STINS² A stinshi se adj. 1. Care nu mai arde. Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinsea vetrii Poveshtilenshirate sara Deatitea cuscre fi cumetri. GOGA P. 20. ♦ Fig. Disparut mort. Tot astfel cind al nostru dor Pieri in noapteadinca Lumina stinsului amor Ne urmareshte inca. EMINESCU O. I 234. Puternica ta lira de minatzi pipaita A veacurilor stinse cenushaar fi mishcat. ALEXANDRESCU M. 27. 2. (Despre ochi) Care shiau pierdut stralucirea (din cauza suferintzei a plinsului a batrinetzii etc.). Il intimpina Sura cu ochii stinshi shi mishcarile obosite. SAHIA N. 96. La pasa vine un arab Cu ochii stinshi cu graiul slab. COSHBUC P. I 108. In ochii lor stinshi pe fetzele lor trase e spaima shi disperare. VLAHUTZA O. A. 358. ♦ (Despre priviri) Indiferent plictisit. Functzionarul i arunca o privire stinsa plictisita. GALAN B. I 25. ♦ Fig. Veshtejit ofilit. Batrini cu fetze stinse romini cu fetze dalbe Romince cu ochi negri shi cu shtergare albe Pe iarba rasarita fac praznic la un loc. ALECSANDRI P. III 40. 3. (Despre glas voce etc.) Care abia se (mai) aude; slab. Vad copilashi pe ulitzele ninse Umblind cu steaua shi cu moshajunul SHiaud departeun cor de glasuri stinse. IOSIF P. 21. Ce tzii? o intreba FatFrumos. Nemica nu mii nemica zise ea cu glasul stins. EMINESCU N. 25. ◊ (Adverbial) Ofta stins... retraginduse in umbra cu batista la ochi. DUMITRIU N. 108. 4. (Despre culori) Palid shters. Cea mai in virsta avea o rochie de matase neagra... iar cea tinara era intro rochie de un roshustins cu broderii negre pe piept. DUMITRIU B. F. 161. ◊ Fig. (Cu pronuntzare regionala) Radashca zimbi stins o clipa. SADOVEANU P. M. 190. 5. (Jur.; despre obligatziuni actziuni penale imprumuturi privilegii etc.) Care a fost lichidat inchis casat care nu mai are curs care shia pierdut puterea juridica. Cauza penala stinsa. 6. (Fiziol.; despre reflexe conditzionate) Care a disparut treptat in urma faptului k excitantul conditzional na mai fost insotzit de excitantul neconditzional corespunzator. 7. (In expr.) Var stins = pasta viscoasa (obtzinuta prin reactzia dintre piatra de var arsa shi apa) intrebuintzata la tencuieli la varuirea caselor in unele industrii etc.