opțiuni
  • info

14 definiții pentru taciturn

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TACITÚRN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, tăcut din fire, închis în sine; posac. – Din fr. taciturne, lat. taciturnus.

taciturn, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr taciturne, lat taciturnus] 1 Care vorbește puțin Si: tăcut2 (5). 2 (Rar) Posac.

TACITÚRN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, tăcut din fire, închis în sine, posac. – Din fr. taciturne, lat. taciturnus.

TACITÚRN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, care este tăcut de felul lui.

TACITÚRN, -Ă adj. (Liv.) Cu o fire tăcută, tăcut din fire. [Cf. fr. taciturne, it. taciturno, lat. taciturnus].

TACITÚRN, -Ă adj. care vorbește puțin, tăcut din fire. (< fr. taciturne, lat. taciturnus)

TACITÚRN ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care vorbește puțin; care este închis în sine; tăcut. /<fr. taciturne

taciturn a. tăcut din fire, care vorbește puțin sau nu-i place să vorbească: om taciturn.

*tacitúrn, -ă adj. (lat. taciturnus). Tăcut, mocnit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tacitúrn adj. m., pl. tacitúrni; f. tacitúrnă, pl. tacitúrne

tacitúrn adj. m., pl. tacitúrni; f. sg. tacitúrnă, pl. tacitúrne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TACITÚRN adj. v. ursuz.

TACITURN adj. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorît, tăcut, urîcios, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (Om ~; fire ~.)

Taciturn ≠ comunicativ, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț

Intrare: taciturn
taciturn adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taciturn
  • taciturnul
  • taciturnu‑
  • taciturnă
  • taciturna
plural
  • taciturni
  • taciturnii
  • taciturne
  • taciturnele
genitiv-dativ singular
  • taciturn
  • taciturnului
  • taciturne
  • taciturnei
plural
  • taciturni
  • taciturnilor
  • taciturne
  • taciturnelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

taciturn, taciturnăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.