6 definitzii pentru plictisit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PLICTISÍT A plictisitzi te adj. 1. Care este stapanit de plictiseala (1) care exprima sau manifesta plictiseala. 2. Enervat agasat suparat. V. plictisi.
PLICTISÍT A plictisitzi te adj. 1. Care este stapanit de plictiseala (1) care exprima sau manifesta plictiseala. 2. Enervat agasat suparat. V. plictisi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
plictisit ~a a [At: CARAGIALE O. II 95 / V: (inv) plec~ / Pl: ~itzi ~e / E: plictisi] 1 Care este cuprins de plictiseala (1). 2 Care exprima plictiseala (1). 3 Care este dezgustat scarbit satul de ceva sau de cineva. 4 Care exprima dezgust scarba lipsa de placere. 5 Care este enervat agasat. 6 Suparat. 7 Deranjat. 8 (Reg) Obosit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PLICTISÍT A plictisitzi te adj. Cuprins de plictiseala. Am fortzat ushi deschise se gindi plictisit. VORNIC P. 189. Capitanul plictisit se plimba singur pe la marginea cimpului departe de roata celorlaltzi ofitzeri. SADOVEANU O. VI 211. ♦ Care exprima oglindeshte plictiseala. Ametzea cu nesfirshitelei intrebari peun domn gras cu figura plictisita. VLAHUTZA O. A. III 45.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
plectisit ~a a vz plictisit
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PLICTISÍT adj. 1. satul saturat scarbit (Mold. shi Bucov.) lehametit lehametuit (inv. shi fam.) sastisit. (Om ~.) 2. v. enervat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PLICTISIT adj. 1. satul saturat scirbit (Mold. shi Bucov.) lehametit lehametuit (inv. shi fam.) sastisit. 2. agasat enervat iritat siciit suparat (livr.) tracasat (pop.) zadarit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
plictisit, plictisitaadjectiv
-
- Am fortzat ushi deschise se gindi plictisit. VORNIC P. 189. DLRLC
- Capitanul plictisit se plimba singur pe la marginea cimpului departe de roata celorlaltzi ofitzeri. SADOVEANU O. VI 211. DLRLC
- Ametzea cu nesfirshitelei intrebari peun domn gras cu figura plictisita. VLAHUTZA O. A. III 45. DLRLC
-
etimologie:
- plictisi DEX '98 DEX '09