ordinar ~a [At: CALENDARIU (1794) 31/25 / V: (iuz) ~ner / Pl: ~i ~e / E: fr ordinaire lat ordinarius a um ger ordinär] 1 a Obishnuit. 2 a Normal. 3 a De rand Si: simplu. 4 a (Ioc ~ extraordinara; is) Sesiune ~a Sesiune convocata conform regulamentului de functzionare. 5 a (Is) Fractzie ~a Raport a doua numere intregi. 6 a (Iuz; ioc extraordinar sau particular is) Elev ~ Elev care urma cursurile de zi ale unei shcoli. 7 a (Inv; ilav) De ~ (sau de ~ra) De obicei. 8 sn (Mil; inv; ie) A trece (sau a inscrie) la ~ (ceva sau pe cineva) A inscrie in registrul de evidentza a soldei shi a ratziei alimentare. 9 a De calitate inferioara Si: prost slab. 10 a Vulgar. 11 a Josnic.

ORDINÁR A ordinari e adj. 1. Obishnuit comun frecvent. Un versificator ordinar ar fi pus un calificativ oarecare. MACEDONSKI O. IV 48. ◊ Loc. adv. (Frantzuzism invechit) De ordinar = de obicei. Revistele de ordinar le face el. VLAHUTZA O. A. III 25. ◊ (Mat.) Fractzie ordinara = raportul a doua numere intregi. ◊ (Mil.; substantivat invechit in expr.) A trece (sau a inscrie) la ordinar = a inscrie in registrul de evidentza a ratziilor alimentare shi a soldei. Ne trimit ori nu ne trimit hrana ei o trec la ordinar. CAMIL PETRESCU U. N. 384. 2. De calitate inferioara prost. (Despre oameni sau despre actziunile lor) Vulgar grosolan josnic. Inshelaciune ordinara. Acelashi clisheu pentru oricine. Naiv cine le crede. C. PETRESCU C. V. 258.

ORDINÁR A adj. 1. Comun obishnuit. ♦ (Mat.) Fractzie ordinara = raport intre doua numere intregi. 2. Inferior din punct de vedere calitativ; rau prost. ♦ Vulgar scarbos; josnic. [Cf. fr. ordinaire lat. ordinarius].

ORDINÁR A I. adj. 1. obishnuit normal comun. ♦ sesiune ~a = sesiune convocata conform regulamentului de functzionare; (lat.) fractzie ~a = raport intre doua numere intregi. 2. de calitate inferioara; prost. ◊ vulgar grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastica episcop diecezan. (< fr. ordinaire lat. ordinarius germ. ordinär)

ORDINÁR ~a (~i ~e) 1) Care nu se deosebeshte prin nimic; lipsit de originalitate; trivial; vulgar; obishnuit. 2) Care urmeaza in ordinea stabilita; de rand. 3) Care are o calitate inferioara; lipsit de valoare; prost. /<fr. ordinaire lat. ordinarius germ. ordinär

ordinar a. 1. care este se intampla de obiceiu: vieatza ordinara; 2. care nu trece peste nivelul comun: inteligentza ordinara.

*ordinár a adj. (lat. ordinarius). Obishnuit frecŭent comun care se intimpla saŭ se vede des: prinz ordinar vanitatea e un defect foarte ordinar. Obishnuit k majoritatea cu drepturĭ depline: membru ordinar al uneĭ societatzĭ profesor universitar ordinar (in Germania). Fig. De rind comun vulgar lipsit de distinctziune: fatza purtare ordinara. S. n. fara pl. Mincarea saŭ solda generala a uneĭ trupe: solda soldatzilor pedepsitzĭ maĭ grav se varsa la ordinar. Adv. In mod ordinar: acest om se poarta ordinar. De ordinar de obiceĭ de cele maĭ multe orĭ: pe aicĭ ma plimb eŭ de ordinar.

ordiner ~a a vz ordinar

ordinár (obishnuit fara valoare vulgar) adj. m. pl. ordinári; f. ordinára pl. ordináre

ordinár (obishnuit fara valoare) adj. m. pl. ordinári; f. sg. ordinára pl. ordináre

ordinar (obishnuit).

ORDINÁR adj. s. adv. 1. adj. normal obishnuit. (Sesiune ~.) 2. adj. banal comun obishnuit (inv.) prost prostesc. (In lucruri ~ voi vedetzi numai minuni.) 3. adj. comun grosolan. (Panza ~.) 4. adj. v. inferior. 5. adj. s. v. mitocan. 6. adj. v. mitocanesc. 7. adv. v. mitocaneshte.

ORDINAR adj. s. adv. 1. adj. normal obishnuit. (Sesiune ~.) 2. adj. banal comun obishnuit (inv.) prost prostesc. (In lucruri ~ voi vedetzi numai minuni.) 3. adj. comun grosolan. (Pinza ~.) 4. adj. inferior prost rau. (Tutun vin ~.) 5. adj. s. badaran grosolan mitocan mirlan mirlanoi mocofan mojic necivilizat nepoliticos tzaranoi tzoapa tzopirlan vulgar (pop.) mocan mocirtzan modirlan paduretz ritan tzopirca (reg.) mocodan mocofanos modirlau modoran mogildan necunoscator negindit negreblat (Mold.) ghiorlan (Transilv.) grobian (inv.) gros (fig.) necioplit. (Un om ~.) 6. adj. badaranesc grosolan mahalagesc mitocanesc mirlanesc mojic mojicesc nepoliticos tzopesc tzopirlanesc vulgar (rar) mojicos (fig.) necioplit. (O comportare ~.) 7. adv. badaraneshte grosolan mahalageshte mitocaneshte mirlaneshte mojiceshte tzaraneshte vulgar. (Sa purtat ~.)

Ordinar ≠ deosebit grozav extraordinar neordinar proeminent uimitor