17 definitzii pentru surd

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SURD A surzi de adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine) lipsit (total sau partzial) de auz. ♦ Fig. Care nu vrea sa auda sa intzeleaga; neinduplecat nesimtzitor fara suflet. ◊ Loc. adv. (Substantivat) De(a) surda = in zadar degeaba. ◊ Expr. A ramane surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitari a nu se impresiona de ceva a ramane rece neintzelegator. 2. (Fon.; despre consoane; shi substantivat f.) Care se emite fara participarea coardelor vocale. 3. (Despre sunete zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuata lipsit de rezonantza; slab inabushit infundat confuz. ◊ (In sintagma) Camera surda = incapere cu absorbtzie acustica foarte ridicata folosita pentru masuratori acustice speciale. ♦ Fig. (Despre sentimente conflicte etc.) Mocnit ascuns tainuit. ♦ Fig. (Despre senzatzii dureri etc.) Inabushit; nedefinit vag. Lat. surdus.

SURD A surzi de adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine) lipsit (total sau partzial) de auz. ♦ Fig. Care nu vrea sa auda sa intzeleaga; neinduplecat nesimtzitor fara suflet. ◊ Loc. adv. (Substantivat) De(a) surda = in zadar degeaba. ◊ Expr. A ramane surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitari a nu se impresiona de ceva a ramane rece neintzelegator. 2. (Fon.; despre consoane; shi substantivat f.) Care se emite fara participarea coardelor vocale. 3. (Despre sunete zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuata lipsit de rezonantza; slab inabushit infundat confuz. ◊ (In sintagma) Camera surda = incapere cu absorbtzie acustica foarte ridicata folosita pentru masuratori acustice speciale. ♦ Fig. (Despre sentimente conflicte etc.) Mocnit ascuns tainuit. ♦ Fig. (Despre senzatzii dureri etc.) Inabushit; nedefinit vag. Lat. surdus.

surd ~a [At: PSALT. 72 / Pzi: surzi surde / E: ml surdus] 12 smf a (Fiintza) care este lipsita total sau partzial de auz Si: (reg) pliurd purd. 3 smf (Ie) ~ul naude dar le potriveshte Exprima o reactzie catre cineva care raspunde cu totul altceva la o intrebare fie k na auzit bine fie k se preface a nu fi auzit. 4 sf (Ie) Sa pornit k ~dan joc Exprima situatzia cuiva care din nepricepere face un lucru la timp shi loc nepotrivit. 5 a (Ie) Rade k mirele cel ~ Exprima situatzia cuiva care rade fara sa shtie despre ce este vorba. 6 sm (Ie) Orbul ishi cauta acul in aria cu paiele shi ~ul il povatzuieshte unde suna Se spune despre cei care dau povetze fara sa se priceapa. 7 sm (Ie) ~ului sai scotzi bumbacul din urechi Se spune celui care incearca zadarnic sal faci sa priceapa ceva. 8 s (Ie) Parca intalnea tot surzi shi mutzi Exprima situatzia cuiva caruia nimeni nui da un raspuns multzumitor. 9 s (Is) A face pe ~ul (ivr) a face ureche ~a A se face k na auzit. 10 s (Reg; ie) A merge k ~un oaste A merge orbeshte. 11 a (Ivr; is) Padure ~a Padure deasa. 12 a (Jur; is) Strat ~ Strat de pamant pentru cultivarea legumelor intro sera. 13 a (D. urechi sau inv d. auz) Care nu percepe sunetele. 14 a (Gmtz; d. gura k organe ale vorbirii) Mut. 15 a (Fig; d. oameni) Care nu da ascultare care ignora o solicitare. 16 a Care nu se lasa impresionat Si: indiferent nepasator. 17 a (D. zgomote sunete glas etc.; ioc mare1 puternic tare) Care este abia perceptibil avand intensitate sonoritate tonalitate sau claritate (extrem de) redusa sau fiind lipsit de intensitate de sonoritate de tonalitate sau de claritate Si: coborat (3) domol (22) inabushit incet infundat lin mic molcom potolit2 scazut scoborat2 slab stins vatuit (rar) confuz (1) inecat slabanog slabanogit. 18 a (D. locuri) In care nu se aud zgomote. 19 a (D. porniri senzatzii sentimente conflicte psihice sau sociale) Care nu se manifesta (cu putere) Si: mocnit. 20 a (Pex) Tainuit. 21 a (D. senzatzii impresii) Care nu este clar Si: confuz (1) neclar nedefinit. 22 a (Fig; d. lumina d. surse de lumina sau d. culori) Palid. 2324 smf a (Fon) (Consoana) a carui emisiune nu comporta vibratzii globale Si: afon (10). 25 a (Ipp; ilav) de ~a dea ~a de ~a Zadarnic1.

SURD A surzi de adj. 1. Lipsit de auz. Pe loc am bagat de seama k e surd. STANCU D. 289. Nauzi bre? Ce eshti surd? REBREANU R. I 16. TZaca Frasina doarme in iatacul de alaturi habar nare de ce se petrece; chiar deshteapta sa fie shi tot nar simtzi pentru cai surda saraca. VLAHUTZA O. A. II 89. E surd sarmanul... sa strig mai tare... Moshule nai vazut pe Papuraimparat? ALECSANDRI T. I 430. ◊ Expr. A ramine surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitari a nu se impresiona de ceva a ignora. Poetul no asculta ramine surd la shoapta. IOSIF PATR. 90. (Fig.; cu parafrazarea expresiei) Surd este al meu suflet la tale vorbe line. EMINESCU O. IV 171. (Frantzuzism) A face urechea surda = a face urechea toaca v. toaca. Nascutzii de la Gogomaneshti fac urechea surda maninca la cofeturi shi inghetzata pe datorie shi platesc cind nau alta ce face. KOGALNICEANU S. A. 96. ◊ (Substantivat) Se vor pune apoi pe joc pina chiar shi surzii Cind vor prinde dintrun loc Sa ne cinte hori cu foc Din tilinca sturzii. COSHBUC P. I 302. (Expr.) Dute (sau sa te duci) unde a dus surdul roata shi mutul iapa se spune celui care nu vrei sal mai vezi niciodata nici sai mai auzi de nume. Lipseshti dinaintea mea: shi dute undea dus surdul roata shi mutul iapa k sa nu mai aud de numele tau. CREANGA P. 47. Sa pornit k surdan joc se spune despre cineva care din nepricepere face un lucru la loc shi timp nepotrivit. A bate toaca (sau toba) la urechile surdului = a vorbi zadarnic cuiva care nu vrea sau nu este in stare sa intzeleaga. Bate toba la urechile surdului. ISPIRESCU L. 175. ♦ (Glumetz) Mut afon. Mai moshule unde eshti Ori tzie gura surda. TEODORESCU P. P. 123. 2. (Lingv.; despre consoane in opozitzie cu sonor) A carui emisiune nu comporta vibratzii glotale caracteristice pentru sunetele sonore; afon. 3. (Despre zgomote) Lipsit de rezonantza slab infundat inabushit confuz. Larma surda umple cimpia. SADOVEANU O. I 193. Linga poarta docului trenurile manevrau iar fabricile dinlauntrul lor trimiteau un zgomot surd neintrerupt. DUNAREANU N. 18. Un vuiet nedeslushit shi surd umplea vazduhurile. HOGASH DR. II 15. Un zgomot se auzi in camerele vecine un zgomot surd de pashi de vorbe. BOLINTINEANU O. 449. ◊ (Adverbial) Tunurile pocneau surd intro duruire adinca. SADOVEANU O. VI 33. Prin intunerec necunoscutul rise incet surd fara pofta de hartza. C. PETRESCU A. 279. Surd vuia prin codri vintul brazii sendoiau de vint Urletul suna sinistru k un urlet din mormint. COSHBUC P. I 121. SHi ametzit abia aude cum vuieshte surd poporul. EMINESCU O. IV 123. ♦ Fig. (Despre sentimente conflicte) Mocnit; ascuns tainuit. O incordare surda mocnea in atitudinea in vorbele lor. MIHALE O. 492. In lupta surda a acestor zece mii de tzarani romini e multa frumusetze mult eroism multa maretzie. BOGZA A. I. 598. Plin deo surda minie adunata in suflet de veacuri Mina pe tortza a pus scuturindo aprinsa in aer shi dintro data tot cerul pali luminat de vapaie. ANGHELIOSIF C. M. II 101. Astfel se nascu intre ambele artiste o lupta surda shi neincetata. ALECSANDRI O. P. 134. ♦ (Despre dureri senzatzii) Inabushit slab nedefinit. Simtzi o rupere surda in piept shi k un om care moare shopti. VLAHUTZA O. III 122.

SURD ~da (~zi ~de) 1) shi substantival Care este lipsit de simtzul auzului. ◊ A face pe ~dul a se preface k nu aude sau k nu intzelege. A bate toba (sau toaca) la urechile ~dului a vorbi in zadar. ~dul nu aude dar le (sau o) potriveshte se spune despre cineva care da la o intrebare cu totul alt raspuns decat cel ashteptat. Dute (sau sa te duci) unde a dus ~dul roata shi mutul iapa se spune cuiva care il alungi shi nu vrei sa mai shtii nimic despre el. 2) fig. Care vadeshte o nepasare absoluta; caruia nui pasa de necazurile altuia. 3) shi substantival Care nu are rezonantza; lipsit de sonoritate; mat; shters. Vuiet ~. A raspuns ~.Consoana ~da consoana care este emisa fara vibrarea coardelor vocale. 4) fig. (despre stari sentimente senzatzii etc.) Care este putzin pronuntzat; care nu se manifesta acut. Durere ~da. /<lat. surdus

surd a. 1. care nu poate auzi sau aude rau; 2. fig. care nu vrea s’asculte neinduplecat: a ramas surd la rugamintzile mele; 3. putzin sonor: sgomot surd. [Lat. SURDUS]. ║ m. cel lipsit de auz.

surd a adj. (lat sŭrdus it. sp. sordo pv. cat. sort fr. sourd. V. absurd). Care n’aude saŭ aude raŭ: popa nu toaca de doŭa orĭ pentr’o baba surda. Fig. Care nu vrea s’auda neinduplecat: a raminea surd la rugamintzile cuĭva. Rar. Surda saŭ de surda. adv. In zadar. Fals zgomot surd (dupa fr.) ild. „zgomot infundat” orĭ „inabushit”.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

surd adj. m. pl. surzi; f. súrda pl. súrde

surd adj. m. pl. surzi; f. sg. súrda pl. súrde

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SURD adj. 1. (MED.) (Bucov. shi Mold.) pliurd (prin Olt. shi Munt.) purd. (Om ~; ureche ~.) 2. (FON.) afon. (Consoana ~.) 3. v. inabushit.

SURD adj. v. ascuns confuz difuz imprecis indefinit indiferent neclar nedefinit nedeslushit nelamurit nepasator neprecis nesimtzitor retzinut tainuit vag.

SURD adj. 1. (MED.) (Bucov. shi Mold.) pliurd (prin Olt. shi Munt.) purd. (Om ~; ureche ~.) 2. (FON.) afon. (Consoana ~.) 3. inabushit infundat slab stins (fig.) vatuit. (Zgomote sunete ~.)

surd adj. v. ASCUNS. CONFUZ. DIFUZ. IMPRECIS. INDEFINIT. NECLAR. NEDEFINIT. NEDESLUSHIT. NELAMURIT. NEPRECIS. RETZINUT. TAINUIT. VAG.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

surd (da) adj. 1. Care nu aude. 2. Slab care nu se aude. Mr. megl. istr. surd. Lat. surdus (Pushcariu 1700; REW 8474); cf. it. sp. sordo prov. cat. sort fr. sourd port. surdo alb. surdh; (Philippide II 656). Der. de(a) surda adv. (degeaba inutil) cu o evolutzie asemanatoare lat. absurdus cf. fr. dialogue de sourds (contaminarea cu degeaba Gamillscheg Olt. 111 nu pare sa prezinte interes) mr. na surda; surda s. f. (becatza Gallinazo gallinula) dupa fr. sourde; surdomut s. m. dupa fr. sourdmuet; surditate s. f. dupa fr. surdité; surzi (var. asurzi) vb. (a face sashi piarda auzul; a ramine surd; a amortiza a atenua zgomotul) din lat. surdescĕre vulgar *surdῑre; surzie (var. surdenie) s. f. (surditate); surzila s. m. (porecla pentru un surd); surdina s. f. din fr. sourdine.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

SURD A adj. (< lat. surdus): in sintagma consoana surda (v.).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a vorbi in deshert / la peretzi / surzilor expr. a vorbi fara a reushi sashi impuna punctul de vedere sa se faca intzeles sa obtzina lucrul dorit etc.

Intrare: surd
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surd
  • surdul
  • surdu‑
  • surda
  • surda
plural
  • surzi
  • surzii
  • surde
  • surdele
genitiv-dativ singular
  • surd
  • surdului
  • surde
  • surdei
plural
  • surzi
  • surzilor
  • surde
  • surdelor
vocativ singular
  • surdule
  • surda
  • surdo
plural
  • surzilor
  • surdelor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

surd, surdaadjectiv

  • 1. adesea substantivat Care nu aude (bine) lipsit (total sau partzial) de auz. DEX '09 DLRLC
    diminutive: surdutz
    • format_quote Pe loc am bagat de seama k e surd. STANCU D. 289. DLRLC
    • format_quote Nauzi bre? Ce eshti surd? REBREANU R. I 16. DLRLC
    • format_quote TZaca Frasina doarme in iatacul de alaturi habar nare de ce se petrece; chiar deshteapta sa fie shi tot nar simtzi pentru cai surda saraca. VLAHUTZA O. A. II 89. DLRLC
    • format_quote E surd sarmanul... sa strig mai tare... Moshule nai vazut pe Papuraimparat? ALECSANDRI T. I 430. DLRLC
    • format_quote Se vor pune apoi pe joc pina chiar shi surzii Cind vor prinde dintrun loc Sa ne cinte hori cu foc Din tilinca sturzii. COSHBUC P. I 302. DLRLC
    • 1.1. figurat Care nu vrea sa auda sa intzeleaga; fara suflet. DEX '09
      • chat_bubble A ramane surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitari a nu se impresiona de ceva a ramane rece neintzelegator. DEX '09 DLRLC
        sinonime: ignora
        • format_quote Poetul no asculta ramine surd la shoapta. IOSIF PATR. 90. DLRLC
        • format_quote figurat Surd este al meu suflet la tale vorbe line. EMINESCU O. IV 171. DLRLC
      • chat_bubble frantzuzism A face urechea surda = a face urechea toaca. DLRLC
        • format_quote Nascutzii de la Gogomaneshti fac urechea surda maninca la cofeturi shi inghetzata pe datorie shi platesc cind nau alta ce face. KOGALNICEANU S. A. 96. DLRLC
    • 1.2. glumetz Afon, mut. DLRLC
      sinonime: afon mut
      • format_quote Mai moshule unde eshti Ori tzie gura surda. TEODORESCU P. P. 123. DLRLC
    • chat_bubble Dute (sau sa te duci) unde a dus surdul roata shi mutul iapa se spune celui care nu vrei sal mai vezi niciodata nici sai mai auzi de nume. DLRLC
      • format_quote Lipseshti dinaintea mea: shi dute undea dus surdul roata shi mutul iapa k sa nu mai aud de numele tau. CREANGA P. 47. DLRLC
    • chat_bubble Sa pornit k surdan joc se spune despre cineva care din nepricepere face un lucru la loc shi timp nepotrivit. DLRLC
    • chat_bubble A bate toaca (sau toba) la urechile surdului = a vorbi zadarnic cuiva care nu vrea sau nu este in stare sa intzeleaga. DLRLC
      • format_quote Bate toba la urechile surdului. ISPIRESCU L. 175. DLRLC
  • 2. fonetica; fonologie (shi) substantivat feminin (Despre consoane) Care se emite fara participarea coardelor vocale. DEX '09 DLRLC
  • 3. adesea adverbial (Despre sunete zgomote) Cu intensitate atenuata lipsit de rezonantza. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Larma surda umple cimpia. SADOVEANU O. I 193. DLRLC
    • format_quote Linga poarta docului trenurile manevrau iar fabricile dinlauntrul lor trimiteau un zgomot surd neintrerupt. DUNAREANU N. 18. DLRLC
    • format_quote Un vuiet nedeslushit shi surd umplea vazduhurile. HOGASH DR. II 15. DLRLC
    • format_quote Un zgomot se auzi in camerele vecine un zgomot surd de pashi de vorbe. BOLINTINEANU O. 449. DLRLC
    • format_quote Tunurile pocneau surd intro duruire adinca. SADOVEANU O. VI 33. DLRLC
    • format_quote Prin intunerec necunoscutul rise incet surd fara pofta de hartza. C. PETRESCU A. 279. DLRLC
    • format_quote Surd vuia prin codri vintul brazii sendoiau de vint Urletul suna sinistru k un urlet din mormint. COSHBUC P. I 121. DLRLC
    • format_quote SHi ametzit abia aude cum vuieshte surd poporul. EMINESCU O. IV 123. DLRLC
    • 3.1. figurat Despre sentimente conflicte etc.: ascuns, mocnit, tainuit. DEX '09 DLRLC
      • format_quote O incordare surda mocnea in atitudinea in vorbele lor. MIHALE O. 492. DLRLC
      • format_quote In lupta surda a acestor zece mii de tzarani romini e multa frumusetze mult eroism multa maretzie. BOGZA A. I. 598. DLRLC
      • format_quote Plin deo surda minie – adunata in suflet de veacuri Mina pe tortza a pus scuturindo aprinsa in aer shi dintro data tot cerul pali luminat de vapaie. ANGHELIOSIF C. M. II 101. DLRLC
      • format_quote Astfel se nascu intre ambele artiste o lupta surda shi neincetata. ALECSANDRI O. P. 134. DLRLC
    • 3.2. figurat Despre senzatzii dureri etc.: nedefinit, slab, vag, inabushit. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Simtzi o rupere surda in piept shi k un om care moare shopti. VLAHUTZA O. III 122. DLRLC
    • chat_bubble (in) sintagma Camera surda = incapere cu absorbtzie acustica foarte ridicata folosita pentru masuratori acustice speciale. DEX '09
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.