MUT A mutzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi care este lipsit de facultatea vorbirii. ◊ Expr. (Substantivat; fam.) Asta sa io spui lui mutu se spune cuiva in afirmatziile caruia nai incredere care exagereaza care minte. Unde a dus (surdul roata shi) mutul iapa = foarte departe. 2. Adj. (Despre actziuni atitudini ale omului) Care se face se petrece in tacere care nu se exprima prin cuvinte. ◊ Cor mut = ansamblu vocal care executa o melodie fara cuvinte. Film mut = film cinematografic care inregistreaza numai imagini fara coloana sonora. Scena muta = scena dintro lucrare dramatica in care personajele nu vorbesc ci ishi exprima sentimentele prin gesturi atitudini mimica etc. Litera muta = litera din cadrul unui cuvant care nu se pronuntza. 3. Adj. Care nu vrea sau nu poate sa vorbeasca la un moment dat sau in anumite imprejurari; p. ext. caruia nui place sa vorbeasca (mult) care este tacut din fire taciturn. ♦ (Adverbial) Fara zgomot. 4. Adj. (Despre elemente ale naturii etc.) Tacut linishtit. 5. S. m. shi f. (Reg.) Om slut; om nepriceput prost natang. Lat. mutus a um.

mut muta [At: PSALT. 57 / Pl: mutzi ~e / E: ml mutus a um] 1 a (D. oameni) Care este lipsit de facultatea de a vorbi. 2 a (D. organele vorbirii) Lipsit de facultatea de a emite sunete articulate. 3 sm (Ie) A venit ~u la usha Se spune despre un obiect care se pune in fatza ushii pentru a arata k nu e nimeni acasa. 4 sm (D. jocurile de cartzi; ie) A se juca cu ~ul A juca in absentza celui deal patrulea jucator impartzind cartzile k shi cand acesta ar fi de fatza. 5 sm (Ie) So spui (sau sa io spui) lui ~u (de la Manutantza) So spui cui vrea sa te creada caci eu nu e de crezut. 6 smf (Ban; Trs; ie) A bate (pe cineva) a ~u (sau a ~a) A bate pe cineva pe infundate muteshte. 7 smp Ostashi carora li se taia limba shi care erau folositzi k paznici la curtea imparatzilor shi la palatele dregatorilor bizantini turci etc. 8 sm (Rar) Calau. 9 a (D. animale) Care nu scoate strigatele caracteristice speciei. 10 a (D. actziuni sau atitudini ale oamenilor) Care se face se petrece in tacere. 11 a (D. actziuni sau atitudini ale oamenilor) Care nu se exprima prin vorbe. 12 a (Is) Cor ~ Ansamblu vocal care executa o melodie fara cuvinte. 13 a (Is) Film ~ Film cinematografic care inregistreaza numai imagini nu shi vorbirea personajelor sunetele zgomotele. 14 a (Is) Scena ~a sau joc de scena ~ Scena sau joc de scena dintro lucrare dramatica in care personajele nu vorbesc ci exprima idei shi sentimente prin gesturi. 15 a (Is) Litera ~a Litera care deshi scrisa in cadrul unui cuvant nu se pronuntza. 16 a (D. sentimente) Care este atat de puternic incat nu se poate exprima prin cuvinte. 17 a (D. vorbe) Spus in shoapta Si: shoptit. 18 a (D. voce) Cu ton scazut. 19 sma (Reg) Dans popular executat numai de feciori shi in timpul caruia nici unul dintre ei nu vorbeshte. 20 sma (Reg) Melodie dupa care se danseaza mutul (19). 21 a (D. oameni) Care intro anumita imprejurare nu scoate nici o vorba pastrand tacerea sau actzionand in tacere. 22 a (D. organele vorbirii) Care intro anumita imprejurare nu emite sunete articulate. 23 a (Reg; is) Apa ~a Apa adusa de la izvor sau de la fantana de catre cineva care in tot timpul acestei actziuni nu vorbeshte. 24 a (Reg; pex; ias) Apa neinceputa. 25 a (Is) Harta ~a Harta geografica care nu este scris nici un nume. 26 sf (Is) Marea ~a Armata in care se executa ordinele fara a le comenta. 27 sma (Reg) Conducator secund in ceata calusharilor care nu vorbeshte in timpul jocului shi care adesea mascat shi imbracat caraghios reprezinta personajul comic al cetei Si: (reg) cloj mutulica (6) primicer zbicer. 28 a (Trs; Mar) Balbait. 2930 smf a (Om) morocanos Si: (reg) mutac mutaretz. 31 a (Pex; d. elemente ale naturii ashezari umane) Linishtit. 32 a (D. elemente ale naturii) Odihnitor. 33 a (D. elemente ale naturii) Senin. 34 a (D. sali de spectacole de concert etc.) In care vibratziile sonore nu se repercuteaza. 35 smf (Reg) Om nepriceput Si: prostalau tont idiot. 36 smf {Reg) Om zapacit. 37 smf (Reg) Epitet depreciativ pentru sotz sau sotzie. 38 sm (Reg) Flacau imbracat k o paparuda. 39 sm (Reg) Mascaciri la nunta. 40 sm (Trs; Mol; euf) Drac. 41 (Ie) Intra ~ul in el Se spune despre cineva aprig energic. 42 sf (Mtp; Mol Buc) Fiintza supranaturala malefica. 43 smf (Trs) Pushculitza. 44 a Caruia nui place sa vorbeasca mult. 45 a Care este tacut din fire Si: taciturn. 46 av Fara zgomot.

MUT A mutzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi care este lipsit de facultatea vorbirii. ◊ Expr. (Substantivat; fam.) Asta sa io spui lui mutu se spune cuiva in afirmatziile caruia nai incredere care exagereaza care minte. Unde a dus (surdul roata shi) mutul iapa = foarte departe. 2. Adj. (Despre actziuni atitudini ale omului) Care se face se petrece in tacere care nu se exprima prin cuvinte. ◊ Cor mut = ansamblu vocal care executa o melodie fara cuvinte. Film mut = film cinematografic care inregistreaza numai imagini fara sunete sau vorbirea personajelor. Scena muta = scena dintro lucrare dramatica in care personajele nu vorbesc ci ishi exprima sentimentele prin gesturi atitudini mimica etc. Litera muta = litera din cadrul unui cuvant care nu se pronuntza. 3. Adj. Care nu vrea sau nu poate sa vorbeasca la un moment dat sau in anumite imprejurari; p. ext. caruia nui place sa vorbeasca (mult) care este tacut din fire taciturn. ♦ (Adverbial) Fara zgomot. 4. Adj. P. ext. (Despre elemente ale naturii etc.) Tacut linishtit. 5. S. m. shi f. (Reg.) Om slut; om nepriceput prost natang. Lat. mutus a um.

MUT A mutzi te adj. 1. (Despre oameni) Care nu poate vorbi care este lipsit de facultatea vorbirii. (Fig.) Nai shtiut k eu sint oarba shi muta? Oarba k nu pot ceti shi muta k nu pot spune in scris. SADOVEANU P. M. 62. Mut imi e mormintul shi mut orice mormint. MACEDONSKI O. I 50. ◊ (Substantivat) Caciula mutului in fundul pamintului (Galeata). GOROVEI C. 170. (Expr.) Unde a dus (surdul roata shi) mutul iapa = foarte departe la dracun praznic. Haiti! lipseshti dinaintea mea shi dute undea dus surdul roata shi mutul iapa k sa nu mai aud de numele tau. CREANGA P. 47. Film mut = film cinematografic care sint inregistrate numai imagini. 2. Fig. Care nu vrea sau nu poate sa vorbeasca la un moment dat sau in anumite imprejurari; p. ext. caruia nui place sa vorbeasca (mult) care e din fire tacut. Nu mai e singur alaturi de acest colonel mut shi gras. SAHIA N. 73. Numai ochiul e vorbaretz iara limba lor e muta. EMINESCU O. I 82. Am ramas mut de otzerire shi de rushine. NEGRUZZI S. I 7. ◊ (Poetic) Iarna insal inspaiminta Negura shi mutul ger. COSHBUC P. II 84. Cartea lui Zoroastru... raminea muta la intrebarile lui. EMINESCU N. 68. ◊ Scena muta = scena (intro piesa de teatru) in care personajele nu vorbesc ci ishi exprima sentimentele prin gesturi atitudini mimica etc. ♦ (Adverbial) Fara zgomot. Celalalt ishi arata dintzii rizind mut. DUMITRIU B. F. 62. ♦ Care nu se manifesta prin cuvinte. Durere muta. 3. Fig. Tacut linishtit. In amurgul mutelor seri de toamna din plingerea singuratatzii grele se desface tristetzea farmecului stins. PAUNPINCIO P. 126. Mutai noaptea numai riul Se framintan pietricele. EMINESCU O. IV 280. Cetatea era muta shi pustie k un mormint de uriesh. NEGRUZZI S. I 160. 4. Fig. (Popular) Slut; prost nating. (Substantivat) Saracele sutele Cum marita mutele! JARNÍKBIRSEANU D. 455.

MUT múta (mutzi múte) 1) shi substantival (despre persoane) Care este lipsit de facultatea de a vorbi; care nu poate vorbi. * Unde a dus surdul roata shi ~ul iapa undeva departe unde nu shtie nimeni. 2) fig. Caruia nui place sa vorbeasca mult; tacut din fire. 3) Care este lipsit de sonoritate. Film ~. Scena muta. ◊ Litera muta litera scrisa care nu se citeshte. 4) fig. poet. Care este absolut linishtit; netulburat de nimeni. 5) (despre sentimente) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. /<lat. mutus

mut a. 1. care nu poate vorbi: de obiceiu cineva e mut fiindca e surd; 2. care nu vrea sa vorbeasca: orice iai face el va ramanea mut; 3. care nu se pronuntza: vocale mute. [Lat. MUTUS. ║ m. cel ce nu poate vorbi.

1) mut a adj. (lat. mutus mut; it. muto sard. mudu pv. vfr. mut cat. mud sp. pg. mudo). Care nu poate vorbi: om mut. Care nu vrea sa vorbeasca orĭ nu poate de emotziune: a raminea mut de frica. Care nu se manifesta pin strigate saŭ cuvinte: marile durerĭ is mute. Fig. Prost: (de multe orĭ k epitet barbatuluĭ saŭ nevesteĭ): mutu cela? Indiferent: a raminea mut fatza de durerea cuĭva. Gram. Care nu se pronuntza deshi se scrie: litera muta (k l din omul cum se scrie greshit shi astazĭ ild. omu). Subst. Om mut: un mut o muta. Gram. S. f. Litera muta. V. surdomut.

mut adj. m. s. m. pl. mutzi; adj. f. s. f. múta pl. múte

mut adj. m. s. m. pl. mutzi; f. sg. múta pl. mutzi

MUT s. adj. v. cretin idiot imbecil tampit.

MUT s. art. adj. 1. s. art. (reg.) cloj mutulica primicer zbicer. (~ la jocul calusharilor.) 2. adj. v. ursuz. 3. adj. v. linishtit.

MUT s. art. adj. 1. s. art. (reg.) cloj mutulik primicer zbicer. (~ la jocul calusharilor.) 2. adj. insociabil morocanos necomunicativ neprietenos nesociabil posac posomorit taciturn tacut uricios ursuz (livr.) hirsut (pop.) sanchiu (inv. shi reg.) moros sunducos tacator (reg.) modoroi mutac mutaretz (Olt.) dugos (Mold.) piclishit (prin Transilv.) tacatoi (Bucov. shi Mold.) talmut (fig.) inchis. (Om ~.) 3. adj. linishtit tacut. (Natura ~.)

mut s. adj. v. CRETIN. IDIOT. IMBECIL. TIMPIT.

Mut ≠ comunicativ guraliv limbut palavragiu sonor vorbaretz

mutul s. art. v. AGHIUTZA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

mut (múta) adj. Silentzios tacut care nu vorbeshte. Mr. megl. istr. mut. Lat. mūtus (Pushcariu 1144; CandreaDens. 1189; REW 5798) cf. v. it. muto friul. prov. cat. mut v. fr. mu sp. port. mudo. Der. mutul s. m. art. (Arg. lacat); mutalau s. m. (prost nating); mutulica s. m. (prost); mutzi vb. (a ramine mut) cf. amutzi (dupa Pushcariu 1147 shi REW 5786 din lat. *mūtῑre in loc de mūtescĕre cf. prov. mudir); mutzeshte adv. (k mutzii; prin semne); mutzeala (var. mutzie mutzenie) s. f. (calitatea de a fi mut); mutism din fr. mutisme. Din rom. provin bg. mut (Capidan Raporturile 230) bg. din Trans. mutien (Miklosich Bg. 127) mag. muta (Edelspacher 19) shi ngr. μοῦτος (Murnu Lehnw. 33).

mut cor ~ executzia cu gura inchisa in cantarea corala avand efectul unui murmur discret (in piano*) cu o culoare sonora aparte. Este folosit adesea pentru marcarea unor momente lirice diafane. Echiv. it. bocca chiusa*.

mut a mutzi te adj. s.m.f. (reg.) Om nepriceput prost natang; tantalau: „SHtiu k nus de neam de mut / Sa nu rad sa nu ma uit” (Lenghel 1979: 167). Lat. mutus „mut tacut” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA). Cuv. rom. > bg. mut (Capidan cf. DER) magh. muta (Edelspacher cf. DER) ngr. moytos (Murnu cf. DER).

a rade k muta la inghetzata expr. (d. femei) a practica felatzia.

ai da in cap lui chelu’ / lui mutu’ expr. (adol.) a se masturba.

unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.