. I 108. In ochii lor stinshi pe fetzele lor trase e spaima shi disperare. VLAHUTZA O. A. 358. ♦ (Despre priviri) Indiferent plictisit. Functzionarul i arunca o privire stinsa plictisita. GALAN B. I 25. ♦ Fig. Veshtejit ofilit. Batrini cu fetze stinse romini cu fetze dalbe Romince cu ochi negri shi cu shtergare albe Pe iarba rasarita fac praznic la un loc. ALECSANDRI P. III 40. 3. (Despre glas voce etc.) Care abia se (mai) aude; slab. Vad copilashi pe ulitzele ninse Umblind cu steaua shi cu moshajunul SHiaud departeun cor de glasuri stinse. IOSIF P. 21. Ce tzii? o intreba FatFrumos. Nemica nu mii nemica zise ea cu glasul stins. EMINESCU N. 25. ◊ (Adverbial) Ofta stins... retraginduse in umbra cu batista la ochi. DUMITRIU N. 108. 4. (Despre culori) Palid shters. Cea mai in virsta avea o rochie de matase neagra... iar cea tinara era intro rochie de un roshustins cu broderii negre pe piept. DUMITRIU B. F. 161. ◊ Fig. (Cu pronuntzare regionala) Radashca zimbi stins o clipa. SADOVEANU P. M. 190. 5. (Jur.; despre obligatziuni actziuni penale imprumuturi privilegii etc.) Care a fost lichidat inchis casat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. Cauza penala stinsa. 6. (Fiziol.; despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 7. (In expr.) Var stins = pasta viscoasa (obtzinuta prin reactzia dintre piatra de var arsa shi apa) intrebuintzata la tencuieli la varuirea caselor in unele industrii etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STINS ~sa (~shi ~se) 1) v. A STINGE shi A SE STINGE. 2) fig. (despre ochi privire etc.) Care este lipsit de stralucire de vioiciune. /v. a (se) stinge
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
sting stinsei 1 aor. stins prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
STINS adj. 1. inabushit. (Un incendiu ~.) 2. v. estompat. 3. v. difuz. 4. v. slab. 5. v. inabushit. 6. v. incet. 7. v. prescris.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STINS adj. v. ruinat saracit scapatat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STINS adj. 1. inabushit. (Un incendiu ~.) 2. estompat pal palid pierdut shters (reg.) sarbeziu (fig.) dulce moale. (Culori ~.) 3. difuz palid potolit slab. (O lumina ~.) 4. pal palid slab spalacit (rar) palit (pop.) searbad. (Lumina ~ a lampii.) 5. inabushit infundat slab surd (fig.) vatuit. (Zgomote sunete ~.) 6. coborit domol incet lin molcom potolit scazut scoborit slab (rar) slabanog. (Vorbea cu glasul ~.) 7. (JUR.) prescris. (Un delict ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
stins adj. v. RUINAT. SARACIT. SCAPATAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Stins ≠ aprins
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
stins, stinsaadjectiv
- 1. Care nu mai arde. DEX '09 DLRLCantonime: aprins
- Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinsea vetrii Poveshtilenshirate sara Deatitea cuscre shi cumetri. GOGA P. 20. DLRLC
-
- 2. (Despre ochi privire etc.) Lipsit de stralucire de vioiciune. DEX '09 DLRLC NODEX
- Il intimpina Sura cu ochii stinshi shi mishcarile obosite. SAHIA N. 96. DLRLC
- La pasha vine un arab Cu ochii stinshi cu graiul slab. COSHBUC P. I 108. DLRLC
- In ochii lor stinshi pe fetzele lor trase e spaima shi disperare. VLAHUTZA O. A. 358. DLRLC
- 2.1. Despre priviri: indiferent, plictisit. DLRLCsinonime: indiferent plictisit
- Functzionarul i arunca o privire stinsa plictisita. GALAN B. I 25. DLRLC
-
-
- Batrini cu fetze stinse romini cu fetze dalbe Romince cu ochi negri shi cu shtergare albe Pe iarba rasarita fac praznic la un loc. ALECSANDRI P. III 40. DLRLC
-
-
- 3. (Despre sunete glas etc.) Lipsit de sonoritate de intensitate. DEX '09 DLRLCsinonime: slab
- Vad copilashi pe ulitzele ninse Umblind cu steaua shi cu moshajunul SHiaud departeun cor de glasuri stinse. IOSIF P. 21. DLRLC
- Ce tzii? o intreba FatFrumos. – Nemica nu mii nemica zise ea cu glasul stins. EMINESCU N. 25. DLRLC
- Ofta stins... retraginduse in umbra cu batista la ochi. DUMITRIU N. 108. DLRLC
-
-
- Cea mai in virsta avea o rochie de matase neagra... iar cea tinara era intro rochie de un roshustins cu broderii negre pe piept. DUMITRIU B. F. 161. DLRLC
- (Cu pronuntzare regionala) Radashca zimbi stins o clipa. SADOVEANU P. M. 190. DLRLC
-
-
- Tot astfel cind al nostru dor Pieri in noapteadinca Lumina stinsului amor Ne urmareshte inca. EMINESCU O. I 234. DLRLC
- Puternica ta lira de minatzi pipaita A veacurilor stinse cenushaar fi mishcat. ALEXANDRESCU M. 27. DLRLC
-
- 6. (Despre obligatzii actziuni penale privilegii etc.) Care a incetat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. DEX '09 DLRLC
- Cauza penala stinsa. DLRLC
-
- 7. (Despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. DEX '09 DLRLC
- Var stins = pasta vascoasa alba obtzinuta prin reactzia dintre piatradevar arsa shi apa (cu numeroase utilizari in constructzii). DEX '09 DLRLC
etimologie:
- stinge DEX '09 DEX '98 NODEX