6 definiții pentru afon (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AFÓN, -Ă, afoni, -e, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care suferă de afonie. ♦ (Persoană) care nu poate cânta corect, care nu are voce. 2. (Lingv.; la f.) (Consoană) surdă. – Din fr. aphone.
AFÓN, -Ă, afoni, -e, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care suferă de afonie. ♦ (Persoană) care nu poate cânta corect, care nu are voce. 2. (Lingv.; la f.) (Consoană) surdă. – Din fr. aphone.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
afon, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr aphone] 1-4 smf, a (Persoană) care suferă de afonie (1-2). 5-6 smf, a (Persoană) care nu are voce sau simț muzical. 7-8 smf, a (Persoană) care cântă fals. 9-10 sf, a (Lin) (Consoană) care se articulează fără vibrarea coardelor vocale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AFÓN, -Ă adj. 1. (și s. m. f.) care suferă de afonie. ◊ care n-are voce sau simț muzical. 2. consoană ~ă (și s. f.) = consoană care se pronunță fără vibrarea coardelor vocale, surdă. (< fr. aphone, cf. gr. aphonos, mut)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AFÓN ~ă (~i, ~e) și substantival. Care cântă fals; care nu are voce (sau auz muzical). 2) Care nu are sonoritate. ◊ Consonantă ~ă consonantă surdă. /<fr. aphone
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
afón adj. m., s. m., pl. afóni; adj. f., s. f. afónă, pl. afóne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
afón adj. m., s. m., pl. afóni; f. sg. afónă, pl. afóne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
afon, afonisubstantiv masculin afonă, afonesubstantiv feminin afon, afonăadjectiv
- 1. (Persoană) care suferă de afonie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: surd
- 1.1. (Persoană) care nu poate cânta corect, care nu are voce. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- 1.2. (Persoană) care cântă fals. MDA2
-
- 2. (Consoană) surdă, care se articulează fără vibrarea coardelor vocale. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- 3. Care nu are sonoritate. NODEX
etimologie:
- aphone DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM DN
- aphonos, din a – fără, phone – voce DN