11 definitzii pentru stins (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STINS2 A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi privire etc.) Lipsit de stralucire de vioiciune. 3. (Despre sunete glas etc.) Lipsit de sonoritate de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid shters. 5. Disparut mort. 6. (Jur.; despre obligatzii actziuni penale privilegii etc.) Care a incetat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. 7. (Despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 8. (In sintagma) Var stins = pasta vascoasa alba obtzinuta prin reactzia dintre piatradevar arsa shi apa (cu numeroase utilizari in constructzii). V. stinge.

stins2 ~a a [At: N. COSTIN ap. GCR II 13/36 / Pl: ~nshi ~e / E: stinge] 1 (D. foc considerat k agent al arderii sau d. obiecte care ard) Care nu mai arde Si: inabushit. 2 (Fig; d. oameni) Care shia pierdut vitalitatea. 3 (Fig; d. fetzele oamenilor) Care exprima o stare de lipsa de vitalitate. 4 (D. surse de lumina) Care a fost intrerupt. 5 (D. cuptoare) Care a fost oprit din functziune. 6 (D. vulcani) Care nu mai erupe. 7 (Ivr; d. oameni) Mort. 8 (D familii natziuni specii etc.) Care a disparut fara a avea urmashi. 9 (Inv; d. oameni) Distrus (5). 10 (Inv; pex; d. oameni) Saracit (1). 11 (Fig) Care a incetat sa se (mai) manifeste sa se (mai) produca Si: disparut (2). 12 (Fig) Care a luat sfarshit Si: disparut (5). 13 (D. zgomote sunete glas etc.) Care este abia perceptibil cu intensitate sonoritate tonalitate sau claritate redusa sau lipsit de intensitate sonoritate tonalitate ori claritate Si: coborat2 (3) domol (22) inabushit incet infundat lin mic molcom potolit scazut scoborat2 slab (45) surd vatuit (rar) confuz (1) incet slabanog slabanogit. 14 (D. ochi privire etc.) Care este lipsit de vioiciune de agerime de stralucire. 15 (D. culori) Care este putzin intens sau spalacit Si: estompat (4) pal palid shters (rar) pierdut. 16 (Rar; d. lumina sau d. surse de lumina corpuri luminoase etc.) Slab. 17 (Iuz; d. litigii obligatzii datorii etc.) Care shia pierdut puterea juridica. 18 (Fzl; d. reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 19 (Is) Var ~ Pasta alba vascoasa obtzinuta in urma reactziei dintre piatra de var shi apa shi folosita in constructzii la varuirea caselor in unele industrii etc.

STINS2 A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi privire etc.) Lipsit de stralucire de vioiciune. 3. (Despre sunete glas etc.) Lipsit de sonoritate de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid shters. 5. Disparut mort. 6. (Jur.; despre obligatzii actziuni penale privilegii etc.) Care a incetat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. 7. (Despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 8. (In sintagma) Var stins = pasta vascoasa alba obtzinuta prin reactzia dintre piatra de var arsa shi apa (cu numeroase folosiri in constructzie). V. stinge.

STINS2 A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinsea vetrii Poveshtilenshirate sara Deatitea cuscre fi cumetri. GOGA P. 20. ♦ Fig. Disparut mort. Tot astfel cind al nostru dor Pieri in noapteadinca Lumina stinsului amor Ne urmareshte inca. EMINESCU O. I 234. Puternica ta lira de minatzi pipaita A veacurilor stinse cenushaar fi mishcat. ALEXANDRESCU M. 27. 2. (Despre ochi) Care shiau pierdut stralucirea (din cauza suferintzei a plinsului a batrinetzii etc.). Il intimpina Sura cu ochii stinshi shi mishcarile obosite. SAHIA N. 96. La pasa vine un arab Cu ochii stinshi cu graiul slab. COSHBUC P. I 108. In ochii lor stinshi pe fetzele lor trase e spaima shi disperare. VLAHUTZA O. A. 358. ♦ (Despre priviri) Indiferent plictisit. Functzionarul i arunca o privire stinsa plictisita. GALAN B. I 25. ♦ Fig. Veshtejit ofilit. Batrini cu fetze stinse romini cu fetze dalbe Romince cu ochi negri shi cu shtergare albe Pe iarba rasarita fac praznic la un loc. ALECSANDRI P. III 40. 3. (Despre glas voce etc.) Care abia se (mai) aude; slab. Vad copilashi pe ulitzele ninse Umblind cu steaua shi cu moshajunul SHiaud departeun cor de glasuri stinse. IOSIF P. 21. Ce tzii? o intreba FatFrumos. Nemica nu mii nemica zise ea cu glasul stins. EMINESCU N. 25. ◊ (Adverbial) Ofta stins... retraginduse in umbra cu batista la ochi. DUMITRIU N. 108. 4. (Despre culori) Palid shters. Cea mai in virsta avea o rochie de matase neagra... iar cea tinara era intro rochie de un roshustins cu broderii negre pe piept. DUMITRIU B. F. 161. ◊ Fig. (Cu pronuntzare regionala) Radashca zimbi stins o clipa. SADOVEANU P. M. 190. 5. (Jur.; despre obligatziuni actziuni penale imprumuturi privilegii etc.) Care a fost lichidat inchis casat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. Cauza penala stinsa. 6. (Fiziol.; despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 7. (In expr.) Var stins = pasta viscoasa (obtzinuta prin reactzia dintre piatra de var arsa shi apa) intrebuintzata la tencuieli la varuirea caselor in unele industrii etc.

STINS ~sa (~shi ~se) 1) v. A STINGE shi A SE STINGE. 2) fig. (despre ochi privire etc.) Care este lipsit de stralucire de vioiciune. /v. a (se) stinge

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STINS adj. 1. inabushit. (Un incendiu ~.) 2. v. estompat. 3. v. difuz. 4. v. slab. 5. v. inabushit. 6. v. incet. 7. v. prescris.

STINS adj. v. ruinat saracit scapatat.

STINS adj. 1. inabushit. (Un incendiu ~.) 2. estompat pal palid pierdut shters (reg.) sarbeziu (fig.) dulce moale. (Culori ~.) 3. difuz palid potolit slab. (O lumina ~.) 4. pal palid slab spalacit (rar) palit (pop.) searbad. (Lumina ~ a lampii.) 5. inabushit infundat slab surd (fig.) vatuit. (Zgomote sunete ~.) 6. coborit domol incet lin molcom potolit scazut scoborit slab (rar) slabanog. (Vorbea cu glasul ~.) 7. (JUR.) prescris. (Un delict ~.)

stins adj. v. RUINAT. SARACIT. SCAPATAT.

Intrare: stins (adj.)
stins1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stins
  • stinsul
  • stinsu‑
  • stinsa
  • stinsa
plural
  • stinshi
  • stinshii
  • stinse
  • stinsele
genitiv-dativ singular
  • stins
  • stinsului
  • stinse
  • stinsei
plural
  • stinshi
  • stinshilor
  • stinse
  • stinselor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

stins, stinsaadjectiv

  • 1. Care nu mai arde. DEX '09 DLRLC
    antonime: aprins
    • format_quote Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinsea vetrii Poveshtilenshirate sara Deatitea cuscre shi cumetri. GOGA P. 20. DLRLC
  • 2. (Despre ochi privire etc.) Lipsit de stralucire de vioiciune. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Il intimpina Sura cu ochii stinshi shi mishcarile obosite. SAHIA N. 96. DLRLC
    • format_quote La pasha vine un arab Cu ochii stinshi cu graiul slab. COSHBUC P. I 108. DLRLC
    • format_quote In ochii lor stinshi pe fetzele lor trase e spaima shi disperare. VLAHUTZA O. A. 358. DLRLC
    • 2.1. Despre priviri: indiferent, plictisit. DLRLC
      • format_quote Functzionarul i arunca o privire stinsa plictisita. GALAN B. I 25. DLRLC
    • 2.2. figurat Ofilit, veshtejit. DLRLC
      • format_quote Batrini cu fetze stinse romini cu fetze dalbe Romince cu ochi negri shi cu shtergare albe Pe iarba rasarita fac praznic la un loc. ALECSANDRI P. III 40. DLRLC
  • 3. (Despre sunete glas etc.) Lipsit de sonoritate de intensitate. DEX '09 DLRLC
    sinonime: slab
    • format_quote Vad copilashi pe ulitzele ninse Umblind cu steaua shi cu moshajunul SHiaud departeun cor de glasuri stinse. IOSIF P. 21. DLRLC
    • format_quote Ce tzii? o intreba FatFrumos. – Nemica nu mii nemica zise ea cu glasul stins. EMINESCU N. 25. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Ofta stins... retraginduse in umbra cu batista la ochi. DUMITRIU N. 108. DLRLC
  • 4. Despre culori: palid, shters. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cea mai in virsta avea o rochie de matase neagra... iar cea tinara era intro rochie de un roshustins cu broderii negre pe piept. DUMITRIU B. F. 161. DLRLC
    • format_quote figurat (Cu pronuntzare regionala) Radashca zimbi stins o clipa. SADOVEANU P. M. 190. DLRLC
  • 5. Disparut, mort. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Tot astfel cind al nostru dor Pieri in noapteadinca Lumina stinsului amor Ne urmareshte inca. EMINESCU O. I 234. DLRLC
    • format_quote Puternica ta lira de minatzi pipaita A veacurilor stinse cenushaar fi mishcat. ALEXANDRESCU M. 27. DLRLC
  • 6. shtiintze juridice (Despre obligatzii actziuni penale privilegii etc.) Care a incetat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cauza penala stinsa. DLRLC
  • 7. (Despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. DEX '09 DLRLC
  • chat_bubble (in) sintagma Var stins = pasta vascoasa alba obtzinuta prin reactzia dintre piatradevar arsa shi apa (cu numeroase utilizari in constructzii). DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • vezi stinge DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.